57,196 matches
-
Vaslui), DN 7C Curtea de Argeș - Piscu Negru (Argeș); între Piscu Negru și Bâlea-Cascadă (Sibiu) Transfăgărășanul era deja închis, pe perioada iernii, DN 71 Sinaia (Prahova) - Moroeni (Dâmbovița), DN 26 Murgeni (Vaslui) - limită județ Galați și DN 1A Săcele - Cheia - Vălenii de Munte. Pe DN 10 se poate circula de la intersecția cu DN11 (Prejmer, jud. Brașov) până la Crasna (Covasna), de unde se aplică restricția către județul Buzău. Pe A1 București - Pitești se circulă în condiții de iarnă. Totodată, sunt impuse restricții de circulație pentru
Toate drumurile naţionale din Călăraşi, Brăila, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Vrancea, Buzău şi Tulcea sunt închise () [Corola-journal/Journalistic/23691_a_25016]
-
Covasna), de unde se aplică restricția către județul Buzău. Pe A1 București - Pitești se circulă în condiții de iarnă. Totodată, sunt impuse restricții de circulație pentru traficul greu pe DN 1B Albești-Paleologu - limita cu județul Buzău, DN 1A Blejoi - Vălenii de Munte, 22C Cernavodă - Basarabi, 2A Constanța - Hârșova și DN3 Basarabi - Constanța.
Toate drumurile naţionale din Călăraşi, Brăila, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Vrancea, Buzău şi Tulcea sunt închise () [Corola-journal/Journalistic/23691_a_25016]
-
Dâmbovița, în special zona municipiului Târgoviște. Până la 16:30, este în vigoare același COD PORTOCALIU, în estul județului Dâmbovița și vestul extrem al județului Prahova. COD GALBEN de ploi în Bacău și Vrancea Până la ora 16:30, în zona de munte a județului Bacău, inclusiv localitățile Moinești, Comănești, Dărmănești, Tg. Ocna, Onești, este în vigoare o avertizare de COD GALBEN de cantități de apă ce pot atinge și depăși 30 l/mp, intensificări ale vântului, grindină, frecvente descărcări electrice. Până la 16
COD GALBEN de PLOI în Capitală și patru județe. Grindină și vijelii by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/23697_a_25022]
-
abundente, viscol puternic și polei. Până duminică, 5 februarie, la ora 20.00 va ninge abundent, va viscoli puternic și se va forma polei. Vizată de atenționare este toată România. vântul va sufla cu până la 60 km/h, iar la munte va sufla cu rafale de până la 90 km/h. Comandamentul de iarnă, condus de premierul Emil Boc, a cerut prefecților și miniștrilor să se pregătească temeinic pentru cele 3 zile de viscol care urmează. În cazul în care situația se
Ninsoarea face ravagii în toată ţara. Vezi lista drumurilor închise la această oră () [Corola-journal/Journalistic/23714_a_25039]
-
general slab , în sudul Banatului, în Oltenia, local în Muntenia și doar pe arii restrânse în Dobrogea, iar în rest numai fulguieli izolate. În sudul țării, vântul bate în rafale ce ating și 50 de km/h. În zona de munte vântul suflă chiar tare, în special în Carpații Meridionali și Munții Banatului. În Capitala gerul dimineții încă persistă, la amiază termometrele indică în jur de minus 10 grade. O zi de iarnă aspră, mai ales că soarele nu se arătă
Avertizare de cod galben de "fenomene meteo periculoase" () [Corola-journal/Journalistic/23739_a_25064]
-
doar pe arii restrânse în Dobrogea, iar în rest numai fulguieli izolate. În sudul țării, vântul bate în rafale ce ating și 50 de km/h. În zona de munte vântul suflă chiar tare, în special în Carpații Meridionali și Munții Banatului. În Capitala gerul dimineții încă persistă, la amiază termometrele indică în jur de minus 10 grade. O zi de iarnă aspră, mai ales că soarele nu se arătă printre norii tot mai groși, trecător ninge slab, iar vântul suflă
Avertizare de cod galben de "fenomene meteo periculoase" () [Corola-journal/Journalistic/23739_a_25064]
-
regiunile. Dar în zona de sud și în zonele montane va ninge mai mult si mai abundent. În plus,vântul suflă cu putere în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, dar din când în când și în restul teritoriului, iar la munte sufla atât de tare încât viscolește zăpadă. Și în Capitala vineri se depășește limită gerului, temperatura urca spre minus 7 grade la amiază, dar cerul este noros întreaga zi și ninge viscolit, vântul are și el intensificări, ceea ce înseamnă că
Avertizare de cod galben de "fenomene meteo periculoase" () [Corola-journal/Journalistic/23739_a_25064]
-
precipitații în aproape toată țara, mai ales ninsori, iar în sudul extrem și în sud-est, vorbim și despre ploi sau lapovițe, cu depunere de polei. Vântul nu se domolește, sufla în continuare cu putere mai ales în sud-est și la munte, iar maximele temperaturii aerului se încadrează între minus 12...minus 11 grade în nordul Modovei și 2...3 grade cu plus în Dobrogea. Bucureștenii nu au parte de soare nici sâmbătă, vremea este închisă, ninsoarea continuă, iar vântul are intensificări
Avertizare de cod galben de "fenomene meteo periculoase" () [Corola-journal/Journalistic/23739_a_25064]
-
de valori între minus 12 grade în est și centru și nu mai mult de un grad, două în vest. Ninsorile se mai restrâng însă, dar ceața și chiciura reintră în paleta de fenomene meteo, în timp ce în Dobrogea și la munte, vântul rămâne extrem de puternic. Bucureștenii vor avea o zi de sâmbătă deloc plăcută. Maxima nu trece de minus 8 grade, după cele minus 15 din zori, ceața și chiciura sunt primele pe ordinea de zi, dar măcar ninsorile se opresc
Vreme extrem de rece pentru următoarele zile () [Corola-journal/Journalistic/23786_a_25111]
-
primele pe ordinea de zi, dar măcar ninsorile se opresc în Capitală. Gerul se menține și duminică. Mai mult, se instalează încă și mai hotărât. Maximele vor fi între minus 13 grade în depresiuni și doar în vest, la adăpostul munților, maximele saltă un grad peste limita de îngheț. Dar măcar iese soarele. Norii se retrag și, chiar dacă dimineață se așteaptă ceață la câmpie, amiaza se anunță destul de însorită. Bucureștenii au parte și duminică tot de minus 8 grade, dar și
Vreme extrem de rece pentru următoarele zile () [Corola-journal/Journalistic/23786_a_25111]
-
și atâția bătrâni tineri... atâția sdraveni și verzi până la chemarea de sus și atâția ofiliți și muceziți înainte de a fi legat rod... Să se prăpădească neamul românesc? Dar întoarca-se Oltul și Muresul de-a’ndaratelea către obârșia lor în creerii munților Cicului, neamul românesc tot el, neam românesc va fi, lucrând cuminte, așteptând cu răbdare vremea când să dea și el culturii și civilizației europene concursul lui specific, pe cât va fi fost înzestrat pentru asta de Pronia cerească - fiindcă oricum ne-
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți așa cum, de pildă, sunt cântecele de Crăciun. Ținând scama de toate acestea, colindul care urmează trebuie plasat pe axa timpului în care cetățile dacilor din Munții Orăștiei erau spații puternic umanizate: „- Deschideți-mi poarta - / Poarta prin cetate! Dăi, Domnului, Doamne - / - Ba, eu n-oi deschide / Poarta prin cetate / Până tu-i ’șî-i mer(g)e / Vârfu muntelui (...) până n-o să duci: „peana“ de păun ori
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
pe axa timpului în care cetățile dacilor din Munții Orăștiei erau spații puternic umanizate: „- Deschideți-mi poarta - / Poarta prin cetate! Dăi, Domnului, Doamne - / - Ba, eu n-oi deschide / Poarta prin cetate / Până tu-i ’șî-i mer(g)e / Vârfu muntelui (...) până n-o să duci: „peana“ de păun ori de cocoș de munte; „colț“ de mistreț și un „corn“ de bour.6 O variantă la fel de interesantă am descoperit în comuna Marga din jud. Caraș-Severin. Dar, aceasta nu este un colind ci
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
puternic umanizate: „- Deschideți-mi poarta - / Poarta prin cetate! Dăi, Domnului, Doamne - / - Ba, eu n-oi deschide / Poarta prin cetate / Până tu-i ’șî-i mer(g)e / Vârfu muntelui (...) până n-o să duci: „peana“ de păun ori de cocoș de munte; „colț“ de mistreț și un „corn“ de bour.6 O variantă la fel de interesantă am descoperit în comuna Marga din jud. Caraș-Severin. Dar, aceasta nu este un colind ci, un joc de copii: „- Bună dzâua p(r)i(n) cetate! / - Pă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
ceastă curte mare“8 nu se putea intra fără plocon (șpagă?). De la sărăcia informațiilor referitoare la alimentația și arhitectura populară tradițională vom trece la un element de cultură sacră: Troița. Ce le-a fost dat să vadă vânătorilor coborâți din munți „jos la țară“? „Doi meseni și doi săteni / Făcând cruce, din măr dulce“.9 Victor Aga în „Simbolistica biblică și creștină“ arată că: „În colinde, mărul Domnului închipuie crucea“, cu toate că, pe de altă parte el simbolizează: păcatul, ispita, căderea Evei
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
orăștieni trăiau într-o lume fantastică. De ce fantastică? Fiindcă ei nu se luptau cu lupii și urșii, nici cu zimbrii ci, cu leii. Motivul vânătorii leului este un leitmotiv al nenumăratelor colinde profane culese de C. Bogariu. Ei coborau din munte, în sat un: „Leu legat, nevătămat / Nici în pușcă nu-i pușcat / Nici în sabie nu-i tăiat / Numa-n lupte ce-i luptat“.17 Părăsim acum acest tip de literatură populară în versuri de tipul S.F. și ne îndreptăm
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
în primele zile după lansare, Pământul se dezvăluia sub ochii noștri sub forma unui ghem de vată impenetrabilă. Din Cosmos, cromatica Pământului este fascinantă; o simfonie a culorilor de la alb și griuri la fel de fel de nuanțe de verde, albastru, cafeniu. Munți roșiatici sau înzăpeziți, oceane turcoaz și fluvii poluate se desfășurau sub privirile noastre. Imensitatea Nilului se reduce la un șerpuitor firicel cafeniu, iar o furtună de nisip în Sahara arată ca o ceață de culoarea cafelei cu lapte. Dacă Alpii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
turcoaz și fluvii poluate se desfășurau sub privirile noastre. Imensitatea Nilului se reduce la un șerpuitor firicel cafeniu, iar o furtună de nisip în Sahara arată ca o ceață de culoarea cafelei cu lapte. Dacă Alpii europeni arată destul de teșiți, Munții Himalaya par a nu-și pierde nimic din semeție, spărgând parcă cerul, iar estuarul Amazonului impresionează prin proporții... - Scrieți printre amintirile Dumneavoastră din Cosmos că zilnic, între orele 19.30-20.00, treceați pe deasupra României. Cum se vedea România din Cosmos
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
decât să mori cu zile în vreun spital constănțean de vreo toxiinfecție și alte cele intraspitalicești, alegi plajele de la bulgari, că sunt și mai ieftine și mai curate, iar manelele sunt parcă mai în surdină. Sau poate ai chef de munte. Sigur că da! E simplu, dacă vrei Valea Prahovei, așa cum se înțelege, ai nevoie de foarte mulți bani pe care să-i dai pe niște condiții de cazare care nu-i merită. De vrei să te încumeți pe traseele montane
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92532_a_93824]
-
Neamului” (de George Coșbuc) , „Un răsunet” („Deșteaptă-te, române!”, de Andrei Mureșanu), „Steagul nostru” (de Andrei Bărseanu), „Tricolorul” (de Ciprian Porumbescu), „Pui de lei” (de Ioan Nenițescu), marșul „Drum bun!” (de Vasile Alecsandri), „Treceți, batalioane române, Carpații!”, „Marșul vânătorilor de munte din Câmpeni”, imnul ASTREI, „Țara mea! (de Ioan Nenițescu), alături de „Doina” lui Mihai Eminescu și „Doina lui Lucaciu”, dar și de chemarea „La arme” (de Șt. O. Iosif), poezie pe care o redăm aici: „Veniți, viteji, apărători ai țării! / Veniți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Al cui e Ardealul?”: „Al cui e Ardealul?... Întreabă pădurile, șesul și dealul, / Întreabă câmpia, cântările, florile, / Întreabă amurgul, tăcerea și zorile, / Întreabă Carpații, cu vârfuri de brad, / Ori roata de la Bălgrad... // Întreabă Abrudul, / Blajul, / Aiudul, / Cenușa din vatră / Și munții de piatră. // Întreabă lumina, aerul, soarele, / Furtunile, doinele, fecioarele. Întreabă văzduhul, ploile, norii, / Copiii din leagăn, moșnegii, feciorii... Întreabă pe mama, pe tata, pe moșu’ / Ori pe Plaghia Roșu? // ... Întreabă pădurea, câmpia și dealul: / Al cui e Ardealul?”. Cântăreți ai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
aflat în suferința înstrăinării, a durerii, devenind chemare la luptă în acel moment greu al istoriei României, aflată la răscruce de vânturi, cu prea multe „văi ale plângerii”. Când era jalea mare, fără leac, Mihai Beniuc scria: „Am coborât din munți și bolovani, / Legenda lui Horea-mi fierbe-n sânge, / În doina mea Ardealul plânge, / Și cer dreptate două mii de ani. // Eu sunt trimisul timpurilor noi, / Ieșiți din rând cu cei ce scurmă glia, / Și, totuși, vin să vă întreb pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
îi chemau pe poeți să cânte Ardealul sfârtecat, Ardealul, acea „conștiință a legăturii veșnice dintre Neam și Pământ”. Iar când răsuna prelungul dangăt ale clopotelor Ardealului, în leagănul de ființă al neamului, din deal în deal au răsunat tulnicele, ardeau munții, ardea cerul înspre Tisa. Din amvonul împlinirilor neamului, Ardealul chema, iar poeții răspundeau: „Noi niciodată n-am trădat Ardealul! / În țara noastră sfântă și blajină, / Noi nimănui nu i-am băgat pricină //...// Privitu-ne-au cu ochii plini de ură, / Lovitu-ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Când plângeau Mureșul și Oltul, când durerea țării cerea dreptate, când „Ardealul a pus fața la pământ” pe țărâna lui Gelu, când vipera umflată se dorea aici stăpână, când inima Transilvaniei era în suferință, Iustin Ilieșiu scria: „Satul meu din munții Rodnei / A căzut în grea robie //...// Satul meu din munții Rodnei / A rămas în altă țară... / Stau bisericile-nchise, turma-i fără de păstori, / Clopotele nu mai cântă, / Nu mai sunt în straturi flori.” Cu înverșunarea dorului nostru, românesc, aici, unde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
când „Ardealul a pus fața la pământ” pe țărâna lui Gelu, când vipera umflată se dorea aici stăpână, când inima Transilvaniei era în suferință, Iustin Ilieșiu scria: „Satul meu din munții Rodnei / A căzut în grea robie //...// Satul meu din munții Rodnei / A rămas în altă țară... / Stau bisericile-nchise, turma-i fără de păstori, / Clopotele nu mai cântă, / Nu mai sunt în straturi flori.” Cu înverșunarea dorului nostru, românesc, aici, unde sunt „codri verzi de brad / Și câmpuri de mătase”, cum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]