4,695 matches
-
m-a sărutat pe obraz. Eu muream de nerăbdare să-i pun mâna pe penis, dar fusese o întâlnire atât de plăcută, de respectuoasă că m-am forțat să mai aștept câteva minute. —îți mulțumesc pentru o seară minunată, a murmurat Luke. Cu plăcere, am răspuns. Și eu îți mulțumesc. Am zâmbit politicoasă, dar mă gândeam cu nerăbdare că Luke se lălăise destul și că mai bine ne-am fi grăbit s-ajungem sus, unde el trebuia să mă arunce pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
îndrepta discuția celor doi. Erau lungi zilele, nu? Ne trezeam pe întuneric și munceam și după ce soarele apunea, a răspuns Mike aproape mândru. Șapte zile pe săptămână și nimeni nu avea noțiunea de vacanță. — Ați avut un comportament lăudabil, a murmurat Josephine. Asta până când tu ai scăpat de sub control consumul de alcool, ai început să dispari de la lucru și treaba nu s-a mai făcut. —Dar... a început Mike. Soția ta a fost aici, l-a întrerupt Josephine. Știm totul. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ne-a ordonat Joey. Hai, băiete! a mai zis el lăsându-se pe vine lângă Gaz. Respiră, omule! Hai, omule! Trage aer în piept! Gaz i-a făcut pe plac șuierând ca un astmatic. —Faceți-i mai mult loc, am murmurat eu. Ce s-a întâmplat? a întrebat Luke. Eu crezusem că Gaz era în starea aia din cauza căldurii, dar Joey ne-a zis supărat: Are și omu’ dreptu’ la puțină intimitate. Era limpede că se întâmplase ceva mult mai interesant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
amintise de mine. Tu ce mai faci? Voiam să continuăm să vorbim pentru că eram atrasă, în mod straniu, de ea. Minunat, mulțumesc! mi-a răspuns ea cu un alt zâmbet care mi-a încălzit sufletul. —Las-o-n pace, a murmurat Francie către mine. întâlnirile din lumea reală sunt pline de tipi. —îmi pare rău, și-a cerut scuze Nola după ce toată lumea se așezase. Știu că unii dintre voi mi-au mai auzit povestea, dar femeia care trebuia să vină astă-seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mi-era imposibil să înțeleg cum de putusem să gândesc în felul ăla. Apoi, spre profunda mea ușurare, m-am simțit din nou bine. Sâmbătă dimineața, înainte de ora de gastronomie, când Chris și-a petrecut brațul în jurul meu și a murmurat „Cum te simți acum?“, am fost în stare să zâmbesc și să spun: —Mult mai bine. Normal că încă nu dormeam bine fiindcă stăteam să clocesc planuri de răzbunare contra lui Luke, dar viitorul arăta mult mai luminos și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
bacșiș. N-ar fi trebuit să-i las nimic lui Jasmine, decât poate un ochi învinețit, dar nu m-am putut abține. Ba chiar, atunci când a făcut chestia cu o oglindă în spate și una în față, m-am trezit murmurând: — E minunat! Am reușit să mă țin tare și să nu izbucnesc în plâns înainte de-a trece pragul salonului. Am stat în stația de autobuz și-am plâns. Fără tot părul ăla mi se părea că eram dezbrăcată. — Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la mine de parc-ar fi avut vedenii. —COLA dietetică? Numai cola dietetică? Nu, să știi că tequila nu e chiar așa de rea. Se poate să-ți dea o criză mică de schizofrenie, dar asta trece. —Mulțam, Helen, am murmurat eu. Dar Cola dietetică e foarte bună. —OK, a zis ea nedumerită. Și tu? i s-a adresat ea lui Chris. —La fel și pentru mine, a spus Chris liniștit. Dar de ce? a întrebat Helen. Voi sunteți DEPENDENȚI DE DROGURI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
făcusem lui Luke: să mototolesc hârtia, s-o arunc în coșul de gunoi și-apoi să spun „Așa! Asta ca să nu te mai obosești tu“. Pentru că în cazul de față, chiar ăsta ar fi fost adevărul. —O să te sun, a murmurat Chris somnoros. * Sigur că nu m-a sunat. Poate că acum nu mai luam droguri, dar în afară de asta, nimic altceva nu se schimbase în viața mea. în timp ce așteptam în stația de autobuz, oamenii se uitau la hainele mele „de seducție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
făcusem niciodată așa ceva, dar nu aveam de gând să recunosc asta în fața surorii mele mult mai mici. Eu ar fi trebuit să fiu cea care să-i povestească ei despre lucruri de genul ăla. Nu invers. Nu mai spune, a murmurat ea. 65tc "65" Am golit portofelul mamei, luând cam vreo sută treizeci de lire. Probabil că tocmai primise banii de menaj. Apoi i-am șters praful și de pe cartea de credit și am luat-o și pe aia ca măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fapt, ai chiar un motiv în plus. Dac-ar fi așa de simplu, am spus eu cu tristețe. — Chiar e simplu, mi-a replicat Helen iritată. Nu-ți mai tot plânge de milă. —Du-te-n pizda mă-tii, am murmurat eu. —Ba tu să te duci, mi-a răspuns ea cu aceeași monedă. Helen făcea ca totul să pară lipsit de dificultăți. De parcă nu fusese vorba decât de o reacție exagerată din partea mea. Poate că într-adevăr așa e, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
te vrea, a zbierat Wanda-texanca. Adio! — Te iubesc, a strigat din nou Luke începând să urce scările. în secunda aia s-a auzit o explozie de aplauze și de ovații și vreo câteva oftaturi adânci. —Și eu te iubesc, am murmurat stând în fața ușii camerei mele paralizată, privindu-l pe Luke cum se apropia. Luke a ajuns pe palier și a continuat să înainteze spre mine. Fetele s-au retras în camere ca să-i facă loc să treacă, apoi au ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Randall mi-o cumpărase (îndesându-mi și sticla goală în geantă), eu și Bea am plecat acasă zăpăcite. Când am ajuns, ne-am prăbușit pe patul ei japonez și am analizat întreaga întâlnire. — Cred sincer că te-a plăcut, a murmurat ea înainte să cadă într-un somn adânc - gest care a închegat și mai tare prietenia noastră. După câteva săptămâni, înapoi acasă, în Iowa, așezată la masa din bucătărie, i-am istorisit mamei toată întâmplarea, cadru cu cadru. — Randall Cox
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Randall și - — Randall? Te referi la Randall, sexosul cu care ai fost la facultate? Tipul ăla superb care seamănă cu Patrick Dempsey? Randall Pabst Blue Ribbon? Randall ăla, cu mamele care au fost împreună la Vassar? Semizeul Randall? — Ok, am murmurat eu, stânjenită. Ți-am mai vorbit de el? — Mai ai poza aia neclară cu el? a râs Mara. Aceasta era răsunătoarea confirmare că eram Regina Destăinuirilor. Sigur, eu și Mara eram foarte apropiate - dar ăsta nu era decât genul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
un coif asortat de distribuitor de ziare, Lulu arăta ca o Britney Spears vlăguită. — Nu crezi că petrecerea asta e absolut genială? Lulu nu făcea niciodată conversație. știam că încerca să mă facă să înghit un hap. — E ceva, am murmurat eu. Dacă prin genială Lulu voia să spună că era totalmente și cumplit de nepotrivită și că, probabil, se constituia într-un motiv suficient pentru mai multe procese, atunci da, petrecerea era absolut genială. Dacă prin genială ea voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de un metru șaizeci și șapte. Avea părul tuns scurt și o pereche de ochelari cu rame metalice. Era liniștit, cu o apariție neostentativă. — și tu arăți la fel de umilită de tot ceea ce vezi aici cum mă simt și eu, a murmurat el. Nu știam cum să răspund exact. Dacă Sonny își dădea seama cât de ridicolă și de nepotrivită era petrecerea aia, atunci de ce își dăduse acordul? El era șeful lui Vivian - dacă exista un om care s-o poată ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
bun apartament de la Ritz. Numai ce e mai bun, Claire. Nu avem prea mult timp la dispoziție, așa că totul o să fie perfect. Îți promit. Tu nu trebuie decât să te relaxezi și să savurezi totul. — Asta pot să fac, am murmurat eu. Capul mi se învârtea de-atâta emoție. Paris. Orașul care îi inspirase pe Hemingway, Gertrude Stein și Henry James. Cel mai romantic oraș din lume. Iar eu eram acolo, cu Randall. Totul era atât de perfect. * * * Deci, ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mi aranjam părul, în fața oglinzii. Randall a scos ceva din buzunar - șiragul de perle Mikimoto pe care-l văzusem în vitrina magazinului, în urmă cu o săptămână. — Randall! Ți-am spus să nu... — Nu-mi spune decât mulțumesc, mi-a murmurat el în ureche. Hai să mergem! Avem o rezervare la Alain Ducasse, pentru ora nouă. Avem un program, draga mea! * * * Cina a fost un alt festin luxuriant al simțurilor - saloanele rococo, surprinzător de intime, erau drapate cu organza metalică, ceasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
astea, când ieșeam din magazin, Lucille și-a „amintit“, dintr-o dată, să-i mai dea un sfat croitoresei și-a fugit înăuntru, pretinzând c-o să ne prindă ea din urmă. — știi că s-a dus să cumpere voalul ăla, a murmurat mama, în timp ce amândouă urmăream retragerea grăbită a lui Lucille. E un gest incredibil de generos din partea ei, dar a devenit așa de insistentă... — Claire? Tish? a spus o voce familiară în spatele nostru. Luke. Am simțit că mi se înmoaie picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mama cu calm, luând-o pe Lucille de după umeri și călăuzind-o spre o cămăruță alăturată. Încearcă să te liniștești, scumpa mea. O să fie bine. Dar... înseamnă... ghinion! Nu... ar... trebui... să... — știu, Luce, dar încearcă să te calmezi, a murmurat mama. Imediat, Beatrice a abandonat direct pe podea o pungă de hârtie plină cu petale de trandafiri și a fugit după mama și Lucille. A înșfăcat-o și pe Mandy de-o mână și-a închis ușa în urma lor. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
a dat demisia a doua zi și n-am mai vorbit cu nimeni altcineva din companie. Chiar aveam nevoie să-mi limpezesc capul. — Ei, ai noroc că n-a vărsat motivul plecării tale în rubricile cu bârfe din ziare, a murmurat Mike Hudson, un tip tânăr, pe care-l recunoscusem și care fusese directorul de marketing al diviziei. Despre mine, le-a spus tuturor că sunt dependent de cocaină și c-am furat din bugetul de marketing ca să-mi cumpăr drogurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
sunt paradigma“. Ce zici de așa o chestie? — Eu zic că șobolanii sunt ceva așa de scârbos! spuse Eva, fără să stea măcar o clipă pe gânduri. Sally râse și-i puse o mână pe genunchi. — Of, Eva, draga mea! murmură ea. Ești adorabil de prozaică, pe cuvânt! Nu, n-am de gând să te duc înapoi pe Parkview Avenue. Vii la mine acasă, să bem un pahar și să luăm masa împreună. Pur și simplu mor să te văd în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
galbene și cu pantalonii îngrozitor de evazați. Arăta extrem de grotesc și, ca să înrăutățească și mai tare lucrurile, fuma o țigaretă lungă și subțire, plasată într-un portțigaret lung și subțire, iar gura femeii era de un roșu sclipitor. — Dragul meu penis, murmură ea răgușit, unduindu-se. Vino-ncoace! Am de gând să-ți sug sfârcurile până când o să mă faci să am orgasm oral. Wilt se răsuci pe călcâie și o luă la fugă în jos pe scări. Javra era beată. Era într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
lase la vedere gaura pe care o avea în chiloți. N-ar trebui să-l lași să se veștejească degeaba. Chiar crezi că mi se potrivesc? Dar Sally se holba în continuare, cu obstinație, la sânii Evei. — Draga de țâțoasă, murmurase ea. Eva avea niște sâni remarcabili, iar Henry spusese odinioară, într-una din numeroasele lui pase proaste, ceva despre ugerele iadului, care făceau danga-langa, danga-langa pentru voi, pentru tine, dar nu și pentru mine. Sally s-a arătat mai elogioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
înainte să-l dea pe gât, și o ajută să urce la etaj, în dormitorul spațios, cu un pat imens și o oglindă mare plasată pe tavan. — E momentul pentru PaTe, îi spuse Sally, aranjând benzile orizontale ale jaluzelelor. — Pateu, murmură alintată Eva. Dar abia ce-am făcut papa... — Nu, draga mea. Papiloterapie, îi zise Sally și o împinse cu blândețe pe pat. Eva Wilt se uită lung la reflexia ei în oglindă: o femeie masivă, apoi două femei masive în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
reprezentată de Eva, cu acea ridicată de propriul său caracter și cu metodele de a-l transforma în ceva care să-i trezească lui însuși respectul. Și ce-i trezea respectul lui Wilt? Bărbatul își încleștă pumnii pe sub pătură. „Hotărârea“, murmură el. „Puterea de a acționa fără ezitare. Curajul.“ O litanie stranie a virtuților strămoșești. Dar acum întrebarea era: cum să le dobândească? Cum reușiseră unii în timpul războiului să transforme bărbați ca el în membri ai unor trupe de comando și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]