5,117 matches
-
în drum spre castel, n-au făcut victime. Mihail și Gabriel n-au făcut economie de muniție. Le-au împușcat cu precizie în cap și inimă. Cadavrele au fost duse în cimitir. Stupoare când au ajuns, au constatat că trupurile muncitorilor vampiri au dispărut. -Căpitane-ordonă Gabriel, faceți țăruși și țintuiți femeile de pământ. Zece ostași din gardă să meargă cu noi, tata este în pericol. Trimite un ostaș la castel. Să vină preoții. Ajunși la grotă văzură stupefiați o scenă de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
bine și gândeam că în orice caz n-a lăsat-o el degeaba. Țiganca știa, dar spre deosebire de altele din rasa ei, nu-i mergea gura la rele. - Și bordeiul ăsta, zic, plătiți chirie... - Plătim. - Și tu lucrezi undeva? - Lucrez! Sunt muncitoare la o fabrică de mobilă. Săptămâna asta sunt după masă. - Ai frați, surori?... - Am o grămadă. În clipa aceea auzirăm o tuse afară. Muierea îmi șopti cu nespusă duioșie, aproape umilință: - E llie. Într-adevăr, el era. Intră și nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nu reprezintă altceva decât un atentat la existența oamenilor de rând, expuși astfel unor contaminări fatale. Suprimarea carantinelor antiholerice demonstrează, aprecia autorul anonim al articolului, că "burghezimii și boierimii noastre nu le pasă nici de sănătatea, nici de viața oamenilor muncitori și săraci și [că] toată iubirea lor de patrie se mărginește la umplerea buzunarelor". "Munca" reproducea, cu acest prilej, o scrisoare a tânărului medic Mihail Manicatide, care era de părere că deși recenta conferință de la Dresda s-a intitulat "conferință
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
picioare. O bat așa, că eu am cu ce, iar ea a venit cu cămașa pe ea de la mă-sa. La mă-sa să meargă să-și facă, nu la mine. Mariana în schimb, avusese noroc de băiat bun, muncitor și care a înțeles că durerile și bucuriile satului trec prin toată ființa ei, iar apoi le dă glas. Asta nu plăcea la lume. Lăcrima, dar satul nu uita că toate fărădelegile ieșeau uneori la suprafață prin cântecele ei. Frunză
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Se vedeau pe la hore, da’ ea mai mergea și-n sat la el. Eu nam vrut, țață, n-am vrut să nu știi. Da’ mi-e dragă și am ajutat-o să se vadă cu el. E băiat bun, harnic, muncitor, are gospodărie mare. Nu bea, nu pierde nopțile. Are părinți buni. Eu n-am vrut, țață, da’ o trebuit să nu-ți spun. “M-oi duce după ea. Cât am chinuit și altul să mi- o ia? Să vie la
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Gore Îl orbește temporar pe Gicu, iar acesta duce mâna la ochi și oftează. Habar nu aveți, nici tu și nici Gore. De un’ să știți voi cum e cu transfăgărășanu’ dacă ați avut muncă de birou? Râdeați de clasa muncitoare, las’ că știu eu, alții la șaibă, volan și strung, voi la cafele și tras mâța de coadă... Și secretarele... Ia să fi luptat ca mine, cu volanul, o viață Întreagă, acu’ povesteați și voi despre serpentine și cucoane... Mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pericol național, poporul se poate muta în altă țară. Toate dictaturile i-au asigurat omului un loc în turmă. Unii fug de realitate. Altii vor sa o rastoarne. Un celebru claustrat regretă că a stat în închisoare pe banii clasei muncitoare. Politica îngroașă zi de zi oastea rătăciților. Dacă scoți broasca din gura șarpelui, acesta urlă că i-ai răpit libertatea deliciosului său ospăț. Libertatea va spulbera, probabil, toate cătușele moralei. Un principal ingredient al democrației incipiente este delirul. În politică
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
atonală‛, destinul. Ori, de pildă, în paradoxul ,,Un alt fel de membri’’ pe lângă cele două personaje de mai sus, apare în toată concretețea, rezistent la eroziunea vremii și secretarul de partid (al Partidului Comunist), Rebegilă, descris ca un om integru, muncitor, demn de încredere, dar și fin psiholog, într-o atmosferă de lucru tipică unui șantier; însă nu acest fapt dorește autorul să scoată în evidență, ci felul în care erau, ,,făcuți’’, membri de partid, sau excluși (Excluderea)...într-o fecundă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mi se părea mie - sală de festivități. Să fi avut atunci vreo doi ani și jumătate. M-au trimis pe scenă ca să-mi spun poezia și să-mi iau punga cu daruri de la însuși Moș Gerilă, venit să viziteze clasa muncitoare. Dar, straniu: moșul avea o lungă barbă neagră! Când am dat cu ochii de el, am început să urlu din răsputeri. Am luat-o la fugă spre treptele scenei, dar nu mai nimeream ieșirea. A trebuit să urce mama pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o maltrata și pe ea. Nu putea să facă altceva decât să-l ia pe Eugen, să-l ducă din când în când la mama ei, ce locuia în același sat. Când soțul ei aducea dulciuri sau fructe, el fiind muncitor într-o fabrică din Sibiu, le oferea numai copiilor săi, încruntându-se spre Eugen, înjurând și zicându-i: -Du-te la vântură lume. Și tu ai să fii unul ca el, referindu-se la tatăl lui. Atunci Eugen, cu capul plecat
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
insolenți, care pun la Îndoială lucrurile cu clonțu lor mare și atitudinea lor răutăcioasă, până când devin o masă amorfă și suferindă așa cum atât de mult o merită. Trăim Într-o societate magnifică. Îi urăsc pe toți, partea aia a clasei muncitoare care nu face ce i se spune: infractori, bulangii, negrotei, greviști, gangsteri, mi se rupe la greu, toți Înseamnă același lucru: ceva bun de zdrobit. Da, poate că sunt umpic depășit de toate aiurelile alea de rahat miorlăite de pe linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
În beznă, Îndrăznind să pătrundă până În inima ei neagră. Uitându-se În spatele lui, a reușit să vadă o rază de soare traversând curtea exterioară a garajului. Din când În când trecea câte o mașină, poate și vreo fată din clasa muncitoare, care se legăna În fusta ei scurtă și pe tocuri Înalte. Înăuntru, din capătul Întunecat al garajului, Bruce a auzit gemete Înfundate. Mi-a zis că a fost cel mai oribil sunet pe care l-a auzit vreodată. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
creadă, în mod eronat, că au făcut o afacere bună. O atitudine similară era la modă și în rîndul micilor comercianți din Bombay, în anii '70, cînd ceasurile fabricate în India erau prezentate clienților ca fiind aduse prin contrabandă de către muncitorii emigranți care se întorceau acasă. În ambele situații, un client care descoperă că a fost înșelat nu poate apela la lege pentru a-și face dreptate, deoarece cumpărarea de bunuri de contrabandă sau furt îl face pe client părtaș la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nesinceritate nu se limitează numai la psihologii dezvoltării mintale care au o orientare mai liberală; relația este observată și de membrii unor sub-culturi în care exercițiul imaginației este dezaprobat. John și Elisabeth Newson (1968:189) notează că în rîndul clasei muncitoare din Anglia anului 1960, un număr mic de mame nu aveau încredere în "imaginația care, după părerea lor, poate să îl determine mai tîrziu pe copil să-și ia obiceiul de a fi nesincer". O femeie din această categorie, care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
semnificative de la o cultură la alta în modul în care această capacitate este folosită. În Anglia, fantezia este privită altfel de fiecare clasă socială, mamele din clasa de mijloc din Nottingham încurajînd mai mult imaginația copiilor decît cele din clasa muncitoare; aceste descoperiri s-au repetat uin deceniu mai tîrziu, în Leeds, odată cu cercetările întreprinse de către Dunn (1980:210-211). Nu este însă clar dacă diferă și atitudinile față de minciună. Reacțiie părinților la fanteziile copiilor nu sînt singurul aspect educațional care îi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
produse din societăți îndepărtate și de a consuma o "literatură mondială" din ce în ce mai vastă. Însă forțele care au unificat umanitatea au controlat și creșterea solidarității umane prin asmuțirea membrilor burgheziei împotriva proletariatului (precum și unul împotriva celuilalt) și prin forțarea membrilor clasei muncitoare să concureze unul cu celălalt pentru locuri de muncă puține. Cu toate acestea, chiar tensiunea dintre bogăția generată de capitalism și sărăcia multor vieți individuale a determinat noi forme de solidaritate în rândul claselor exploatate. Solidaritatea internațională a clasei muncitoare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
muncitoare să concureze unul cu celălalt pentru locuri de muncă puține. Cu toate acestea, chiar tensiunea dintre bogăția generată de capitalism și sărăcia multor vieți individuale a determinat noi forme de solidaritate în rândul claselor exploatate. Solidaritatea internațională a clasei muncitoare a fost de asemenea declanșată de modul remarcabil în care societățile capitaliste utilizau limbajul libertății și egalității pentru a justifica relațiile sociale existente, în timp ce refuzau sistematic libertatea reală și egalitatea claselor mai sărace. Pretenții considerabile de ordin normativ sunt ridicate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
stat, pentru că obiectivele și aspirațiile politice ale proletariatului erau internaționale (1977: 230, 235). Realiști precum Waltz au susținut că membrii proletariatului au ajuns, în timpul Primului Război Mondial, la concluzia că aveau mai mult în comun cu burghezia națională proprie decât cu clasele muncitoare din alte țări. Argumentul era că nimeni care poseda o înțelegere bună a naționalismului, a statului și a războiului, nu ar fi trebuit să fie câtuși de puțin surprins de această întorsătură de situație, și cu toate acestea numeroși socialiști
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și militariste puseseră în umbră loialitățile de clasă și împiedicaseră conflictul de clasă în acest mediu internațional în schimbare. În lucrarea sa Imperialismul: stadiul cel mai înalt al capitalismului, Lenin (1968: 102) susținea că "niciun zid chinezesc nu separă [clasa muncitoare] de celelalte clase". Într-adevăr, o aristocrație muncitorească mituită din profiturile coloniale și legată strâns de burghezie se dezvoltase în societățile capitaliste de monopol. Odată cu izbucnirea primului Război Mondial, clasele muncitoare care fuseseră "înhămate la caleașca ... puterii de stat burgheze
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
102) susținea că "niciun zid chinezesc nu separă [clasa muncitoare] de celelalte clase". Într-adevăr, o aristocrație muncitorească mituită din profiturile coloniale și legată strâns de burghezie se dezvoltase în societățile capitaliste de monopol. Odată cu izbucnirea primului Război Mondial, clasele muncitoare care fuseseră "înhămate la caleașca ... puterii de stat burgheze" au făcut front comun în jurul apelurilor pentru apărarea patriei (Buharin 1972: 166). Însă se considera că schimbarea "centrului de greutate" de la conflictul de clasă la rivalitatea interstatală nu avea să dureze
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
burgheze" au făcut front comun în jurul apelurilor pentru apărarea patriei (Buharin 1972: 166). Însă se considera că schimbarea "centrului de greutate" de la conflictul de clasă la rivalitatea interstatală nu avea să dureze la nesfârșit. Ororile războiului aveau să demonstreze claselor muncitoare că "rolul jucat de ele în politica imperială era neînsemnat în comparație cu daunele provocate de război" (1972: 167). În loc să se "agațe de caracterul îngust al statului național" și să sucombe la idealul patriotic de "apărare sau lărgire a granițelor statului burghez
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a Treia (Knei-Paz 1978). Conform celei de-a doua perspective, societățile capitaliste metropolitane din centru, inclusiv proletariatul, exploatau societățile periferice care fuseseră aduse sub controlul lor. Răspunsul de înțeles oferit de acestea nu era căutarea dezvoltării de alianțe cu clasele muncitoare din societățile bogate, ci lupta pentru independența națională. Lenin știa că grupuri speciale, precum evreii, erau oprimate din cauza religiei și etniei lor, iar dorința de autodeterminare națională constituia riposta lor deloc surprizătoare. Socialiștii erau nevoiți să recunoască faptul că înstrăinarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Saint Jean Baptiste le Rond, din Paris. În amintirea fericitei întâmplări, copilul a fost botezat Jean le Rond și, în cele din urmă, și-a luat supranumele de d’Alembert. Deși a fost crescut de un cuplu sărac din clasa muncitoare - tatăl lui adoptiv era geamgiu -, s-a dovedit că tatăl biologic era general, iar mama, o aristocrată. D’Alembert este cunoscut în special pentru colaborarea sa la realizarea celebrei Encyclopédie - o enciclopedie a cunoașterii umane, care a necesitat un efort
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
societățile controlului, nu mai termini niciodată nimic, nici cu școala, nici cu serviciul, toate sunt stări metastabile și coexistente", spune Deleuze 17. În firmele actuale se cooperează "în proiecte", în rețele, în parteneriate, pe fondul unor legături slabe și schimbătoare. "Muncitorului" i se cere angajare totală. De fapt, nu i se cere, ci el însuși o caută. I se pare că "pierde timp" când nu lucrează pentru firmă, își reproșează că "nu e la înălțime" etc. De la individul căruia i se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a le considera de la sine înțelese și de a înceta să le mai prețuiască. Își dau seama de importanța unui lucru atunci când nu-l mai au... După 1989, românii rămăseseră cu gîndul că formează un "popor unic muncitor", iar "clasa muncitoare" conduce. "Peste noapte", "muncitorimea" și-a pierdut locurile de muncă și considerația de sine. Unii au căutat să supraviețuiască, să se descurce, "să facă față", și-au estompat multe dorinți. Alții au căutat să-și satisfacă poftele înăbușite. Traiectoriile au
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]