3,272 matches
-
-i trezesc eu mintenaș!" Pune mâna plin de draci pe o daltă și începe să bată cu furie. Un sfert de ceas mai târziu, după ce ți-ai cerut scuze, cu obrajii dogorind de rușine, de la cei din jurul apartamentului tău, marele meseriaș ajunge la "fondul" problemei. Trebuie să încovoaie artistic niște țevi plăsticoase. N-are nici lampă pentru chestia asta și nici tu n-ai "că nimic nu se găsește în casa asta!" -, așa că-ți va folosi aragazul pe care ți-l
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de ciment cu care umple găuroiul ce-ți rânjește sfidător din pardoseală. Când te întorci, îți face socoteala și-ți mai adaugă o j'ma de milion, că a trebuit să spargă cu mâna betonu' ăla. Până-și bea domnu' meseriaș bericica, îi strângi sculele și te apuci să faci curat după el. Înainte să plece, își mai aruncă un ochi critic prin baie, apoi se spală fornăind până la brâu. O face iute, jegoșindu-ți după aceea prosopul, cu care oricum va
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
face iute, jegoșindu-ți după aceea prosopul, cu care oricum va da discret un lustru pantofilor. Ei bine, lui Adrian nu o să i se întâmple niciodată, absolut niciodată, așa ceva. Deși vine de la zece mii de kilometri depărtare, va găsi în două ceasuri meseriașul perfect, care va face totul la marele fix, discret, amabil și la jumătate din prețul pe care l-aș fi plătit eu. La cel mult un sfert de oră după ce va intra pe ușa apartamentului, frate-miu va constata toate
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în Tenerife sau la Rio. Da, nene, supermișto!" "Eee, nu chiar. Suntem revistă serioasă, ce dracului. Mai se află și p-ormă te faci de cacao. Trebuie să te impui tocmai prin seriozitate, mă. Adică să fim noi coolicoși, da' meseriași și de încredere. Altfel nu ai priză la oamenii tari și la cititorii noștri de elită." "Mă, Coletuțo, cititori de elită, cititori de elită, da' să o ia și coafezele, tată!" Își trage o palmă-n frunte. O face entuziast
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Coriolis, legată de rotația pământului și de plasarea șuvoiului de apă în emisfera nordică a planetei noastre, prin apropierea paralelei de 45 de grade, latitudine nordică, așa că îi trase o înjurătură scurtă în gând. Fiindcă iarăși, tot în mod empiric, meseriașul nostru observase că așa curge și se rotește apa, indiferent cât te-ai canoni tu la o instalație sanitară, iar dacă popa ar fi dorit să curgă drept-drept, atunci ar fi trebuit să-și amplaseze blestemata aia de cișmea chiar
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de specialiști, cam aiurea, roni. Îl taxă, vorba vine. Popa pornise oricum chitit să nu-i dea mai mult de douăzeci de roni. Știa că ăsta ar fi prețul materialelor, asta dacă le cumperi de la magazin, treabă pe care niciun meseriaș român adevărat nu o face. Cel mult o pot face clienții, firmele și instituțiile. Doar în cazuri speciale, când meșterii își citesc bine clienții și știu că o să țină legenda cu "na, că am pierdut bonu'!", se mai întâmplă să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
face. Cel mult o pot face clienții, firmele și instituțiile. Doar în cazuri speciale, când meșterii își citesc bine clienții și știu că o să țină legenda cu "na, că am pierdut bonu'!", se mai întâmplă să-i vezi și pe meseriași pe la magazine. Mica discuție se încheie scurt, părintele arătându-i că și asta e o faptă bună și nu va fi uitată, contabilizându-se, alături de celelalte asemenea, în comoara adunată în ceruri de domnul Petrică. Domnul Petrică ar fi vrut
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pesimiștilor, deznodământul inevitabil al parantezei politice Băsescu. Dar poate că nu e așa. Poate că există și o Românie semnificativă plutind într-o continuă așteptare, vie și onestă. Cine va clădi pe osul sănătos al națiunii? Pe cei de bună-credință, meseriașii onești - marea tăcută -, pe ei cine-i va reprezenta? Cine-i va scoate pe ei la suprafață? Când și cum va ajunge vocea lor să facă, totuși, masă critică? Dar s-ar putea ca imaginea după care tânjește în cărțile
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
prin 2006, când Sorin Ovidiu Vântu a recunoscut public că patronează trustul Realitatea-Cațavencu, s-a dat startul unei campanii de achiziții fără precedent. Jurnaliști de marcă, precum Emil Hurezeanu, Adrian Ursu, Corina Drăgotescu, garnituri întregi de la Evenimentul zilei și buni meseriași din alte redacții s-au transferat treptat, pe lefuri incredibile, la trustul lui SOV în posturi-cheie: redactori-șefi, producători, editori, comentatori. Strigarea pornea de la câteva mii de euro, iar în cazul marilor vedete urca spre 5-10 mii. Erau vremuri când nu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
care le avea în atelier nu funcționau. Atunci când fondul financiar fu virat în cont, Luana se implică cu tot sufletul într-o activitate ce se voia încununată cu succes. Insistă să fie reparate mașinile și într-o zi veni un meseriaș care le făcu să meargă. O convinse, apoi, pe Alexina, că era timpul să cumpere valurile de material și să treacă la croitul modelelor. Deși Luana aducea zilnic câte unul, doamna Alexe amâna realizarea creațiilor fetei. Le punea în lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acestor operațiuni. Un caz ilustrativ s-a petrecut la Ploiești, unde Chestura de Poliție a organizat și instruit o echipă formată din 10 „tineri democrați”, aprovizionarea făcându-se de către organizația locală a Partidului Comunist. Echipa era compusă din schiori, alpiniști, meseriași ș.a. în dotare aveau: două arme automate, câte un pistol de buzunar, un aparat foto, cinci grenade defensive, acte civile și militare de ocazie, haine civile și militare, două perechi de schiuri, alimente, diverse obiecte, bani, hărți, planuri, scheme, busole
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unele cazuri, vinovată ar fi ereditatea nesănătoasă sau, pur și simplu, slăbiciunea de caracter ce duce la „pierzanie” și, în anumite circumstanțe, chiar la crimă. Un dramaturg pe care succesul nu l-a ocolit a fost, în vremea lui, N. Meseriaș dibaci, cu intuiția efectului scenic, se pricepea să provoace publicului stări de implicare emoțională. Altfel, situațiile pe care le propune rămân insuficient motivate dramatic, când nu apar de-a dreptul trase de păr, iar personajele, împărțite net în bune și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
ianuarie și 29 februarie 1920, apoi la Cluj între 15 septembrie 1921 și 28 februarie 1922, sub conducerea lui Ioan Petringenar. Editată de „Foaia comercianților români din Brașov”, publicația are scopul de a „îndulci” puținul timp liber al comercianților și meseriașilor „prin bucăți literare potrivite: versuri, povestiri instructive din viața comerțului, glume, aforisme, vorbe înțelepte, eventual romane etc.”. Odată cu mutarea la Cluj, directorul transformă publicația într-un supliment politic și cultural al foii care patrona editarea acestei reviste ce își propune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287909_a_289238]
-
chiar dacă ne Învingea (una ce se putea anevoie), Însă muream cu glorie și precum grecii la Termopile... etc... etc. Pentru viitor: propagarea Întinsă Între toți românii pentru unitatea lor. De aceea ne și trimet broșiure ca să le citească plugarul și meseriașul. Eu le-am spus că nu le citește nici unul, nici altul; că unitatea românilor este În inima fiecărui om ce poate avea un princip, că este o consecință naturală a liberării românilor, și că bine ar fi a nu ne
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
unde este atestată exploatarea aurului. Pe valea Crișului Alb este confirmată exploatarea comună a bogățiilor subsolului. Alte așezări ale autohtonilor și coloniștilor atestă progresul din domeniul metalurgiei fierului, prelucrarea marmurei. Numeroase izvoare confirmă colegiile: fierarilor, leticarilor, luntrașilor, plutașilor și altor meseriași, neguțători de lână și lucrători din sistemul căilor de comunicație. Dreptul Acționează ca un alt factor determinant al romanizării. Este vorba despre dreptul roman clasic, care consacră principiile bunei credințe și echității. Adoptarea normelor juridice reliefate Încă din 106, aplicarea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500 kilograme. Meseriașii locali extrăgeau piatra de var și, după epuizarea acesteia, săpau pământul văros, îl frământau bine, făcând din el „mălaie”. Ele se uscau întâi la soare, erau introduse, apoi, într un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
critica parlamentarismul și lipsa lui de eficacitate. Din punct de vedere sociologic, aceste mișcări heteroclite își găsesc cea mai mare audiență în rîndul claselor mijlocii, dar și în categoriile sociale pe care inflația și concentrarea capitalistă par să le manipuleze (meseriași, prăvălii, mici exploatări rurale, deținători de venituri fixe), sau în rîndurile claselor mijlocii "emergente" (funcționari, tehnicieni, profesiuni liberale) care știu să profite de schimbările ce se produc și să cucerească o poziție dominantă în societatea de după război. Acolo unde nu
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dușmani interni" veniți ca italienii, polonezii și spaniolii, să la locurile de muncă ale localnicilor și să răspîndească idei subversive. În sfîrșit clasele mijlocii au fost afectate și ele de devalorizare (rentierii), de falimentele și de stagnarea comerțului cu amănuntul (meseriași, comercianți lăsați pradă concurenței marilor întreprinderi) sau de măsurile deflaționiste (funcționarii) adoptate de unele guverne pentru a lupta împotriva depresiunii. Numeroase persoane aparținînd acestor categorii sociale impută responsabilitatea crizei și ineficacitatea măsurilor luate, slăbiciunii regimului bazat pe democrație liberală. Lupta
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pământ - și l-au acoperit cu acel pământ, se întorc acasă ...” 45. Să-i fie pomeana...” Voievozii înălțau - ziceam - lăcașuri de închinăciune (boierii i-au urmat; apoi, treptat, odată cu trecerea timpului, cercul ctitorilor s-a lărgit: clerici, negustori, breslele de meseriași, comunitățile - „obștile”- din sate etc.) în care își rezervau lor și membrilor propriilor familii locuri de odihnă netulburată și înconjurată de făgăduieli, căci era avantajos să aștepți Judecata de Apoi nu departe de altar, refăceau biserici zidite cândva de înaintași
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
op. cit., p. 216). Venind pe pământ românesc, evreii au continuat să exercite această îndeletnicire, iritându-i pe români (vezi Eugen Pavelescu, Economia breslelor în Moldova, București, Fundația Regele Carol I, 1939, p. 268, 445. 141. Vladimir Dinulescu, Bresle, negustori și meseriași în țara Românească (1830-1848), București, Editura Academiei R. S. România, 1973, P. 64, 67. 142. Vezi Claire Dolan, op. cit., p. 60. 143. Vezi, Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 185. 144. Vezi Jaques Le Goff - Nicolas Truong
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Țeranul român”, „Revista Dunării”. În 1856 îi apăruse în „Steaua Dunării” schița Idei greșite, semnată K...Ion***, în care erau reluate idei privitoare la existența așa-numitei „stări a treia” în Țările Române dintr-o broșură mai veche, Ce sunt meseriașii? G. nu e un exaltat, un frenetic, precum atâția din generația lui, ci un liberal moderat, înclinat spre reforme menite să consolideze o democrație burgheză. Cu o informație de-a dreptul enciclopedică, nutrește o mare încredere în știință, sub înrâurirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
organizatorii, de unde luau datele ședinței ASC la anul cutare, facultatea cutare, seria cutare și se duceau acolo. Uneori îi și intersectau, ăștia care erau mai tineri asistenți. Rodica mergea la Agronomie și la Universitate. Cei apropiați mie care erau și meseriași și știau să vorbească, 5-10 din domeniu, lucram bine, ne sfătuiam, gândeam. S. B.: Ce făceau ei ca studenți propagandiști? L-am văzut între acei studenți pe fostul meu diriginte din calsa a X-a, Viorel Butnaru, actualmente cercetător la
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu invențiile. El a luat câteva premii, era în grupul de inventatori, era bun în domeniu. Și pe el l-am pus șeful Comisiei profesionale. La propagandă, era Rodica Boer, care era meseriașă; la social, pe Cristi Popescu, care era meseriaș recunoscut. S. B.: Dar acești studenți propagandiști erau din afara sistemului ASC. D. T.: Ideea era ca și ei, la rândul lor, să-și constituie dintre studenți cât de cât niște oameni formatați. Cu training-uri, pregătire și tot ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
funcționa de peste 15 ani, în regim cu taxă. D.T.: Da, taxa de fapt li se oprea din salariu. S.B.: Se propune ca sediul să fie readus la Casa sindicatelor. Nu e de fapt școala aceea de reparatori de televizoare, de meseriași de tot felul? D.T.: Ba da, de cercuri tehnico-aplicative. S.B.: Dar făceau și ore de informări ideologice. D.T.: Da, inevitabil. S.B.: Ați ținut ore acolo? D.T.: Nu. S.B.: Ieșea muncitorul de la fabrică și mai făcea un curs de fotografie, de
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
restanțe... S.B.: În ședința din 14 iunie 1972, tovarășul Florea Pavel atrage atenția asupra faptului că practica la facultățile umaniste se transformă într-o pierdere de timp4. Omul ăsta chiar nu înțelegea mare lucru. Păi, practica pedagogică trebuia să scoată meseriași, profesori, iar pentru el era o pierdere de timp. D.T.: Era o viziune de activist. Tineret pe șantier S. B.: După 1975, a început să se facă simțită penuria. Pe 3 februarie 1976, Consiliul de Stat a emis un decret
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]