4,293 matches
-
Opere, 8, p. 176. 144 Ibid., p. 175. 145 O distincție asemănătoare vom găsi de altminteri și la O. Braun într-o lucrare anterioară cursului lui Vianu (vezi III, 5). 146 T. Vianu, Filozofia culturii, p. 175. 147 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., pp. 508-509. 148 W. Dilthey, Das Wesen..., pp. 60-61. 149 Id., Construcția..., p. 83. 150 Ibid., p. 85. 151 M. Riedel precizează că spre deosebire de logica transcendentală, "dezvoltată de Kant mai mult în legătură cu matematica și fizica decât în sensul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
asupra naturii filozofiei, așa cum s-au desprins ele în diverse contexte pe parcursul lucrării. Aceste considerații reunite în final și aprofundate dintr-o perspectivă epistemologică ne permit să punem mai bine în lumină atât latura speculativă, cât și cea științifică a metafizicii înțelese de Dilthey ca ein merkwürdiges Doppelwesen. Credem că aceste (auto)exigențe divergente și definitiv ireconciliabile ne îndreptățesc să vorbim despre dualismului funciar al filozofiei, precum și despre precaritatea acesteia în raport cu idealul unei cunoașteri obiective atotcuprinzătoare. Propunând o Weltanschauungs-philosophie bazată pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
2Bf). Odată făcută această diferențiere între cele două abordări, putem anticipa discuția privitoare la dualismul funciar care caracterizează filozofia ca Weltanschauung. Totodată, prin aceasta evidențiem și natura filozofiei ca viziune despre lume în raport cu o cunoaștere obiectivă, de tip științific. O metafizică ce recurge deopotrivă la presupoziție și inducție își vădește o dublă aplecare metodologică: atât spre demersul speculativ, cât și spre cel științific. Căutând să satisfacă exigențele universaliste promovate de tradiția filozofică, pe care și le asumă de fiecare dată în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
într-o ordine simplă, pe deplin clară, etalată"35. Departe de a vedea în profunzime "un indiciu al haosului", Blaga întrezărește în ea chiar o premisă a progresului în cunoaștere. Înainte de a încerca (zadarnic) "să reveleze în chip pozitiv misterul", metafizica "deschide misterul ca atare", adică "pune probleme", a căror "adâncire" face posibil un "progres": Misterul ce cade în obiectivul metafizicii câștigă parcă în profunzime", astfel încât în istoria filozofiei "remarcăm un <<progres>>, dar nu pe linia rezolvării pozitive, în absolut, a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întrezărește în ea chiar o premisă a progresului în cunoaștere. Înainte de a încerca (zadarnic) "să reveleze în chip pozitiv misterul", metafizica "deschide misterul ca atare", adică "pune probleme", a căror "adâncire" face posibil un "progres": Misterul ce cade în obiectivul metafizicii câștigă parcă în profunzime", astfel încât în istoria filozofiei "remarcăm un <<progres>>, dar nu pe linia rezolvării pozitive, în absolut, a problemelor, ci pe linia adâncirii lor ca <<probleme>>"36. Credem că este aproape inutil să mai semnalăm că o asemenea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
relativ și sortit eșecului în raport cu exigențele ei universaliste), pe când "conștiința metafizică a individului ca experiență personală, altfel spus ca adevăr moral-religios este eternă"55. De aceea, Dilthey neagă posibilitatea unei "cunoașteri metafizice a naturii"56. Și în viziunea lui Blaga, metafizica, așezată sub semnul creativității (ca și la Dilthey), "e demiurgic întemeiată în ființa omului"57. Metafizica devine astfel o sursă a filozofiei, iar caracterul ei de merkwürdiges Doppelwesen, funciar duală, explică în definitiv relativismul indus de o Weltanschauungs-philosophie în raport cu exigențele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
altfel spus ca adevăr moral-religios este eternă"55. De aceea, Dilthey neagă posibilitatea unei "cunoașteri metafizice a naturii"56. Și în viziunea lui Blaga, metafizica, așezată sub semnul creativității (ca și la Dilthey), "e demiurgic întemeiată în ființa omului"57. Metafizica devine astfel o sursă a filozofiei, iar caracterul ei de merkwürdiges Doppelwesen, funciar duală, explică în definitiv relativismul indus de o Weltanschauungs-philosophie în raport cu exigențele universaliste ale metafizicii clasice. Blaga este pe deplin conștient de această situație dilematică și tocmai din
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
semnul creativității (ca și la Dilthey), "e demiurgic întemeiată în ființa omului"57. Metafizica devine astfel o sursă a filozofiei, iar caracterul ei de merkwürdiges Doppelwesen, funciar duală, explică în definitiv relativismul indus de o Weltanschauungs-philosophie în raport cu exigențele universaliste ale metafizicii clasice. Blaga este pe deplin conștient de această situație dilematică și tocmai din această perspectivă încearcă să se delimiteze în Ființa istorică de alți gânditori. În ultimul capitol, Metafizica istoriei (care are semnificația unei concluzii pentru întreagul său sistem filozofic
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în definitiv relativismul indus de o Weltanschauungs-philosophie în raport cu exigențele universaliste ale metafizicii clasice. Blaga este pe deplin conștient de această situație dilematică și tocmai din această perspectivă încearcă să se delimiteze în Ființa istorică de alți gânditori. În ultimul capitol, Metafizica istoriei (care are semnificația unei concluzii pentru întreagul său sistem filozofic), el subliniază caracterul personal al metafizicii sale, recunoscând totuși că și-a creat metafizica "în spiritul unei viziuni de ansamblu asupra existenței", adică ținând seama de exigența universalității despre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conștient de această situație dilematică și tocmai din această perspectivă încearcă să se delimiteze în Ființa istorică de alți gânditori. În ultimul capitol, Metafizica istoriei (care are semnificația unei concluzii pentru întreagul său sistem filozofic), el subliniază caracterul personal al metafizicii sale, recunoscând totuși că și-a creat metafizica "în spiritul unei viziuni de ansamblu asupra existenței", adică ținând seama de exigența universalității despre care vorbea și Dilthey: "Dar spre deosebire de alți gânditori, n-am trecut niciodată sub tăcere împrejurarea că noi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
această perspectivă încearcă să se delimiteze în Ființa istorică de alți gânditori. În ultimul capitol, Metafizica istoriei (care are semnificația unei concluzii pentru întreagul său sistem filozofic), el subliniază caracterul personal al metafizicii sale, recunoscând totuși că și-a creat metafizica "în spiritul unei viziuni de ansamblu asupra existenței", adică ținând seama de exigența universalității despre care vorbea și Dilthey: "Dar spre deosebire de alți gânditori, n-am trecut niciodată sub tăcere împrejurarea că noi înșine vedem în metafizica noastră mai mult o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că și-a creat metafizica "în spiritul unei viziuni de ansamblu asupra existenței", adică ținând seama de exigența universalității despre care vorbea și Dilthey: "Dar spre deosebire de alți gânditori, n-am trecut niciodată sub tăcere împrejurarea că noi înșine vedem în metafizica noastră mai mult o <<creație>> în care filozofia se îmbină cu mitul, decât o cunoaștere cu pretenții de adecvație în raport cu existența în totalitatea ei" (s.n.). Blaga privește acest fapt ca un semn de "luciditate" destinat să-l pună la adăpost
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
păcatul originar al filozofiei: acela de a lăsa descoperit din punctul de vedere al conceperii riguros obiective, de tip științific, o zonă "insondabilă"; nefiind un țel al științei ce urmărește doar o "arie" bine delimitată, această zonă rămâne oricum apanajul metafizicii, care vizează întotdeauna totalitatea existenței, "corelația universală". Căci "filozofia nu este cunoaștere în sensul comun al cuvântului, adică conformitate cu un obiect preexistent și preconstituit" (vezi I, nota 185), ci caută în mod tradițional "un sens ascuns, misterios", un Tiefsinn
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
presupus viciu de construcție vezi II, nota 37). În concluzie, susținem că eventualele considerații de acest fel pot fi combătute sub trei aspecte: 1. Exigențele universaliste, deopotrivă științifice (știință universal valabilă) și speculative (sistem autonom despre corelația universală), care călăuzesc metafizica în direcții divergente sunt, în fond, "criteriile de excelență" pe care și le propune filozofia însăși. Ele rezultă pentru Dilthey chiar din materialul pe care i-l pune la dispoziție studierea diverselor fapte filozofice. Așadar, de vreme ce tradiția filozofică își impune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu atât mai mult cu cât ele sunt asumate în mod liber. Ca atare, nu credem că abordarea îi poate fi imputată lui Dilthey. Ea poate fi privită, cel mult, ca un viciu funciar, ce rezidă în aspirațiile divergente ale metafizicii înseși. Tocmai acest dualism generează păcatul ei originar, acela de a stărui să descopere "corelația universală", fără a avea vreodată sorți de izbândă. Având în vedere această precaritate a spiritului, "ahoreticul"69 Noica ar diagnostica în cazul metafizicii înțelese ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
divergente ale metafizicii înseși. Tocmai acest dualism generează păcatul ei originar, acela de a stărui să descopere "corelația universală", fără a avea vreodată sorți de izbândă. Având în vedere această precaritate a spiritului, "ahoreticul"69 Noica ar diagnostica în cazul metafizicii înțelese ca Weltanschauung "o a doua formă de catholită", cea care se manifestă prin conștientizarea absenței generalului în relația I D G70. Este "maladia spiritului" în care individualul nu reușește decât "să-și dea sau să primească determinații"71. În
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
reușește decât "să-și dea sau să primească determinații"71. În viziunea lui Dilthey, orice construcție metafizică pare bântuită de această "maladie", ca și Kierkegaard, "marele bolnav de catholită din istoria culturii"72, care poate fi socotit emblematic pentru condiția metafizicii. Din perspectiva "logicii lui Hermes", acestei carențe a generalului îi corespunde judecata "descriptivă" sau "determinantă", care în plan cultural duce la științele descriptive și la istorie. Este aproape inutil să mai subliniem că tocmai pe o asemenea judecată se structurează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Weltanschauungsphilosophie contravine atât modelului totalității ce guvernează filozofia continuității, cât și modelului unității prestabilite, răspunzător pentru filozofia transcendentală. Așadar, ținând seama de imposibilitatea funciară a filozofiei de a se depersonaliza în măsura în care o face știința, considerăm odată cu Spranger că "idealul unei metafizici lipsite de individualitatea creatorului ei" rămâne de neatins 88. Idealul unei "filozofii științifice" este posibil atâta vreme cât filozofia și știința nu sunt înțelese ca având obiecte și metode specifice. După divorțul dintre filozofie și știință nu mai avem la dispoziție mijloace
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lui Dilthey are tocmai această semnificație: prin faptul că i se spune că înseamnă altceva decât știința, filozofia este chemată să-și abandoneze vechile ambiții, care vizau o "impersonalitate" și o "supratemporalitate" proprii științei. În definitiv, prin renunțarea la modelul metafizicii clasice și opțiunea pentru Weltanschauung-sphilosophie (al cărei proiect este elaborat chiar pe baza datelor oferite de metafizica tradițională), Dilthey urmărește să-i redea filozofiei istoricitatea și să o conducă astfel pe drumul redescoperirii propriei și adevăratei ei identități. Iar dacă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofia este chemată să-și abandoneze vechile ambiții, care vizau o "impersonalitate" și o "supratemporalitate" proprii științei. În definitiv, prin renunțarea la modelul metafizicii clasice și opțiunea pentru Weltanschauung-sphilosophie (al cărei proiect este elaborat chiar pe baza datelor oferite de metafizica tradițională), Dilthey urmărește să-i redea filozofiei istoricitatea și să o conducă astfel pe drumul redescoperirii propriei și adevăratei ei identități. Iar dacă Dilthey vorbește despre găsirea "unui punct de vedere situat deasupra taberelor", aceasta nu înseamnă bineînțeles nici instituirea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Erlebnis angajează "totalitatea ființei noastre", implicând în unitatea ei structurală intelectul, sentimentul și voința deopotrivă (vezi III, 3). Dar continuă Blaga "rezonanța atitudinală" este condiționată de fapt de o anumită "dimensiune proprie unei idei, unei concepții sau viziuni". În cazul metafizicii, această dimensiune e "verticalitatea", iar în cazul științei orizontalitatea. "Verticalul poate fi <<adânc>> sau <<înalt>>", ceea ce, măcar parțial, este similar cu "profunzimea" lui Dilthey. După ce am evidențiat păcatul originar al filozofiei, așa cum apare el la Dilthey, constatăm așadar că la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
foarte sugestiv că "știința s-a imunizat metodic față de ispitele înaltului și adâncului" și chiar în "această asceză orizontală" (a clarității, conform lui Dilthey) stau "tăria și slăbiciunea ei"92. Aici am completa că, în aceeași măsură, "tăria și slăbiciunea" metafizicii rezidă în "verticalitatea" ideilor acesteia, adică în "profunzimea" lor în varianta diltheyeană. Însă din pricina faptului că nu putem avea o cunoaștere cu valoare obiectivă decât despre relații, dar nu și despre natura reală a lucrurilor, orice explorare în adâncime descoperă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
reprezentate. Caracterul peren al unor asemenea tipologii admite și din această perspectivă artistică o continuitate a formelor. Atât importanța "căii"99 iar nu a adevărului presupus absolut la care ar fi de dorit să se ajungă în virtutea sarcinilor asumate de metafizică -, cât și faptul că astfel este pus în lumină adevărul, oricât de contestabil ca viziune, al unei tipologii perene, sunt bine subliniate și de către Simmel, care în Vom Wesen der Philosophie comentează parcă, fără vreo referire directă, Esența filozofiei a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
al lui Spinoza sunt <<corecte>>, dacă conceptul lui Nicolaus Cusanus despre Dumnezeu văzut ca o <<coincidență a contrariilor>>, sau dacă eul fichtean, care creează lumea, <<corespund realităților>>, ori dacă teoria lui Schelling despre identitatea dintre natură și spirit, sau dacă metafizica schopenhaueriană a voinței sunt <<adevărate>>? Toate au fost <<combătute>> adesea în mod concludent; doar tipul uman corespunzător acestora, tipul care și-a expus în <<erorile>> respective reacția față de existență, a supraviețuit tuturor contestărilor și le-a conferit acelor teorii o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
corelații universale precizabile", precizează Dilthey în Einleitung...102 (fapt care ne întărește convingerea că în cazul său nu putem vorbi despre un transcendentalism în sens kantian). Semnificativă rămâne atunci tocmai asumarea creativității pornind de la ceea ce Blaga numește "rostul demiurgic" al metafizicii, căci după părerea lui, din nou în concordanță cu viziunea lui diltheyeană "orice faptă pronunțat creatoare a unui om, începând de la un act personal de natură morală până la o operă constructivă în orice domeniu spiritual, poate fi interpretată ca expresie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]