KorAP: Find »[drukola/base=naționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...98 99 100 ...575 >

14,353 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

mea că morala e o emanațiune a doctrinei revelațiunii, la care ține și împăratul, mă face să-i dau o formă și în legislațiune. În Austria ministeriul Taafe se bucură în Parlament de-o majoritate compusă printr-un compromis dintre naționalități și conservatori. În cabinet însuși sânt mai mulți reprezentanți ai naționalităților, precum cehul Prazak, ministru de justiție, polonul Dunajewski la finanțe ș. a. m. d. Încă în ianuarie cabinetul Taafe a anunțat o serie de proiecte pentru îmbunătățirea sorții populațiunilor rurale

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
ține și împăratul, mă face să-i dau o formă și în legislațiune. În Austria ministeriul Taafe se bucură în Parlament de-o majoritate compusă printr-un compromis dintre naționalități și conservatori. În cabinet însuși sânt mai mulți reprezentanți ai naționalităților, precum cehul Prazak, ministru de justiție, polonul Dunajewski la finanțe ș. a. m. d. Încă în ianuarie cabinetul Taafe a anunțat o serie de proiecte pentru îmbunătățirea sorții populațiunilor rurale. Întâlnirea de la Gastein și vizita regelui italian la Viena au întărit

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Ardealului și episcopul gr[eco]- cat[olic ] din Gherla fac - sub presiunea guvernului din Pesta se vede - circulare către preoți și credincioșii lor, îndemnîndu-i să ia parte la alegeri. Episcopul din Gherla le recomandă chiar pe candidații guvernamentali. În definitiv naționalitățile sânt bătute în alegeri, căci tocmai partidul guvernamental e cel care e ales în cercurile electorale ale lor, pe când stânga, partidul uniunii personale și a politicei dezlipirii de Austria, se alege în cercurile curat maghiare. În octomvrie se adună Congresul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
multe; cuvinte, rațiuni de stat n-au fost nicicând. Dar " Binele public" prin ce se deosibește de noi? Prin nume, prin etichetă: "Liberali independenți" O serie de idei diametral opuse ideilor noastre, sufrajul în contra colegiilor, republica în contra monarhiei, străinismul în contra naționalității, eligibilitatea demnitarilor statului în contra numirii lor pe temeiul învățăturii, onestității și stagiului nu am văzut până acum în "Binele public" Să-i spunem noi însă prin ce se deosebește: prin temperament. De-un temperament mai energic și mai verde, nu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
în toată țara. 33 {EminescuOpXIII 34} Să începem cu cestiunea agrară. Cestiunea raporturilor între proprietatea mare și cea mică nu e pur și simplu economică, ci amenință a degenera în cestiune națională, de existență chiar pentru statul nostru și pentru naționalitatea română. Țăranul, în Moldova mai cu seamă, sărăcește și scade la număr, iar urmarea acestei stări de lucruri, ce se putea prevedea cu siguranță matematică, e că și proprietarii mari dau îndărăt, că moșiile încap pe mâni străine și împreună cu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
îi așteptau bântuirea străinătății, siluirea limbii și legii, robia sufletească, mai greu de purtat decât robia trupului. În zadar țăranii aceia își bat cânii în amintire că n-au păzit Capitoliul de galii lui Brennus! Nu galii amenință azi Capitoliul naționalității române, ci apologiștii lui Blanqui și ai nihiliștilor, 38 {EminescuOpXIII 39} oamenii cari n-au în memoria lor nici colindele, nici legenda grațioasă a băilor lui Ercul, nici avutul istoric al acestui mare și nefericit popor care se numește poporul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
toate ale sale și când Vasile Vodă Lupul poruncește ca "Cel ce-și viclenește moșia și neamul, mai rău decât ucigașii de părinți să se certe" el stabilește prin aceasta solidaritatea între români, făcând din fiecare un ostaș deștept al naționalității sale. [26 ianuarie 1882] ["ÎNTR-UN LUNG ARTICOL"] Într-un lung articol, prin care ni se impută nouă îndeosebi boala morală de care n-am suferit niciodată, reaua credință, " Romînul" substituie adunării proprietarilor, ținute la Iași, intenția de-a amâna

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
industrie; că fără adevăr nu există cultură. Încet, publicul s-au convins că a lua ochii prin discursuri patriotice și fraze bine lustruite nu va să zică a munci și că toți acei cari iau de zece ori pe zi patria, libertatea, naționalitatea în gură le iau numai ca etichete și ca pretexte, adevărata lor țintă fiind îmbogățirea sau traiul bun de pe spatele altora, din spinarea poporului producător. Cei ce exercită industria patriotismului subliniat, înmulțindu-se peste măsură, își fac azi concurență între

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
în defavorul lui. Aci Eliad și Bălceascu nu văd în d. C. A. Rosetti decât un "agent provocator" al unei singure mari puteri, om făcut pentru această meserie, căci n-are patrie, patria lui fiind universul lui Blanqui, n-are naționalitate, naționalitatea lui fiind umanitatea întreagă a comunarzilor, n-are trecut și tradiții, c-un cuvânt nimic de pierdut, totul de câștigat. " Pseudo - românul " și cu el d. C. A. Rosetti se laudă că, la 1848, toată țara "a aclamat stindardul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
defavorul lui. Aci Eliad și Bălceascu nu văd în d. C. A. Rosetti decât un "agent provocator" al unei singure mari puteri, om făcut pentru această meserie, căci n-are patrie, patria lui fiind universul lui Blanqui, n-are naționalitate, naționalitatea lui fiind umanitatea întreagă a comunarzilor, n-are trecut și tradiții, c-un cuvânt nimic de pierdut, totul de câștigat. " Pseudo - românul " și cu el d. C. A. Rosetti se laudă că, la 1848, toată țara "a aclamat stindardul" dumnealor

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Și ce va urma din această agitație? Invazie și foamete. "Binele public" povestea într-un rând că d. I. C. Brătianu însuși a declarat despre amicul său politic, d. C. A. Rosetti, că nu cunoaște istoria țării, nici are sentiment de naționalitate. Lăsăm pe seama d-lui Brătianu aceste cuvinte; vom povesti ceea ce am auzit de la un martor ocular. Într-un rând d. C. A. Rosetti se afla pe vapor, înconjurat de-o curioasă promiscuitate de orientali, greci, turci, bulgari, sârbi, evrei și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
naivă și tânără, buna lor credință și dreptatea lor neclintită protestează în contra pângăririi istoriei noastre naționale de către un asemenea venetic. Se va zice însă: Se poate ca un om să mință viața întreagă, să facă zilnic protestațiuni de patriotism și naționalitate în care să nu crează " Se poate, pentru că vorbele ce le întrebuințează au alt înțeles în dicționarul criptografic al său. Știm de ex. că espresia " națiune" însemnează în coloanele foii sale "partidul roșu" Un întreg dicționar de chei și țifre

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
în aparență - în egala îndreptățire a tuturor confesiunilor; dar acest caracter nu esclude contrazicerea aparentă că proiectul culminează în tendența de-a maghiariza pe cetățenii de altă limbă în detrimentul autonomiei tuturor confesiunilor chiar, voind a supune pe credincioșii confesiunilor de naționalitate nemaghiară unui sistem de învățămînt care să-i silească a neglija limba lor maternă și să-i împingă pe căile maghiarizării, rezervîndu-și guvernul facultatea de-a aplica gradat rigorile sau favorile sale față cu deosebitele confesiuni. Cumcă acesta e scopul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a nu rămânea întru nimic îndărătul institutelor statului în privirea rezultatelor învățămîntului secundar. ... Față c-un proiect de lege care - ca cel în cestiune - primejduiește caracterul național al bisericelor de limbă nemaghiară, cată să relevăm în deosebi împrejurarea că în naționalitățile nemaghiare ale patriei conștiința propriei lor naționalități e atât de dezvoltată încît nu poate fi înădușită prin nici un fel de reglementări și sisteme de învățămînt. Această conștiință, nutrită prin respectul de sine însuși, se bazează pe temelii morale de așa

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
statului în privirea rezultatelor învățămîntului secundar. ... Față c-un proiect de lege care - ca cel în cestiune - primejduiește caracterul național al bisericelor de limbă nemaghiară, cată să relevăm în deosebi împrejurarea că în naționalitățile nemaghiare ale patriei conștiința propriei lor naționalități e atât de dezvoltată încît nu poate fi înădușită prin nici un fel de reglementări și sisteme de învățămînt. Această conștiință, nutrită prin respectul de sine însuși, se bazează pe temelii morale de așa natură încît din ele poate răsări până

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Daca de la anul 1000 după Hristos pîn-în ziua de astăzi n-au putut s-o facă - în curs de nouă sute de ani aproape, cu toate sângeroasele încercări ale regilor de-a topi într-o religie și într-o limbă toate naționalitățile -, vor face-o astăzi în chiar epoca naționalităților, vor face-o astăzi amenințând cu pumnul cele trei mari grupuri etnice ale Europei, latini, germani și slavi, a căror creațiune este Europa însăși, cu toată cultura și civilizația ei? Oricât de

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de astăzi n-au putut s-o facă - în curs de nouă sute de ani aproape, cu toate sângeroasele încercări ale regilor de-a topi într-o religie și într-o limbă toate naționalitățile -, vor face-o astăzi în chiar epoca naționalităților, vor face-o astăzi amenințând cu pumnul cele trei mari grupuri etnice ale Europei, latini, germani și slavi, a căror creațiune este Europa însăși, cu toată cultura și civilizația ei? Oricât de mari oameni ar fi maghiarii - și desigur vom

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
S. S. Mitropolitul Ardealului cătră Camera legiuitoare a Ungariei, reprezentațiune în care se esprimau rezervele bine accentuate ale bisericii române a răsăritului în contra unui proiect de lege privitor la școalele secundare. Prin acest proiect se propunea a se introduce, în contra legii naționalităților, în contra chiar a Constituției ungare și în contra Statutului Organic sancționat de M. Sa Împăratul, limba maghiară ca limbă de propunere în școalele confesiunilor nemaghiare și degradarea limbii române la rangul de studiu facultativ, de cari autoritățile scolastice să poată până

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
o estensiune tot mai tare în conformitate cu pretențiunile juste ce se dezvoltă - simte cu îndreptățită nedumerire că, mai ales pe terenul instrucțiunii publice, s-au introdus deja niște instituțiuni regnicolare cari, abătîndu-se de la legile cardinale făcute pentru a asigura confesiile și naționalitățile din patrie, zguduie autonomia bisericii și, în practică, retrogradează interesele ei de cultură; iar în menționatul proiect de lege ea vede un pas nou în acea direcțiune care-n cele din urmă, răsturnând cu totul autonomia bisericească, poate primejdui chiar

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cele din urmă, răsturnând cu totul autonomia bisericească, poate primejdui chiar existența bisericii însăși. Având conștiință de pozițiunea ei autonomă și de drepturile ei cari decurg din acea pozițiune, biserica greco - orientală, română, organizată în mod legal pe baza principiului naționalității, nu poate rămânea indiferentă când credincioșii ei învață și se cultivă în niște institute unde spiritul religios nu se răspândește în direcțiunea cerută sau unde conștiința națională - baza întregului nostru organism - nu se cultivă îndeajuns; din contra, biserica aceasta caută

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
interesele statului și caută îndeosebi să înrădăcineze în inima tinerimii sale studioase patriotismul - suprema virtute cetățenească - dorind astfel a crește statului cetățeni credincioși și folositori. Așadar alipirea fermă a autorităților și a credincioșilor bisericii greco - orientale române cătră religia și naționalitatea lor nu poate fi escepționată din punct de vedere al intereselor statului și al patriotismului anume, afară 68 {EminescuOpXIII 69} doar daca nu s-ar erige la valoarea unui principiu de stat teoria: că într-un stat în genere nu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
statului și al patriotismului anume, afară 68 {EminescuOpXIII 69} doar daca nu s-ar erige la valoarea unui principiu de stat teoria: că într-un stat în genere nu e permis a se suferi mai multe religiuni sau mai multe naționalități, lucru care, în raporturile noastre speciale, nu se poate susține. De vreme ce însă, din nefericire, menționatul proiect voiește să smulgă din mînile confesiunilor autonome instrucțiunea școalelor secundare; de vreme ce, pentru limba maghiară ca limbă oficială a patriei, el vrea să ocupe teren

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
vrea să întindă dreptul aproape nemărginit de-a dispune al regimului și asupra școalelor secundare confesionale, se vede numaidecât că prin acestea proiectul voiește să facă servicii - nu dezvoltării în direcțiune naturală a populațiunii din patrie, de diferite religiuni și naționalități, nici intereselor ei de cultură temeinică, - ci mai vârtos acelui fatal curent politic care, purcezând din o greșită concepție a relațiunilor și intereselor vitale ale patriei, și-a propus de scop maghiarizarea popoarelor nemaghiare din patrie. E adevărat că, proiectul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
maghiarizarea popoarelor nemaghiare din patrie. E adevărat că, proiectul în cestiune tinde a regula în mod uniform pentru toate confesiile afacerile instrucțiunii și, abstracție făcând de la o mică escepție, proiectul nu face deosebire între confesiunile din patrie, fie ele după naționalitatea lor maghiare sau nemaghiare, ceea ce în aparență trece ca argument în contra concepției de mai sus; însă tocmai nuanța aceasta a conservării egalității de drept a confesiunilor face să răsară și mai bine punctul cardinal al proiectului, carele, combinând toate, se

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
în contra concepției de mai sus; însă tocmai nuanța aceasta a conservării egalității de drept a confesiunilor face să răsară și mai bine punctul cardinal al proiectului, carele, combinând toate, se vede a fi consistând în voința: ca maghiarizarea compatrioților de naționalitate nemaghiară să se realizeze chiar cu prețul autonomiei tuturor confesiunilor, supunând pe credincioșii bisericilor de naționalitate nemaghiară unui sistem de instrucțiune publică care să-i silească a-și neglija propria lor limbă maternă și să-i atragă prin aceasta pe

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]