4,567 matches
-
revistei erau ardeleni: George Coșbuc, Ion Gorun, Ilarie Chendi, Botiș-Ciobanu, Ștefan O. Iosif, vasluianul Alexandru Vlahuță (care s-a retras în 1902), Sextil Pușcariu, ieșeanul Dimitrie Anghel, Zaharia Bârsan, bîrlădeanca Elena Farago, Ovid Densusianu, Ion Agârbiceanu (singurul nonardelean semnificativ era moldoveanul Mihail Sadoveanu). Predominanța ardelenilor n-ar trebui să surprindă pe nimeni, întrucît ei erau românii cei mai înverșunați. Este greu pentru un scriitor să nu scrie pe pămîntul patriei lui și să nu se adreseze unui public național receptiv. Chiar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
putut depăși naționalismul ca să-și dea seama de umanismul lui Bellegarde care-i motiva îngăduința; Bellegarde a fost promotorul antinaționalei "Misiuni austriece" și își îndeplinea datoria de creștin așa cum proceda adesea orice alt birocrat habsburg. Cu sau fără nici o perspectivă, moldoveanul Iorga nu a renunțat niciodată la Basarabia. Coresponda cu intelectuali basarabeni, ditre care istoricul Paul Gore era deosebit de plin de înțelegere. Iorga i-a trimis cîteva cărți despre istoria Moldovei pe care i le ceruse Gore, dar acestea n-au
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
În acest moment, cu consimțămîntul german, Stere a plecat la Chișinău și s-a făcut ales ca președinte al Sfatului local moldovenesc, adică al Sovietului. Din momentul în care Ucraina și-a declarat independența, Basarabia rămînea oarecum suspendată în aer. Moldoveanul Iorga nu voia să rămînă în afara acestui proces. Și-a trimis locotenentul, Dimitrie Munteanu-Râmnic, la Chișinău, să impresioneze procesul aflat deja în plină desfășurare 109. Sfatul moldovenesc a fost convins să apeleze la armata română, care a intrat în Chișinău
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
chiar și propria lui corespondență. Dădea replică oricărui atac sovietic, respingînd acuzațiile Rusiei Sovietice (metafore ale afirmațiilor lui Troțki și Rakovski despre "jugul boierilor" români. Iorga avea dreptate cînd afirma că "aceasta este doar demagogia preliminară", vor urma "colhozurile" și moldovenii vor înțelege curînd despre ce este vorba. Ar fi putut adăuga: iar o dată cu colhozurile vor veni NKDVul, deportările și execuțiile în masă. Într-unul din articolele sale, în contradicție cu atitudinea sa anterioară, Iorga îl lăuda pe Carol pentru cedarea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să nu!? Am avut destule incidente, că noi ăștia mai tineri ne mai căutam de draci... Ce se întâmplă? Odată la poartă a intrat un sergent major care nu era un băiat rău... cum dracu’... cum Dumnezeu îl chema? Era un moldovean repezit așa, glonț, subțirel și mititel. Și avea și așa un dialect moldovenesc. (îl imită pe sergent - n.n.) Și eu cu un prieten din lotul Matei Basarab, Vlad Dinu, ne-am apucat și am început să schelălăim, la fel cum
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
el... Dar aici erau niște băieți deosebiți, unul și unu’, și pur și simplu n-am ajuns cum au ajuns studenții de la Pitești... Norocul nostru a fost că dintre noi... cei mai buni, cam 80%, au fost ardeleni, bucovineni, regățeni. Moldovenii au venit cu elemente mai slabe. În ce sens? Oameni cu pregatire intelectuală mult mai slabă... Nu știu care a fost explicația. Nu pot să-mi dau seama... ăștia, moldovenii, o’ încercat ei să facă nu știu ce... A fost grea detenția acolo? În
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dintre noi... cei mai buni, cam 80%, au fost ardeleni, bucovineni, regățeni. Moldovenii au venit cu elemente mai slabe. În ce sens? Oameni cu pregatire intelectuală mult mai slabă... Nu știu care a fost explicația. Nu pot să-mi dau seama... ăștia, moldovenii, o’ încercat ei să facă nu știu ce... A fost grea detenția acolo? În ceea ce mă privește eu am avut norocul că, totuși, acolo am avut dintre noi bucătari, și mâncarea era bunicică, că nu se fura. Am avut acolo un atelier
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Basarabiei și altele legate de ruși, și atuncea o văzut că n-are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa în continuare în spirit anticomunist... Când am ajuns eu grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și în condițiile alea, cu sute de alți deținuți în jurul lor... Nu au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
închisori... Aici am avut o libertate surprinzătoare... Dar n-a durat mult, decât vreo juma’ de an, vreo 7-8 luni de zile... Când ați ajuns dumneavoastră grupul din Moldova era deja acolo sau a venit mai târziu? Era venit. Grupul moldovenilor era deja cu noi când noi am ajuns acolo. Cum se purtau ei? Domn’e, își dădeau importanță... da’ nimeni nu-i lua în seamă. Ei sperau că-n reeducare vor câștiga... La cei care admit sau cei care se
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fanatismul lor, în adevărul lor, încât chiar au dreptul să te ucidă... ăștia au fost comuniștii, și niciodată unul care-a fost arestat, și care-a făcut pușcărie, n-o să iubească comunismul... Și totuși, există și reversul, uitați-vă la moldovenii noștri: își iubesc călăii! Există în multe situații când victima parcă-și iubește călăul. Are posibilitatea să se despartă de el dar nu o face, și își iubește călăul. Nu e glumă! Sunt atâția care-au trecut prin Pitești, cunosc
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sunt cei care nu vor? Man Nistor, Bardag Nicolae, Balaban Octavian... Și-așa mai departe. Treceți acolo! Luați-vă bagajele și treceți! Care era atitudinea celorlalți față de aceștia? În general, era atitudine de dispreț față de ei... Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... Măi, vezi că ăștia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu înșală. ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi... Ardelenii se bucurau de respect, în general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de... de nicicum. O figură care nu spunea multe, o figură care nu arăta nici inteligență, nici bună dispoziție, nici bonomie, nu arăta nimic. O figură brută, inexpresivă. De statură mijlocie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bandiții de acolo, care erau muncitori. Cine v-a zis asta? Țurcanu. La Gherla cine conducea demascările în camerele în care ați stat? Era Bogos Constantin... Coca îi ziceau ăștia, tot moldovean, de prin Bacău. Păcat de el, că spuneau moldovenii lui de-acolo, care-l cunoșteau, că venea dintr-o familie de intelectuali... Eu așa rețin... că cică tată-său era profesor, mamă-sa nu știu ce era... și el aicea era un... cum să spun? Era ca un vierme din ăla
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
îmi aduce ordinul Oldenburg cu lanț. Ora 5 cu Leopold și copiii în oraș, la Palat. Ora 6½ înapoi, cinat pe verandă. Seara cântat copiii germani în curte, până la 9½. Căile ferate sunt întrerupte în multe locuri și de aceea moldovenii nu pot veni; legătura între Mărășești și Buzău pare să se fi restabilit. Unii sunt împotriva creării unui al doilea ordin românesc. Rosetti vrea să-l dirijeze pe D. Brătianu și nu vrea să accepte. Sâmbătă, 9/21 mai Vreme
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
17. FEDERAȚIA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA 17. 15 0,51 18. PARTIDUL POPULAR DIN ROMÂNIA 18. 9 0,30 19. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL - CÂMPEANU 19. 5 0,17 20. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA 20. 5 0,17 21. PARTIDUL MOLDOVENILOR DIN ROMÂNIA 21. 4 0,14 22. UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA 22. 3 0,10 23. UNIUNEA DEMOCRATA A SLOVACILOR ȘI CEHILOR DIN ROMÂNIA 23. 2 0,07 24. ECOLOGIȘTII 24. 2 0,07 25. ALIANȚA ELECTORALĂ - ECOLOGIȘTII 25. 1
PROCES VERBAL din 4 iunie + 18 iunie 2000 privind centralizarea pe ţara a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128990_a_130319]
-
0,80 16. ALIANȚA NAȚIONALĂ CREȘTIN DEMOCRATĂ 16. 18 0,80 17. FEDERAȚIA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA 17. 14 0,62 18. PARTIDUL POPULAR DIN ROMÂNIA 18. 7 0,31 19. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL - CÂMPEANU 19. 4 0,18 20. PARTIDUL MOLDOVENILOR DIN ROMÂNIA 20. 4 0,18 21. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA 21. 2 0,09 22. UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ȘI CEHILOR DIN ROMÂNIA 22. 2 0,09 23. UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA 23. 2 0,09 24
PROCES VERBAL din 18 iunie 2000 privind centralizarea pe ţara a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128989_a_130318]
-
Articolul 26 Precumu tote legiuirile de interesu comunu seu specialu și regulamentele administrarei publice, legiuirile financiale voru fi publicate în gadeta Oficială . Articolul 27 Comisia centrală va avea ședința ei la Focșani. Ea va fi compusă de sese-spre-dece membrii, optu Moldoveni și optu Români. Patru voru fi aleși de fie-care Hospodaru dintre membrii Adunarei, seu dintre persoanele ce voru fi împlinitu funcții înainte în tera, și patru de fie-care Adunare din sînul ei. Articolul 28 Membrii Comisiei centrale își pastreda dreptulu
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
noul Comnadantu de căpetenie va fi orînduitu de cel-altu Hospodaru. Articolul 45 Oștirile ambeloru teri voru păstra stegurile loru actuale, dar aceste steguri voru purta în viitoru o banderolă de colore albastră, conformă modelului alăturatu la presenta convenție. Articolul 46 Moldovenii și Românii voru fi toți de o potriva înaintea legii, înaintea contribuții și priimiti de o potriva în funcțiile publice, în unulu și cel-l-altu Principatu. Libertatea loru individuală că fi chezășuita. Nimeni nu va putea fi opritu, arestuitu sau datu
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
cel-l-altu Principatu. Libertatea loru individuală că fi chezășuita. Nimeni nu va putea fi opritu, arestuitu sau datu în judecată de citu conformu legiuirei. Nimeni nu va putea fi ecspropriatu de citu legalu, pentru pricina de interesu publicu și prin despăgubire. Moldovenii și Românii de ori-ce ritu crestinu, se voru bucură d'o potriva de drepturile politice. Esersarea acestoru drepturi se va putea întinde și la cel-lalte culturi prin dispoditii legislative. Tote privilegiurile, scutirile sau monopoluri, de care se bucură încă unele
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
Walter, cetățean german, născut la 25 februarie 1970 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Walter-Bruno și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 75382 Schomberg, Stuttgarterstr. 1. 4. Pirvu Maria, cetățean suedez, născută la 11 noiembrie 1944 în localitatea Moldoveni, județul Ialomița, fiica lui Coman Marin și Smaranda, cu domiciliul actual în Suedia, 26435 Klippan, Dahlbergsvegen 9. 5. Manea Dumitru-Gheorghita, apatrid, născut la 15 octombrie 1948 în București, România, fiul lui Manea Viorica-Zamfira, cu domiciliul actual în S.U.A., 611 Belmont
HOTĂRÂRE nr. 941 din 13 octombrie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130731_a_132060]
-
127. 111. Fleischer Helmut, născut la 9 aprilie 1946 în localitatea Turnișor, județul Sibiu, România, fiul lui Iosif și Regina, cu domiciliul actual în Germania, Karalsfeld, Dr. Erlenweg 12 a. 112. Pirvu Maria, născută la 11 noiembrie 1944 în localitatea Moldoveni, județul Ialomița, România, fiica lui Marin și Smaranda, cu domiciliul actual în Suedia, Kippan, Bergsvagen 9. 113. Kallo Ildiko Judit, născută la 1 decembrie 1946 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Iuliu și Șarlota, cu domiciliul actual în Suedia
HOTĂRÂRE nr. 4 din 7 ianuarie 1994 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132431_a_133760]
-
Crăcăoani ● - 970. Dămuc ● - 971. Dobreni ● - 972. Doljesti ● - 973. Dragomirești ● - 974. Dulcești ● - 975. Dumbrava Roșie ● - 976. Farcașa ● - 977. Făurei ● - 978. Gârcina ● - 979. Gherăești ● - 980. Girov ● ● 981. Grințieș ● 982. Grumăzești ● - 983. Hangu ● - 984. Horia ● - 985. Icușești ● - 986. Ion Creangă ● - 987. Mărgineni ● - 988. Moldoveni ● - 989. Oniceni ● - 990. Păstrăveni ● - 991. Pângărați ● - 992. Petricani ● - 993. Piatră Șoimului ● - 994. Pipirig ● - 995. Podoleni ● - 996. Poiana Teiului ● - 997. Poienari ● - 998. Răucești ● - 999. Războieni ● - 1.000. Rediu ● - 1.001. Români ● - 1.002. Roznov ● - 1.003. Sagna ● - 1.004. Săvinești ● - 1
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Bira ridicat ● - 681. Borca mediu ● - 682. Borlești mediu-ridicat ● - 683. Boțești ridicat ● - 684. Ceahlău mediu ● - 685. Dobreni ridicat ● - 686. Doljesti ridicat ● - 687. Farcașa mediu ● - 688. Făurei ridicat ● - 689. Gârcina mediu ● - 690. Hangu mediu ● - 691. Icușești ridicat ● - 692. Ion Creangă mediu ● - 693. Moldoveni ridicat ● - 694. Păstrăveni ridicat ��� - 695. Piatră Șoimului mediu ● - 696. Pipirig mediu ● - 697. Poiana Teiului mediu ● - 698. Răucești ridicat ● - 699. Războieni ridicat ● - 700. Români ridicat ● - 701. Sagna ridicat ● - 702. Ștefan cel Mare ridicat ● - 703. Tașca mediu ● - 704. Tupilați ridicat ● - 705. Urecheni
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Argeș 3. Comună Viișoara, județul Botoșani 4. Comună Fundeni, județul Călărași 5. Comună Frata, județul Cluj 6. Comună Roată de Jos, județul Giurgiu 7. Comună Albești, județul Ialomița 8. Comună Rediu, județul Iași 9. Comună Ghindari, județul Mureș 10. Comună Moldoveni, județul Neamț 11. Comună Plopu, județul Prahova 12. Municipiul Alexandria, județul Teleorman 13. Comună Bujoreni, județul Teleorman. --------
HOTĂRÂRE nr. 507 din 23 mai 2002 privind stabilirea datei pentru alegerea primarilor în unele circumscripţii electorale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142235_a_143564]
-
Cosimbesti 1. Cosimbesti 2. Gimbasani 3. Marculesti 18. Cosereni 1. Cosereni 2. Boranesti 3. Sintești 19. Dragoesti 1. Dragoesti 2. Chiroiu - Pămînteni 3. Chiroiu - Satu Nou 4. Chiroiu - Ungureni 5. Valea Bisericii 20. Dridu 1. Dridu 2. Dridu - Snagov 3. Moldoveni 21. Facaeni 1. Facaeni 2. Progresu 22. Fierbinți - Tîrg 1. Fierbinți - Tîrg 2. Fierbinții de Jos 3. Fierbinții de Sus 4. Grecii de Jos 23. Gheorghe Doja 1.Gheorghe Doja 24. Gheorghe Lazăr 1.Gheorghe Lazăr 25. Giurgeni 1. Giurgeni
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]