5,217 matches
-
a se crea o atmosferă de vrajă. Două personaje sunt prezente în toate povestirile: comisul Ioniță și hangița Ancuța. De fiecare dată, povestitorul voia să povestească o întâmplare mai fascinantă decât cea dinainte, care s-a petrecut într-un timp mitic românesc, atunci când oamenii se conduceau după legi nescrise. Fiecare povestire are un subiect diferit de al celorlalte, fiecare povestitor are modul său specific de a relata întâmplarea, fiecare povestire este o specie literară: snoavă (Iapa lui Vodă); idilă (Fântâna dintre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de la schitul Durău, moș Leonte Zodierul, căpitanul Neculai Isac, Ienache coropcarul, negustorul Dămian Cristișor, Constandin Moțoc, cioban de pe Rarău, Orbul sărac și Zaharia Fântânarul. Iapa lui Vodă Iapa lui Vodă înfățișează întâmplări proiectate într-un fabulos folcloric, într-un timp mitic; indicii temporali sugerează timpul rememorării ("într-o toamnă aurie"; "într-o depărtată vreme"; "demult"; "vremea aceea"). Apăruseră semne misterioase: "un balaur negru în nouri", păsări mari venite din ostroave de la marginea lumii vesteau război. Se făcuse mult vin și oamenii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cunune și la nuntă s-au împăcat cu toții. Creanga de aur Creanga de aur este un roman tradițional, un roman istoric, dar și o parabolă, cu elementele care țin de spațiul mitologic, de atmosfera de basm oriental. Fiind un roman mitic, această narațiune se referă la o ramură de vâsc simbolizând înțelepciunea unită cu forța (Al. Paleologu). Într-o zi, naratorul a primit un manuscris care relata o poveste de dragoste. Pentru a se iniția în tainele lumii, tânărul monah Kesarion
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se inițiază în tainele vieții. Deși Maria ajunge soția împăratului Constantin, ea va nutri o dragoste spirituală pentru Breb. În cele 17 capitole, planul real alternează cu planul fantastic, în care se desfășoară evenimente din perioada 780-797. Sunt aici motive mitice, istorice, filosofice, erotice, religioase, de aventură etc. repartizate în trei secțiuni: mitul, basmul și istoria. Naratorul omniscient relatează la persoana a III-a, este un erudit, cunoscător de practici arhaice, magice sau religioase. Acțiunea se petrece în Dacia prefeudală, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e în definitiv toată istoriografia. La acest fel de a privi discursul istoric trimite în mod expres Mircea Eliade, glosând pe marginea relației dintre anamneză și recuperarea trecutului (Aspecte ale mitului, 1978, p. 127-131). Fie că e vorba de evenimente mitice sau de o restituție a timpului istoric, omul devine disponibil pentru revelațiile duratei. Am mai avut ocazia să mă refer la această temă, ale cărei resurse sunt practic inepuizabile. Dacă revin asupră-i, fie și atât de sintetic, este pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și o raportare intrapersonală la realitatea psihică a textului: relectura că proces ritualic derulat într-un timp bivalent, sacru și profan, prin metafore spațiale. (Re) citirea nu reprezintă doar o problemă de spațiu, cât una de timp special, circular, cvasi mitic.3 Relația lectură-relectură pare evidență pe plan empiric, pragmatic, pentru că universul ficțional al textului are întotdeauna cel puțin două semnificații: ceea ce este, ceea ce se vede și, pe de altă parte, ceea ce se așteaptă, ceea ce se dorește. Discursul nuanțează dialogul că
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Puterii. "Ea se află deasupra imaginilor, într-o oarecare măsură, le dă un sens (fenomenul de ancorare), dar adesea merge dincolo de ceea ce imaginea arată."27 În film, parodia biblică din piesă e atenuata. În transpunerea cinematografică, Arrabal descoperă, că omul "mitic" în viziunea lui Eliade, sacrul "camuflat" în profan 28. Emanou din film are prea puțin în comun cu Christul parodic din piesă. Seamănă mai mult cu preoții din anii '8029, așa cum îi vede Duby: ei "înțeleg să împărtășescă viața tinerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
locul acțiunii, prin care se situează spațial privitorul. Următorul cadru, interiorul cafenelei, de asemenea această funcție. 13 Mircea Eliade, op. cît., p. 18. 14 Ibidem, p. 19. 15 Ibidem, p. 25. 16 Ibidem, p. 8. 17 Ibidem. 18 Despre perspectiva mitică și cea istorică în spectacolul de teatru a lui Ieronim Thanase , vezi și Traian Penciuc, Torna, torna, fratre. Looking for the European Background of Mircea Eliade's Concept of Theatre aș Anamnesis, în Cristina Scarlat (coordonator), Mircea Eliade Once Again
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
trecut este totală, atât la nivel ideatic, cât și al formei, al compoziției, se poate vorbi de o mare îndrăzneala chiar în ceea ce privește limbajul, iar regiunea existențiala dobândește o pluralitate de zone în acord cu formele și modalitățile narative folosite (fantastice, mitice, onirice, realist-atroce), având ca urmare, toate la un loc, o incandescenta și un impact uman necunoscute de la Dostoievski încoace. Acestui incipient modernism latino-american ce survine că o propunere și o încercare necesară de a dialogă cu cultura europeană și internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ca și unei reflectări asupra relațiilor de dependență între cultură latino-americană și cultura populară a marilor metropole postcoloniale. Aceste caracteristici inseparabile: renovarea aspectelor formale, tehnicile narative și tratarea limbajului că organism viu, stabilirea de spații imaginare care participă la faptul mitic, dialogul fără interlocutor, folosirea monologului interior și a rupturii, toate acestea demonstrează forță pe care o capătă expresivitatea în acea epoca. În operele romancierilor latino-americani ai exploziei literare din a doua jumătate a secolului al XX-lea se simt influențele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
două rele unite" spune autoarea. Tangoul că dans este "straniu", singular în lume prin stil, introvertit și introspectiv în același timp. "Lumea bună" îl catalogase drept dans lasciv, cu vădit caracter sexual, așa cum, de fapt, orice dans, de la originile sale mitice, are un caracter sexual, incepand cu dânsul popular, până la baletul clasic și așa-numitul dans modern. "Dânsul din sudul Italiei, la tarantula, are simbolic un marcat caracter de "convulsii orgasmice". Tangoul are un "pronunțat caracter senzual și sexual", așa cum apare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la o creație de mântuiala"40. În postfața volumului Razne 41, Nicolae Florescu spune: "Adolescent întârziat până aproape de varsta patriarhilor, Cioran și-a repetat la nesfârșit chipul, inițial fixat pe coordonatele limită și în culori de doliu, ca în metaforă mitică a șarpelui ouroboros, crescând din sine, hrănindu-se cu sine"42, dualitate ce nu surprinde la Cioran și pe care o manifestă și în relațiile cu ceilalți intelectuali români din exil, așa cum scrie și Virgil Ierunca în Subiect și predicat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
apariția umanității condițiile în care a apărut este subiectul care îl interesează pe Georges Bataille. Iată-ne, deci, cu mult în amonte față de epoca de inventare a scrisului, față de "zorii culturii grecești", cu mult înainte de apariția rațiunii (înainte de răsturnarea gândirii mitice în gândirea rațională), undeva în desișul preistoriei, pe un teritoriu care a fost, până acum, neglijat de filosofie, poate în virtutea faptului că nu deținea atestări scrise ale acelor timpuri. Dacă raportul omului cu natura prin prisma muncii interesează filosofia (pe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de a transforma și sentimentele negative în prilej de veselie, de râs, ca revers al fragilității și al bulversării întregului ansamblu social.In scrierile sale, Creangă joacă mai multe roluri: este,pe rând, autor,om matur care se întoarce în timpul mitic al copilăriei, narator și personaj. În întregul ei, opera lui Creangă, mereu viabilă, este o victorie a spiritului asupra timpului, adevarată izbândă a scriitorului și a literaturii române. ION CREANGĂ ă1839-1889) "Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humulești
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care a inaugurat nuvela fantastică pe care aveau să o continuie cu strălucire Mircea Eliade, Vasile Voiculescu și alții. Interferența genurilor, manifestă îndeosebi la nivelul creației de personaje-simbol, cât și la nivelul stilului, precum și modul special de interferare a surselor mitice și filozofice într-o narațiune de tip fantastic ne îndreptățesc să considerăm nuvela „Sărmanul Dionisca pe un prim poem de izbîndă în structuralizarea estetică și dimensionarea spirituală a prozei romantice românești. „Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
formarea unei personalități, procesul de maturizare a lui Nica. scrise după apariția poveștilor și povestirilor, Reînviind cea mai fericită perioadă din viațta omului, copilăria, Creangă îl transformă pe Nică întrun reprezentant al copilului universal, iar copilăria lui într-o vârstă mitică, de aur, fiindcă ea nu se reduce la o înșiruire de întâmplări, ci ea este o stare de veselie și fericire continuă. Așa cum susține G.Călinescu, în Amintiri din copilărie este simbolizat ―destinul oricărui copil: de a face bucuria și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fel ca învățăceii de la "fabrica de popi" din Fălticeni. Peste tot, vorbirea sau atitudinile personajelor sunt țărănești, plămădite fiind din aceeași realitate humuleșteană.Realismul lui Creangă se deosebește însă de realismul altor scriitori.În"Amintiri..", timpul copilăriei fiind magic și mitic, lumea este înfățișată în latura ei festivă, ca la o mare sărbătoare. Plasați într-un timp necalendaristic ăadevărata vârstă de aur),humuleștenii nu cunosc nici ierarhia socială, nici convențiile oficiale, trăind ca în vremurile prehomerice. Asemeni uriașilor ădespre care mitul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
păstrează trăsătura esențială prostia devenită enormă și universală {"Prostia omenească"). Ca și în ultima parte a "Amintirilor" ăunde autorul "coboară" din lumea pură a mitului copilăriei, în lumea de măști din fața Socolei), în prezentarea realității Creangă a "coborât" de la viziunea mitică la cea caricaturală a lumii.În sens larg, prin fantastic se întelege ceea ce este plăsmuit, creat de imaginație, ireal. Conform opiniei lui Tzvetan Teodorov, condiția dobândirii fantasticului pur depinde de perfecta împletire dintre straniu și miraculos; pe înțelesul nostru, calitatea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Caballero își accentuează evoluția marxistă și se gîndește la dictatura proletariatului. PCE progresează, dar încă foarte încet. Frontul popular și al VII-lea Congres al IC Este foarte greu de înțeles ce aspecte primează în ceea ce avea să devină perioada mitică a comunismului occidental dintre cele două războaie. Acest termen, front popular, devenit generic, reprezintă efectiv o creație comunistă. Succesul de masă și clasele sociale pe care le influențează permit scrierea unui epilog potențialului revoluționar al proletariatului țărilor capitaliste avansate, pentru că
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de Kafka, Breton și Schulz, în proza cărora nimic nu mai este cu certitudine real: ,,Universul nu mai este explorat psihologic, ci poetic și vizionar. Blecher nu jură pe realitate, ci pe irealitate, care poate fi onirică, suprarealistă, fantomatică sau mitică"45. Naturalismul expresionist al Întâmplărilor în irealitatea imediată nu se mai regăsește în romanele care urmează, fizionomiile descrise aici determinându-l pe Manolescu să-l apropie pe Blecher de Urmuz. Criticul consideră Vizuina luminată o carte neglijată de critica literară
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Prefață de NICU GAVRILUȚĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2002 TABLA DE MATERII PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 17 A) Obiectul analizei / 17 B) Metoda de analiză / 30 PRIMA PARTE ISTORIA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" 1.SURSA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" / 47 1)Mister și apariție / 47 2)Cultul mitic și credința teologică / 56 3)Preștiința mitică și știința psihologică / 60 4)Ilustrarea preștiinței psihologice a limbajului simbolic / 69 5)Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
TABLA DE MATERII PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 17 A) Obiectul analizei / 17 B) Metoda de analiză / 30 PRIMA PARTE ISTORIA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" 1.SURSA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" / 47 1)Mister și apariție / 47 2)Cultul mitic și credința teologică / 56 3)Preștiința mitică și știința psihologică / 60 4)Ilustrarea preștiinței psihologice a limbajului simbolic / 69 5)Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
30 PRIMA PARTE ISTORIA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" 1.SURSA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" / 47 1)Mister și apariție / 47 2)Cultul mitic și credința teologică / 56 3)Preștiința mitică și știința psihologică / 60 4)Ilustrarea preștiinței psihologice a limbajului simbolic / 69 5)Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism la politeism / 103 b)Cele două faze ale politeismului / 108 1.Prevalenta semnificației agrare / 108
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mitic și credința teologică / 56 3)Preștiința mitică și știința psihologică / 60 4)Ilustrarea preștiinței psihologice a limbajului simbolic / 69 5)Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism la politeism / 103 b)Cele două faze ale politeismului / 108 1.Prevalenta semnificației agrare / 108 2.Prevalența semnificației etice / 115 II.Monoteismul / 126 3.EPOCA POST-MITICĂ /137 A)Sistematizarea dogmatică / 137 Mitul divinității
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
simbol al unei realități psihice: armonia supraconștientă, iar figura negativă a lui Satan ar semnifica dizarmonia sub-conștientă. Incontestabil, Paul Diel ilustrează în știința religiilor teza psihologistă, cea conform căreia "Dumnezeu nu este o iluzie, dar nici o realitate, ci un simbol mitic" al unor realități psihice. Printre acestea din urma s-ar afla supra-conștientul și intuiția. Ele ar fi creat viziunile speciale din mitologie și religie, apelînd "la o cale de exprimare extra-conștientă: imaginea simbolică".7 La vechii greci, de exemplu, simbolul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]