4,482 matches
-
evocând reușitele în confruntările cu alte forțe din proximitate, inclusiv cu germanii, dar mai ales, cu Piaștii. Note emotive în descrierea propriei țări se resimt în toate cronicile citate - Cosma de Praga și Gallus Anonymus își încep lucrările cu pagini memorabile despre frumusețea și bogăția patriei lor; rânduri asemănătoare întâlnim la cărturarii maghiari. Prin cuvintele unui nobil ceh Cosma de Praga oferea o explicație extrem de sugestivă pentru atitudinea sa: „Așa e făcută natura umană, oricine, indiferent de țara căreia îi aparține
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în spațiul locuit de români nu lipsesc astfel de momente. Între acestea anul 1672 a devenit unul de referință statornicindu-se ca o piatră de hotar pentru începuturile comunităților armenești din Transilvania. Precizia datei și suprapunerea ei cu un episod memorabil din istoria Țării Moldovei a făcut ca analiza contextului în care s-a petrecut emigrarea unora dintre armenii de la răsărit de Carpați să fie însoțită de interpretări eronate și exagerări. Lipsa unui studiu consacrat circumstanțelor care i-au silit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
III, 1872- 1874), și cu cele muntenești. Paralel, editează și o antologie de documente și cronici traduse în franceză, urmărind să atragă interesul savanților străini pentru istoria românilor. La Academia Mihăileană din Iași, unde este numit profesor în 1843, ține memorabilul Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, curs întrerupt în același an din ordinul ocârmuirii. În 1844 K. face o nouă încercare de a edita o revistă culturală și literară, „Propășirea”, cu sprijinul lui I. Ghica și N. Bălcescu. Cenzura
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
am dat seama că această operație era cel mai sfînt lucru pe care Îl puteam face, adică să scoatem afară această forță Întunecată din trupul Tanyei, din viața ei. Chirurga, cînd a văzut prima oară fibromul a făcut o afirmație memorabilă: „Pot să pun pariu că Tanya a fost Într-o dispoziție proastă pentru o perioadă lungă de timp.”. Scoaterea fibromului Într-o singură bucată ar fi presupus o tăietură ce nu permitea supraviețuirea uterului de aceea tumora a fost tăiată
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
elementelor evreiești biblico-istorice și contemporane. Regele David devine astfel prototipul clasic, întrupând victimele persecuțiilor, dar și seria urmașilor glorioși. Tema atât de dificilă a holocaustului și-a aflat mai greu aici echivalențe stilistice pregnante. Mai izbutite apar poemele delicate și memorabile ale nostalgiei, ale stingerii. Moartea părinților, succesiunea generațiilor, drama bătrâneții sunt transpuse în versul muzical și nostalgic al postsimbolismului românesc. Ca topică și structură lexicală, poezia aceasta se reclamă din tradiția clasicilor. L. trece la roman după ce acumulase suficientă experiență
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
de captivante, se derulează în povestiri pline de nerv și de culoare, susținute de un limbaj cu sevă arhaică. O vastă galerie de doamne și domnițe, urmărite de la primii voievozi până la Unirea Principatelor, se perindă pe fundalul unei istorii zbuciumate. Memorabile rămân, de pildă, figura Chiajnei sau a Elisabetei Movilă ori sfârșitul cumplit al domniței Ruxanda, frumoasa fiică a lui Vasile Lupu. Povești de dragoste, răpiri și răscumpărări, execuții spectaculoase (ca aceea a familiei Brâncoveanu), înălțări și căderi se succed în
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
tarele comunismului. Am vizionat Împreună filmul lui Alexandru Solomon Marele jaf comunist și acolo este un episod În care un torționar vorbește despre cum i-a convins pe „oamenii ăia” să joace Într-un film al autodemascării. Într-o secvență memorabilă torționarul spune: „eu i-am convins pe oamenii ăștia să joace În film, eu i-am regizat pe ăștia”. Acesta este șocul pe care Îl trăiesc cei care ne privesc pe noi ca pe niște ființe coborâte din memoria lor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tehnica narativă, și-a pus amprenta nu numai asupra cronicilor literare și asupra amplei analize dedicate prozei lui Henry James, ci și asupra construcției propriei literaturi de ficțiune. Ca prozatoare, D. corectează întotdeauna bovarismul funciar al personajelor sale - majoritatea femei memorabile - printr-o luciditate ce amendează ironic nevoia de confesiune, prin descoperirea de sine într-un proces de analiză pe cât posibil detașată. În exegeza critică, D. a folosit frecvent noțiunea de „realism psihologic” - autorevelarea personajului printr-o conștiință fluidă, nedeterminată, negând
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
de existență surselor deschise în „cetatea secretelor”, luând în considerare faptul că obiectivul final este cunoașterea - mai complexă și mai utilă decât un secret profund rupt de context -, și, în final, de a întări sensul activităților de informații într-o memorabilă frază finală ce reinstituie primatul acțiunii: „Adevărul nu reprezintă un obiectiv, ci un instrument în obținerea victoriei”. O victorie pe care, în numele intereselor sale strategice, orice națiune și-o dorește repetată zilnic, an de an, pe o spirală ascendentă a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
timpurile. Bufoneria și veselia nepăsătoare alternează în roman cu secvențe ale comicului. M. insistă cu cruzime asupra ,,devorării” copulatorii, în cvasiexpresioniste ilustrații pentru o viziune a omului ,,în pielea goală” (,,gol și secătuit între formele sale”), plonjează în coșmaresc (e memorabilă scena în care autorul, asaltat de gloata furibundă a cititorilor, se vede înghițit de o enormă gură) și, aproape de modelul arghezian al Țării de Kuty, montează tablourile caricate și înfricoșătoare prin derizoriu ale țării Kalup și cetății F.B.K., dominate de
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
observației critice în sinteze. Volumele sale juxtapun cronici publicate în periodicele literare. În varii ocazii teoretizează justificativ asupra criticii foiletonistice, considerând cronica literară „una dintre cele mai importante întrupări ale spiritului critic, dornic de a se legitima legitimând [...]. O formulă memorabilă, o metaforă pot fi desăvârșite sinteze critice.” Dezideratul nu primește prea des concretizări pe măsură, metafora dovedindu-se mai slabă decât clișeele. O carte dedicată lui Mateiu I. Caragiale este, de pildă, „una dintre cele mai valoroase ofrande din câte
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
mojic și foarte om spurcat”, iar cel de-al doilea - „neam foarte ciocoiu, șcheau, varvar și plin de răotate”. Absența „blagorodniciei” - și ca atare lipsa de acces către gândul și fapta nobile - este deconspirată (cu plăceri ascunse) într-o formulare memorabilă menită să îl discrediteze pe bătrânul Constantin Cantemir. Ajuns voievod al Moldovei printr-o mare îngăduință („parahorisis”) divină - „poate fi pentru păcatele creștinilor acelui pământ”, se rostește „candid” G. -, dușmanul lui Constantin Brâncoveanu fusese întâi „herghelegiu”, „apoi lefeciu, apoi și
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
în Moldova ale lui Constantin Mavrocordat nu face să înceteze iritarea cronicarului față de cel ce se dovedește prea îngăduitor cu „prostimea”, desființând „vecinia”, războindu-se - fără folos, insinuează ostil autorul - cu moravurile și incultura unei anumite categorii de clerici. Portretul memorabil al cronicii, trasat din câteva linii, este al bătrânului și avarului Ioan Teodor Callimachi, „fricos de frig”, tremurând în blănuri în orice anotimp, în odaia în care arde în permanență mangalul. (Pagina transmite ceva atmosferei din Princepele lui Eugen Barbu
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
care îi sunt proprii, ele se înscriu printre paginile cele mai bune ale genului. Portretizarea subtilă, descrierile ambianței naturale, desenul unor medii, mai cu seamă chipul urbei moldovene, și evocarea lirică, referința la operă și citarea unor caracterizări sau aprecieri memorabile, șarja îngăduitoare și replica epigramatică, amănuntul pitoresc și anecdota savuroasă sunt chemate să stea alături de mărturisirile celor evocați, înregistrate într-o prezentare policromă, predominant lirică, de reală frumusețe. Peste două sute de figuri ieșene (și nu numai), în primul rând scriitori
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
e o povestire mai amplă, „o romantică poveste de dragoste din vremuri apuse”, al cărei idilism e reliefat de sfârșitul tragic al personajelor. Idilice sunt și câteva din tablourile epice din Mamina, care, montate, sfârșesc prin a înfățișa un personaj memorabil, cu valoare generică - mama, ca nucleu unificator al familiei. Un pandant al acestui roman e, într-o oarecare măsură, cel următor - Tătunu, însă în final accentul cade pe evoluția sufletească a eroului, în fapt un alter ego ce descoperă calea
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
generozitate, abnegație și curaj. În campania din 1913, I. însoțește trupele românești pe fronturile de luptă. În timpul primului război mondial, la Iași, se străduiește să insufle tărie sufletească soldaților din tranșee prin articolele sale. În parlament pronunță discursuri de îmbărbătare memorabile, ca acela din 14 decembrie 1916, în care se opune retragerii din fața armatei germane („Să ne mănânce câinii pământului acestuia mai curând decât să găsim fericirea, liniștea și binele din grația străinului dușman”) și, citând o aserțiune a lui Petru
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Cât privește valoarea operei propriu-zis literare a lui I., aceasta este mai mult de ordin documentar. Versurile conservă un limbaj poetic vetust și cultivă discursivitatea abstractă, nu fără punctări de tip aforistic și expresii în genere vrednice de reținut, unele memorabile. Scriind îndeosebi drame istorice sau de inspirație mitologică și biblică, dar și câteva comedii și prelucrări de epos folcloric, I. este autorul a treizeci și șapte de piese de teatru destul de firave, inegale. Chiar cele mai izbutite rezistă doar prin
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
finish era, în linii mari, previzibl. În spațiul eclectic acoperit de cărțile lui L., accentul cade pe excelența stilistică, și în plan secundar pe punerea în funcțiune a unui angrenaj performant, ideatic, și nu retoric. Pe lângă cele două jurnale, paginile memorabile ale autorului sunt de găsit în Epistolar (1987), volum îngrijit în calitate de editor, compus din reacțiile provocate de Jurnalul de la Păltiniș, în speță în „portretele” și „scenele” din scrisorile către Alexandru Paleologu, în unele texte publicistice - preponderent de natură civic-moral-politică - din
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
și a punctelor de vedere originale. Nu e de acord însă cu eclectismul sau integralismul metodologic. Nu putea accepta supremația și funcția integratoare a esteticului, care își subsuma toate celelalte metode: sociologică, psihologică, inclusiv ideea de specific național. Un studiu memorabil consacră unei probleme fundamentale a literaturii române: De ce nu avem roman? (1927). Deși genul începuse a se impune încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar după război avea reprezentanți de seamă în Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
intelectual, raportându-se frecvent la istorie și la istoria culturii, sensibil în fața peisajului, a elementelor de civilizație, a aspectelor sociale și spirituale, atent la amănunte semnificative, care vin să îi întărească o idee. Uneori utilizează metafora, găsește expresia sau propoziția memorabilă, textul său fiind mai totdeauna agreabil, stârnind interesul și curiozitatea. Nu cultivă nici encomionul, nici diatriba, ci doar observația lucidă, când și când ironică, nefiindu-i străine - e adevărat, ceva mai rar - admirația și entuziasmul. Două exemple sunt elocvente pentru
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
de carte, articole și studii de literatură română. Vintilă Horia este cel mai constant colaborator al acestei rubrici: cronici literare la volume apărute în exil, un eseu consacrat lui Liviu Rebreanu (Ion, după un sfert de veac), un text cu memorabile reflecții asupra literaturii „realist socialiste” (Răposatul Sadoveanu, 8/1951). În articolul De la ignoranță la neobonjurism el semnalează pericolul „amatorismului”, de această dată în literatura exilului („Din vina celor care ar trebui să facă în exil critică literară, și nu fac
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
sau Costinescu - își are sursa în oratoria revoluționară pașoptistă, amintind și de înflăcărarea romantică a publicisticii franceze de la 1848. Frazele se desfășoară larg, încărcate de patos, argumentele se succedă torențial, repetițiile abundă, trimiterile istorice prisosesc și se sprijină pe date memorabile. Efectul imediat e impresionant. Cu trecerea vremii, se observă totuși reluarea vechilor idei, cât și o anumită desprindere de realitate. Ca om politic, Rosetti rămăsese prizonierul unei epoci, fapt oglindit cu claritate și de scrisul său. R.Z.
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
Henri Berthelot, Ion I.C. Brătianu, regele Carol I, Regina Maria, o serie de oameni politici români, francezi, englezi, turci sunt prezenți alături de figuri de fundal. Fiecare personaj oferă un mic nucleu narativ, un portret sau e caracterizat printr-o remarcă memorabilă, iar autenticitatea jurnalului face ca istoria războiului să fie un spațiu de tensiune și emoție, transmise lectorului ca într-un roman. Ion Antonescu are crize de plâns nervos; Ferdinand, Întregitorul, vizitând răniții dintr-un spital militar, se comportă atât de
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
contra clasic - acesta e antagonismul asupra căruia insistă Doamna de Staël în Despre Germania (1813). După un deceniu poezia și teatrul romantic se vor angaja în bătălia ilustrată de prefața la Cromwell de Victor Hugo (1827) și, mai ales, de memorabila seară a premierei lui Hernani, în 1830, când sala teatrului parizian a devenit un adevărat câmp de luptă între tinerii generației romantice și partizanii clasicismului. Acesta e momentul în care se arată primele semne ale r. și în cultura românească
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
periodice și în volume - numeroase eseuri vizând în special arta spectacolului și impactul sociologic al reprezentațiilor teatrale, dar cuprinzând, în context, și consistente referiri la dramaturgie și la componenta literară a teatrului. A coordonat volumul Horea Popescu - creator de spectacole memorabile, reformator al teatrului românesc (2002). Debutul editorial al lui S. e reprezentat de culegerea de convorbiri intitulată Fața văzută și nevăzută a teatrului (1974), care reunește interviuri, de substanță, realizate cu peste treizeci de regizori, actori, scenografi, critici, dramaturgi - Eugen
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]