25,898 matches
-
drumuri ce mergeau spre Bistrița, centrul comercial meșteșugăresc fondat, peste munți, de sași. Siretul și Romanul au apărut în puncte de trecere, așa cum a fost la vadul Siretului, respectiv la cel al Moldovei. Au fost însă opțiuni temporare și conjuncturale, motivate mai degrabă politic. Astfel putem vorbi doar de Baia și Suceava ca orașe capitală veritabile. Baia și Suceava au fost întemeiate în locuri mai ferite, în apropierea zonei subcarpatice, mai populată în acea vreme față de regiunile de podiș și câmpie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noi „barbarii”, a unui nihilism distrugător pentru tot ce constituia umanitatea omului. Unii evocă o „desimbolizare generalizată” care se caracterizează prin reducerea de factură nihilistă a omului la un individ calculator, eliberat de orice grijă a valorilor și a idealurilor, motivat exclusiv de bani și de propriile interese 28. Alții subliniază barbaria blândă a unei epoci relativiste care, recuzând criteriul obiectiv al excelenței, refuză să stabilească o diferență ierarhică între cultura durabilă și cultura de consum pasageră 29. Michel Henry interpretează
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
energetic, dar sugerează și calități cum ar fi hotărâre, fermitate, încredere în sine. Conduita reflexivă, vizează îndeosebi conduitele care reflectă poziția, atitudinea subiectului față de situația experiementală, față de sarcina dată, față de observator. Atitudinea față de situația experimentală poate fi de cooperare, participare motivată, cu interes, curiozitate sau dimpotrivă dezinteres, lipsă de implicare, plictiseală. Atitudinea față de sarcină poate fi caracterizată la fel prin nivelul de interes, implicare, cooperare, încredere în forțele proprii, atitudinea față de succes sau față de eșec (modul de atribuire a succesului sau
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
este foarte redus: doar 7% dintre tinerii din rural ar refuza să rămână în sat în orice circumstanță. În schimb, neacceptarea modului rural de viață este mult mai puternică la tineretul urban (34,7%). Tinerii din rural sunt mai bine motivați decât tinerii din urban să se stabilească la sat. Pentru aceștia din urmă, printre condițiile posibile de stabilizare în sat predomină „cadrul natural și viața socială specifică satului”, cu alte cuvinte, dorința de natură și viață comunitară, slab reprezentate în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
război” al ofertelor, al cărui deznodământ a constat Într-un preț de achiziție mult prea mare comparativ cu valoarea reală a companiei (DePamphilis, 2010, p. 11, Gaughan, 2011, p. 173). Masulis et al. (2006) susțin faptul că managerii sunt uneori motivați să achiziționeze alte Întreprinderi pentru a-și Întări sfera de influență, argumentând că aceasta depinde de dimensiunea Întreprinderii pe care o conduc. Gorton et al. (2005) susțin că managerii construiesc adevărate „imperii” cu scopul de a Împiedica propriile firme să
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
pe piață, căutarea atingerii unei mărimi critice, adaptarea la evoluțiile tehnologice, contracararea acțiunilor unui concurent deranjant, limitarea intrărilor În interiorul sectorului). În plus, operațiunile de fuziuni și achiziții pot avea la bază motivații subiective, dat fiind faptul că managerii sunt uneori motivați să achiziționeze alte Întreprinderi pentru a-și Întări sfera de influență, poziția În cadrul organizației etc. Oricare ar fi situațiile descrise, acest mod de dezvoltare este utilizat de majoritatea firmelor pentru restructurarea poziției strategice, În funcție de misiunea lor și de evoluția mediului
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
sesizată în fond întocmește un raport asupra celor hotărâte în comisie, în care se va face referire la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea, la amendamentele prezentate și la avizul Consiliului Legislativ.<footnote Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea, fără modificare, a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări și se înaintează biroului permanent pentru a fi înscris pe ordinea de zi a Camerei respective. footnote> Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenței
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sesizată în fond întocmește un raport asupra celor hotărâte în comisie, în care se va face referire la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea, la amendamentele prezentate și la avizul Consiliului Legislativ.<footnote Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea, fără modificare, a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări și se înaintează biroului permanent pentru a fi înscris pe ordinea de zi a Camerei respective. footnote> Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenței
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
următor ne propunem să explicăm și mai pe larg care sunt motivele recurgerii la tehnicile de contabilitate creativă. Trebuie menționat însă faptul că, în cadrul unei piețe eficiente, analiștii nu se vor lăsa păcăliți de cosmetizarea conturilor, indiferent de cât de motivate și de bine puse la punct ar fi aceste tehnici. 1.3. Contextul practicilor de manipulare a informației financiar-contabile În cele ce urmează, ne propunem să aprofundăm mai bine faptele generatoare ale contabilității creative în scopul găsirii unor piste de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Directiva a IV-a a CEE<footnote Directiva a IV-a a CEE, articolul 31, punctul 2. footnote> stipulează că sunt admise derogări, dar, atunci când se face apel la acestea, „ele trebuie să fie semnalate în Notele explicative și scrupulos motivate, cu indicarea influenței lor asupra patrimoniului, situației financiare și rezultatelor”.<footnote Klee L., La comptabilité des sociétés dans la CEE, La Villeguerin, Paris, 1992. footnote> Principiul intangibilității bilanțului de deschidere Între bilanțul de deschidere și bilanțul de închidere al exercițiului
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Ceea ce școala sau profesorul consideră un eșec alții din afara sistemului școlar pot întrezări ca fiind un succes. Mai există o cheie explicativă. Determinarea mecanică dintre succesul școlar și cel social se bazează și pe un mit conform căruia un elev motivat școlar devine automat și motivat social (ca și când omul e o ființă compactă, încheiată și stabilizată motivațional și că este direcționat permanent - și definitiv - de mobiluri interne de a progresa). Or, nu este chiar așa. Există o dinamică și o „fiziologie
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
epistemic pe cale de epuizare. În urma celor exilați, universul conceptual oricum se resetează pentru a asigura concordanța dintre promisiunile explicative ale ipotezei și consecințele pe care le constatăm în realitate. Economia însăși iese din paralizia în proiectul iluminist, dând binețe așteptărilor motivate ale comunității teoreticienilor de a înțelege și de a putea să ofere explicații testabile. Trebuie precizat faptul că, în cele din urmă, piața în sine nu are nicio problemă, ci ea este victima problemelor care ies din rigiditatea filială a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mulți alții care le promiteau ceva; - liderii de la Ghețar nu mai erau motivați să fie activi, după ce s-a stabilit (la întâlnirile cu liderii) că se va solicita finanțarea unui drum de la Ghetar la Mununa, în acest context, cei mai motivați fiind cei din Mununa; - cu toate că cei din comunități erau adunați, a fost cu totul nerealist să credem (eu și liderii) că, după patru ore de stat în soare, va renuța cineva să se bucure de petrecere (mâncare, băutură, conversație cu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în subcapitolul anterior, că „angajamentul” construit de FRDS cu comunitatea este unul extrem de solid și cu un rol important în continuitatea eforturilor depuse de beneficiari. În ciuda unor anticipate diferențe dintre comportamentul beneficiarilor în proiectele MIR și AGV (ultimii fiind mai motivați, prin faptul că întreprinderea finanțată va trece la închiderea proiectului în proprietatea lor), supervizorii nu detectează nici o diferență pe o astfel de dimensiune! Pe parcursul supervizării, indicatorul cel mai relevant este numărul mediu de vizite, dar aici nu par să existe
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sunt, așa cum vom vedea, mai ușor de definit, comparativ cu „starea psihofiziologică” rezultată din frustrare. „Situația, frustrantă” necesită, prezența, pe de o parte, a unui obiectiv (adică, scop, trebuință, necesitate, problemă etc.) în realizarea căruia subiectul trebuie să fie intens motivat, iar pe de altă parte a unui obstacol, extern sau intern, real sau imaginar, material sau spiritual, suficient de puternic pentru a produce blocarea, contrarierea. Când apare tensiunea și insatisfacția subiectivă produse de absența acelei situații finale care este necesară
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nevroză (manifestate prin acțiuni iraționale, atipice). Desigur, această emoționalitate severă, dezorganizantă, este întâlnită mai ales în cazul anumitor tipologii umane, cum sunt cele impresionabile/ sugestibile, sau cele egocentrice, revendicative. Trebuie menționate și situațiile, e drept mai rare, când scorul comportamentului motivat nu este conștientizat; în astfel de împrejurări subiectul respectiv va resimți consecințele emoționale ale frustrării, fără să fie în stare să descopere cauzele adevărate. 3. Mulți dintre cercetătorii frustrației văd în „emoționalitate în afectul puternic, particularitatea tipică a frustrației. De
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unul care include „registrul conduitei”, și altul care este constituit din „procesele și mecanismele de selecție”. Acestea din urmă, la rândul lor, se subîmpart în: mecanisme care actionează într-o „activitate motivată”, și mecanisme care apar la „frustrație”. În timp ce „conduita motivată și orientată” se distinge - arată Maiei prin „variabilitate”, „constructivitate” sau „maturitate”, și prin „exerciții de libertate a alegerii”, conduita neîndreptată spre un scop, caracteristică pentru frustrație, se remarcă prin trăsături de „distructivism”, „rigiditate” și „nematuritate”. Maier caută, în felul acesta
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mediul din afara subiectului. Obstacolele pot fi, de asemenea, pasive, când e vorba de obstrucții neamenințătoare direct prin ele însele (care acționează potențial prin simpla lor prezență), și active, atunci când obstacolul devine o „componentă dinamică, dirijată într-un sens opus forței motivate”. Considerăm că din combinarea acestor patru categorii, menționate, pot fi obținute următoarele tipuri de frustrare: a) frustrări exterioare-pasive: la animal ele desemnează obstacolul fizic (ex. grilajul care-l separă de hrana pe care o dorește); la om aceată frustrare constituie
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
formă de apărare, renunțând la alta (de exemplu, „evitarea” în loc de „atac”). De asemenea, discuția rămâne deschisă asupra faptului dacă diferitele forme ale „apărării” se realizează, în primul rând, prin mecanisme inconștiente, așa cum susțin phihanaliștii, sau, dimpotrivă, presupune un act deliberat, motivat social. O poziție critică asemănătoare adoptă și V. Pavelcu, care arată că mecanismele de apărare a „eului” sunt, de fapt, „denivelări ale personalității”, iar multe dintre ele „tulburări de conduită sau de caracter”, motiv pentru care ele nu contribuie la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
diferă. Supravegherea este programată, plănuită din timp, și, în plan dramatic, însoțită de consecințe atât previzibile, cât și imprevizibile, căci scopul ei este acela de a confirma bănuieli sau de a surprinde inițiative „ilicite”. Acestei supravegheri meticulos pregătite și temeinic motivate, căreia tragedia și drama îi furnizează dovezile cele mai flagrante, îi corespunde o alta, diferită, pe care comedia de bulevard o cultivă într-o asemenea măsură, încât aproape că a erijat-o în marca identității sale. Se confirmă astfel, încă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
urmează indicațiile. Dacă Polonius îi disprețuiește, Hamlet ține la ei, iar aceștia îi răsplătesc din plin afecțiunea: pentru ca agenții plasați într-un dispozitiv de supraveghere să contribuie la succesul acțiunii, ei trebuie să fie implicați afectiv, să fie devotați și motivați. Ceea ce Shakespeare doar ne sugerează discret, serviciile de informații au înțeles-o de mult. Supravegherea pretinde o angajare totală. Nu este singura ei condiție, dar această condiție există și se cuvine a fi luată în seamă. Shakespeare analizează motivele spionajului
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
propria persoană, Însă este Încurajat să reflecteze asupra experienței anterioare și să facă unele precizări asupra motivelor și aspirațiilor pe care le are În legătură cu postul pe care Îl va ocupa. Aceste formulare reprezintă adevărate provocări pentru cei care se simt motivați să le completeze cât mai bine, Încercând să convingă că sunt cei care trebuie să ocupe postul. Neajunsul acestui tip de formular este acela că obligă pe cei ce se ocupă de selecție la analiza unei cantități mai mari de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
informații utile despre trecutul profesional al candidatului (ex.: Câte zile de absență de la serviciu ați avut anul trecut? Aveți permis de conducere „curat“?). Întrebările care privesc interesele extraprofesionale sunt relevante numai În măsura În care pot oferi unele informații despre cât de bine motivați sunt candidații dacă se explorează profunzimea cu care se cultivă interesele respective. Interviurile au dezavantajul că depind În mare măsură de priceperea intervievatorului și le poate lipsi validitatea sub aspectul previziunii performanței viitoare și a fidelității, deoarece se cuantifică aceleași
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
caste. Patternurile culturale se pot modifica în timp, fie ca urmare a evoluției interne a sistemului, fie ca urmare a influențelor externe; deci valorile măsurate pentru o dimensiune culturală pot varia în timp. Diferențele dintre culturi nu sunt întâmplătoare, ci motivate, în proporții diferite, de factori geografici, istorici, religioși, economici, sociali, politici etc. 5.4. Modelul lui Ronald Inglehart Inglehart a realizat un studiu care a antrenat aproximativ 60.000 de respondenți din 43 de țări din diverse părți ale lumii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează limba sunt internalizate ca realitate reconstruită - forme de socializare, roluri sociale, expectații sociale -, într-un cuvânt, ca forme culturale de cunoaștere. În continuumul realității obiective limba operează decupaje motivate cultural, iar discursul creează o realitate subiectivă a culturii care îl produce. Deci relația dintre limbă și cultură este tautologică: „Cultura este comunicare, iar comunicarea este cultură” (Hall, 1959). Altfel spus, comunicăm așa cum ne programează cultura, cultura ne programează să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]