2,555 matches
-
levuri se păstrează în laboratoarele de microbiologie, fie prin repicare continuă, periodică, pe must de struguri sterilizat sau în soluție de zaharoză 10 %, fie în formă liofilizată. Din aceste culturi pure în preajma campaniei de vinificație se pregătesc în laboratoarele de microbiologie alte culturi pure, în formă de transport, pentru a fi puse la dispoziția unităților de vinificație. Livrarea culturilor pure, ca formă, se face: pe mediu nutritiv sau suport solid (must - gelatină - agar caolin, cărbune, vată, tifon); pe mediu nutritiv lichid
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
transparența culturii apar sub formă de benzi difuze; 1 + pentru situația în care benzile ca atare se disting, dar cu marginile neclare și pentru absența dezvoltării (Van der Walt, 1970). Fermentarea glucidelor este un test utilizat de toți cercetătorii din microbiologia vinului și se bazează pe proprietatea levurilor de a fermenta diverși hidrați de carbon, în funcție de complexul enzimatic specific fiecărei specii. Proprietatea de a fermenta un anume hidrat de carbon este un caracter biologic stabil și reprezintă unul dintre principalele teste
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
podgoriilor care abundau în soiuri îmbelșugate de struguri aramon și carignan sau colorate, teinturier, se credeau castelani bordelezi. La sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales după al doilea război mondial, oenologia științifică le va veni în ajutor viticultorilor. Microbiologia vinului, studiată progresiv în lume în marile institute și instituții specilizate în oenologie (la Bordeaux sau Tours în Franțta, la Davis în California, de exemplu), a oferit viticultorului o imagine completă asupra procesului de vinificare. Tocmai aceste laboratoare științifice au
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al aparatului; b) analizor de coagulare complet automat - cu o vechime de până la 5 ani - 20 puncte ... - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; 1.3. Imunohematologie: - 1 punct. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologic - analizor automat de microbiologie - cu o vechime de până la 5 ani - 20 puncte - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; - identificarea germenilor - 10 puncte; - efectuarea antibiogramei - 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210029_a_211358]
-
automat - cu o vechime de până la 5 ani - 20 puncte ... - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; 1.3. Imunohematologie: - 1 punct. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologic - analizor automat de microbiologie - cu o vechime de până la 5 ani - 20 puncte - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; - identificarea germenilor - 10 puncte; - efectuarea antibiogramei - 8 puncte. 2.2. Micologie: - decelarea prezenței miceliilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210029_a_211358]
-
al aparatului; b) analizor de coagulare complet automat - cu o vechime de până la 5 ani - 20 puncte ... - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; 1.3. Imunohematologie: - 1 punct. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologic - analizor automat de microbiologie - cu o vechime de până la 5 ani - 20 puncte - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; - identificarea germenilor - 10 puncte; - efectuarea antibiogramei - 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210030_a_211359]
-
automat - cu o vechime de până la 5 ani - 20 puncte ... - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; 1.3. Imunohematologie: - 1 punct. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologic - analizor automat de microbiologie - cu o vechime de până la 5 ani - 20 puncte - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; - identificarea germenilor - 10 puncte; - efectuarea antibiogramei - 8 puncte. 2.2. Micologie: - decelarea prezenței miceliilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210030_a_211359]
-
nr. 7 la ordin se defalcă pe următoarele grupe de analize: ... grupa I): Hematologie, serologie, biochimie, imunologie (sunt cuprinse analizele medicale din anexa nr. 7 la "Hematologie", "Biochimie" și "Imunologie", precum și cele de la pozițiile nr. 77, 80, 81) grupa II): Microbiologie (celelalte poziții decât cele nominalizate la grupa I) Capitolul II Criterii privind repartizarea sumelor și defalcarea numărului de investigații paraclinice - analize medicale de laborator - stabilit pe total județ La stabilirea numărului de analize medicale de laborator și a sumelor ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
ani - 17 puncte: - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; - pentru fiecare canal de citire în plus al aparatului se acordă câte un punct. 1.3. Imunohematologie: 1 punct. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologic: - identificarea germenilor - 10 puncte; - efectuarea antibiogramei - 8 puncte. 2.2. Micologie: - decelarea prezenței miceliilor - 1 punct; - identificarea miceliilor - 8 puncte; - efectuarea antifungigramei - 8 puncte. 2.3. Parazitologie: - examen parazitologie pe frotiu - 1 punct; - testare serologică - 4 puncte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
5 se acordă o singură dată pentru punctul de lucru pentru care optează furnizorul de servicii de laborator. D. Panel analize ofertate: - se acordă un punct pentru fiecare analiză de hematologie contractată; - se acordă două puncte pentru fiecare analiză de microbiologie contractată; - se acordă un punct pentru fiecare analiză de biochimie contractată; - se acordă 3 puncte pentru fiecare analiză de imunologie contractată; - se acordă 3 puncte pentru analiza de citologie Papanicolau contractată; - se acordă 5 puncte pentru fiecare analiză de histopatologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
nr. 7 la ordin se defalcă pe următoarele grupe de analize: ... grupa I): Hematologie, serologie, biochimie, imunologie (sunt cuprinse analizele medicale din anexa nr. 7 la "Hematologie", "Biochimie" și "Imunologie", precum și cele de la pozițiile nr. 77, 80, 81) grupa II): Microbiologie (celelalte poziții decât cele nominalizate la grupa I) Capitolul II Criterii privind repartizarea sumelor și defalcarea numărului de investigații paraclinice - analize medicale de laborator - stabilit pe total județ La stabilirea numărului de analize medicale de laborator și a sumelor ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
ani - 17 puncte: - se scad din punctajul acordat câte două puncte pentru fiecare an de vechime în plus al aparatului; - pentru fiecare canal de citire în plus al aparatului se acordă câte un punct. 1.3. Imunohematologie: 1 punct. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologic: - identificarea germenilor - 10 puncte; - efectuarea antibiogramei - 8 puncte. 2.2. Micologie: - decelarea prezenței miceliilor - 1 punct; - identificarea miceliilor - 8 puncte; - efectuarea antifungigramei - 8 puncte. 2.3. Parazitologie: - examen parazitologie pe frotiu - 1 punct; - testare serologică - 4 puncte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
5 se acordă o singură dată pentru punctul de lucru pentru care optează furnizorul de servicii de laborator. D. Panel analize ofertate: - se acordă un punct pentru fiecare analiză de hematologie contractată; - se acordă două puncte pentru fiecare analiză de microbiologie contractată; - se acordă un punct pentru fiecare analiză de biochimie contractată; - se acordă 3 puncte pentru fiecare analiză de imunologie contractată; - se acordă 3 puncte pentru analiza de citologie Papanicolau contractată; - se acordă 5 puncte pentru fiecare analiză de histopatologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
1952. A funcționat ca medic secundar epidemiolog la Sanepidul din Iași, apoi la Institutul Dr. I. Cantacuzino, filiala Iași, iar din anul 1958, la Institutul de Igienă și Sănătate Publică din Iași. A obținut titlul de medic primar în specialitatea microbiologie, în anul 1962, iar în 1977, prin concurs, titlul de medic primar gradul II. Doctor în științe medicale din anul 1968, cu teza Cercetări epidemiologice și profilactice în hepatita virală, dr. Olga Zavate a obținut titlul de cercetător științific principal
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fiziologie la apatiția unui nou domeniu fiziopatologia. Astfel încât acum se conturează cercetarea etiologică în medicină care se sprijină pe cele două mari discipline noi și complementare histopatologia și fiziopatologia. Ancheta asupra cauzelor bolilor s-a continuat apoi și pe calea microbiologiei, fecundă mult timp și ale cărei baze și dezvoltare inițială are loc tot în sec. XIX. Progresul științelor, culturii, al medicinei duce la independența lor. Dezvoltarea științelor ca fizica, chimia, biologia sunt fructificate și evaluate benefic de avântul medicinii. Personalități
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
médecine expérimentale (postum), savantul se întâlnește cu medicul și filosoful. Pozitivismul său este obiectivismul observației și experimentului, ale investigației riguroase. Sensibilitatea literară îi face stilul agreabil. Între curiozitățile sale mai greu de înțeles este opoziția sa față de Pasteur și dubitarea microbiologiei, existenței fermenților și germenilor ca ființe vii. Cl. Bernard a format discipoli de seamă și a colaborat cu mari personalități medicale. împreună cu Jean Bourgeois semnează Traité complet de l’anatomie de l’homme, cu schițe ale organelor, țesuturilor cu detalii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lui Cl. Bernard. Problematica metabolismului, a echilibrului nutrițional și azi e cercetată cu atenția reclamată de creșterea enormă a numărului supraponderalilor. De altfel sec. XX va fi numit al proteinelor, enzimelor, vitaminelor. Louis Pasteur (1822 - 1895) înseamnă înainte de orice afirmarea microbiologiei. Pasteur concretizează demonstrativ intuiții, profeții. Geniul său și microscoapele sale dezvăluie lumii o altă lume, nevăzută. Pasteur se formează ca chimist pe lângă Jean Baptiste Dumas (1800 - 1884). Mai întâi descoperă cristalele care deviază lumina. Ajunge decan al Facultății din Lille
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de coci crește în jurul anului 1900. Dar, pe lângă coci și bacterii mai sunt însă și alți agenți patogeni. Este vorba de paraziții de diverse categorii și grade de nocivitate, ca și virușii. Pe unii Pasteur i-a întrezărit doar. Dezvoltarea microbiologiei a avut un important răsunet și în alte domenii ale medicinei, în special în chirurgie și obstretică. în acel timp chirurgii nu luau măsuri de precauție impotriva infecțiilor, adeseori operau în aceeași ținută în care efectuaseră necropsiile. Mortalitatea post operatorie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
germenului antraxului (1883) și al vibrionului holerei (1883), originară din Afganistan și cercetată de Koch în Alexandria - Egipt (1883) unde bântuia. Călătorește în Africa, Indii, Java, SUA, Japonia, făcând studii de bacteriologie. Numele său circulă în lume, fiind considerat fondatorul microbiologiei, alături de Pasteur. Dar secolul este bântuit de numeroase maladii: febra tifoidă, malaria, febra galbenă, adusă din America, boli venerice, boli cardiace, reumatism. între toate însă tuberculoza are un statut îngrijorător de dramatic. Germenele ei nu alege clasa socială, nici organul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al ciumei; după un an germanul Schaudinn pe al sifilisului și în 1909 francezul Nicolle descoperă agentul patogen al tifosului. Aceste descoperiri sunt cele mai răsunătoare, fără a epuiza lista care rămâne deschisă și pentru sec. XX. De altfel, prin microbiologie și imunologie, putem spune, că secolele XIX și XX se întrepătrund, nelăsând loc demarcației. Microscopul perfecționat și pasiunea cercetătorilor aduce progrese importante. Progrese face și terapeutica. Paul Erlich, specialist în colorații histologice, se remarcă și ca imunoserolog. Se pun bazele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Descoperirea spirochetei (Schaudinn - 1905) și imediat urmată de diagnosticul serologic al acesteia stabilit de August Wassermann și Jules Bordet marchează un pas important în diagnostic. Serodiagnosticul este conceput de Gruber și realizat de Widal. În aceste decenii de vârf ale microbiologiei se consolidează și principiul antagonismului bacterian ca și principiul specificității bolilor infecto-contagioase. Metodologia anatomo-clinică și microbiologia, în speță bacteriologia, parazitologia și virologia au consolidat caracterul de știință al medicinei. Biochimia și laboratoarele și-au adus contribuția lor. însuși Pasteur a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și Jules Bordet marchează un pas important în diagnostic. Serodiagnosticul este conceput de Gruber și realizat de Widal. În aceste decenii de vârf ale microbiologiei se consolidează și principiul antagonismului bacterian ca și principiul specificității bolilor infecto-contagioase. Metodologia anatomo-clinică și microbiologia, în speță bacteriologia, parazitologia și virologia au consolidat caracterul de știință al medicinei. Biochimia și laboratoarele și-au adus contribuția lor. însuși Pasteur a început cu cercetări de ordin chimic și a sfârșit audiind cursuri de medicină. Interdisciplinaritatea susținută de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
stomatologii se pregătesc în cadrul universităților de medicină iar tehnicienii stomatologi în școli speciale. La granița dintre secole medicina românească se afirmă pe plan internațional prin Victor Babeș și G. Marinescu savanți care publică la Paris lucrări de referință în domeniul microbiologiei și neurologiei. Majoritatea personalităților medicale din spațiul românesc, s-au format în acest secol XIX la Universitățile occidentale , predilect pariziene, realizând „concentrarea“ în țară a valorilor, a marilor profesori și clinicieni. Ei vor crea școli, care în deceniile următoare vor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
românească și cea occidentală, publicând împreună cu francezul André-Victor Cornil „Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses“ (1885). Acest prim tratat de bacteriologie din lume îl situează pe Victor Babeș printre fondatorii microbiologiei moderne, cunoscut prin studiile sale asupra turbării, difteriei, tuberculozei, pelagrei etc. A descoperit corpusculii Babeș-Negri, cu valoare de diagnostic, în celulele creierului animalelor bolnave precum și peste 50 de germeni infecțioși și a fundamentat seroterapia. Concepția sa asupra antagonismelor microbiene îl
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
adevăratei științe și culturi, un ilustrator prin exemplu personal al unității gând-cuvânt-faptă. La toți marii medici ai sec. XX, fie străini, fie români se observă tendința plurispecializării, mai ales în cazul fiziologiei. Cercetările lor se extind spre fiziopatologie, chimie fiziologică, microbiologie, endocrinologie etc. La începutul sec. XX se dezvoltă și electrofiziologia. Concomitent cu cercetările europene în această ramură se înscrie și creatorul de școală I. Athanasiu (1868 - 1926), studiind cu ajutorul galvanometrului cu coardă (W. Einthoven), electrocardiograma umană ajungând să întemeieze învățământul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]