2,579 matches
-
măsoară cu stânjenul, Domnul din Milano e evaluat la "240 stînjini". Din pricina simplității, Golescu e în stare de simțiri mai proaspete în fața priveliștii lumii occidentale. Cu incapacitatea lui de a se analiza, el cade în extaze profunde la cele mai neînsemnate lucruri. Sunetul unor clopote se propagă în sufletul lui cu mari dureri lirice. "Au noao clopote - zice el de catedrala din Berna - pe care trăgîndu-le cu meșteșug, nu fac numai sunete de clopote mari sau mici, ci fac o armonie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nepoți. COL. GR. LĂCUSTEANU Un amuzant reacționar este col. Gr. Lăcusteanu (1813-1883), văr al lui Vasile Cîrlova, scriind mult mai târziu, însă retrospectiv despre evenimentele de la 1848, care formează centrul vieții sale. Și pentru el Tudor "era un om foarte neînsemnat", "vrăjmaș neîmpăcat al nobleței", urmărind "a omorî aristocrația română spre a se urca prostimea și mojicimea pe ruinele ei". În mișcarea de la 1848 nu vede decât atâta că "dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci", "craii" s-au ridicat să răstoarne pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
steluța" lui V. Alecsandri, fiu vitreg pe de altă parte al poetului Conachi, a lăsat câteva poezii de amator. Darurile lui veritabile se revarsă în corespondența franceză, în care afecțiunea pentru copii, bonomia omului bătrân, informațiile mărunte, despre cele mai neînsemnate lucruri casnice (varză de Bruxelles) se amestecă și se îmbracă într-un stil creionat de fermier literat, superior cu mult materiei. D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale înfocatului unionist focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
publicat în Revista română, se sprijinea pe Hegel. I. C. FUNDESCU, ROMUL SCRIBAN, N. RUCĂREANU I. C. Fundescu (1836-1904) a lăsat poezii șterse în maniera Bolintineanu (Flori de cîmp), cu aplicațiuni la viața mondenă, și un "roman original", Scarlat, Romul Scriban versuri neînsemnate în tradiția asachiană, între care O noapte pe ruinele Sucevei, N. Rucăreanu a fost semnalat de A. Odobescu. Ale sale Modeste încercări poetice (1873) cuprind prozaice instrucții de vânătoare, cu oarecari senzații proaspete de vigoare cinegetică. N. T. ORĂȘANU N.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
predici, își vede de treburile lui și izbutește prin bunul exemplu mai mult decât prin ocară. Întrupare a spiritului de colonizare, Popa Tanda e o figură de neuitat. În Budulea taichii se tratează misterul psihologic al unor ființe cu înfățișare neînsemnată în copilărie și un caz de ambiție în clasa de jos. Pe Huțu, care ținea cimpoaiele tatălui său, învățătorul îl îndeamnă să meargă la scoală și copilul prinde așa gust, încît fiecare treaptă îi dă ambiția să meargă și mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Julieta, înlocuind conflictul de familii cu ura de rasă. De reținut și figura lui Zelig Șor, evreu cu familie grea, cam bețiv, adaptabil și șugubăț ca un Cilibi Moisi, făcând legătura între tradiționalismul lui Manasse și liberalismul tinerei generații. Neînsemnați sunt ca poeți evreii A. Steuerman-Rodion și Giordano (B. Goldner), cel din urmă, autor de epigrame. A. VLAHUȚĂ Epigon al lui Eminescu, A. Vlahuță (1858-1918) s-a bucurat de o reputație aproape de neînțeles, superioară modestelor lui merite. Era mai degrabă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
intră și foarte multă jurnalistică este enormă și numai la îndemîna specialiștilor. Aceștia obișnuiesc încă de mult să tăgăduiască valoarea științifică a istoricului sub cuvânt de erori, neglijențe. Totuși, sub raport "științific", obiecția e nedreaptă. Erorile lui Iorga (1871-1940) sunt neînsemnate față de uriașul material adunat și de soliditatea globală a monografiilor lui. Nu este ramură a istoriei în care N. Iorga să nu fi alcătuit sinteze capitale. El ține piept ca specialist total unei sumedenii de specialiști unilaterali. Se schimbă chestiunea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dezvolta din M. Sadoveanu, fără arta lui, nuvela cu lipoveni în Deltă și tema ființelor reduse sufletește la ultima limită, M. I. Chirițescu-Priar trata cazuri mărunte (un arhivar destituit). Ion Ciocârlan, în proză, Maria Cunțan în poezii sunt simpliști și neînsemnați. ILARIE CHENDI Critica acestei direcții se încearcă a o face ardeleanul Ilarie Chendi (1872-1913), care cere operei trei calități principale: "legături distincte cu viața neamului său, cunoașterea trecutului literar și istoric al acestuia și puterea originală de a crea". Punea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are un dialog viguros și o violență de gesturi justificată prin decorul napoletan. Comedia are însă un aer de lucru factice și stilizat în sensul grotesc și baroc al pieselor lui Crommelinck. Alte piese ale lui M. Sorbul sunt sau neînsemnate sau insuficiente. Toate poartă titluri de senzație, promițând mai mult decât dau (Coriolan Secundus, Dracul, Baronul, Don Quichotte). Romanele (O iubești?, Mângâierile panterei) sunt sub orice nivel. PROZATORI ȘI POEȚI N. N. Beldiceanu (1882-1923) și-a umplut opera în proză, moldovenizând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și în definitiv al conviețuirii umane. Da, întrucât pionierii liberalismului și ai economiei clasice, spre deosebire de neoliberalii de astăzi, cinici și necruțători, considerau cel puțin că nu ar putea exista o economie de piață fără reguli. Aceasta nu e o diferență neînsemnată. De fapt, o economie fără reguli nu poate deveni altceva decât un sistem de proliferare a corupției, iar noi azi știm bine că producerea bogăției fără reguli generează mai înainte de toate inegalitate și „inegalitatea este nefastă, degradează societatea din interior
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
ele ar fi considerate într-adevăr suficiente, nu s-ar căuta niciodată alte ordine noi. C) Cronica Sfântului Martin de Tours Opera este scrisă între 1225 și 1227 de un canonic al bisericii Sfântul Martin din Tours. Într-un paragraf neînsemnat, după stilul unei simple adnotări de cronică, este semnalată tema vieții apostolice a fraților minori și aprobarea lor de Inocențiu al III-lea. Fragment din Chronicon S. Martini Turonensis, in MGH, Scriptores, XXVI, 464. [Inocențiu] a instituit și Ordinul Minorilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vieții Ordinului Minoritic din primele decenii de după moartea lui Francisc. Fragment din H.A.L. (FELDER), Jacobi Vitriacensis (1180-1240): Sermones ad Fratres minores, «Analecta Ordinis Minorum Capuccinorum», XIX (1903), 22-24, 114-122, 149-158. Predica I (Tema este luată din Proverbe: «Patru ființe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înțelepte: furnicile, viezurii de stâncă, lăcustele, șopârla» (cf. Prov 30,24-28). Comentând paragraful, de o amploare remarcabilă, Iacob își arată nestrămutata stimă față de viața fraților minori, dar subliniază și pericolele și defectele unei asemenea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Mt 19,14). Papa Inocențiu a spus aceste lucruri după ce a avut o viziune din cer. Văzuse, prin har divin, bazilica din Lateran pe punctul de a se prăbuși la pământ din cauza vechimii sale mari, iar un om sărăcuț și neînsemnat o sprijinise într-un mod miraculos pentru a nu se prăbuși. Evanghelistul continuă: Și, după ce și-a pus mâinile asupra lor, a plecat de acolo (Mt 19,15); fiindcă, cu acea ocazie, papa Inocențiu al III-lea a vrut ca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai sigure și indispensabile pentru a reda, cu cea mai mare obiectivitate posibilă, viața lui Francisc și dezvoltarea inspirației sale evanghelice în Ordinul său; secolul al XIII-lea însă a produs multe alte opere franciscane, ale căror exigențe sunt mai neînsemnate, dar pe care nu trebuie să le uităm, fiindcă uneori păstrează informații prețioase, puțin cunoscute sau chiar surprinzătoare. La elaborarea acestor opere franciscane contribuie doi factori: dorința de a nu permite să cadă în uitare amintirile și secretele începuturilor și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să „facă minuni” a fost transferat la altă secție. Oricât a Încercat, nu a mai reușit să motiveze grupul pe care Îl conducea. Managerul departamentului de resurse umane care mi-a spus povestea a Încheiat astfel: „A fost o greșeală neînsemnată, Însă a avut urmări extrem de grave”. Există elemente comune clare Între situația de mai sus și cele care i-au avut drept protagoniști pe managerul companiei de top și pe mijlocașul cu care am fost coleg În liceu. Cu toții au
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
New York chiar În ziua colapsului ei? Acel om era o adevărată lecție de istorie. Pe măsură ce ne cunoșteam mai bine, am aflat că tovarășul meu de călătorie avusese parte de o carieră de succes În domeniul finanțelor, ajungând de la un post neînsemnat de funcționar la o firmă de brokeraj din Kansas În poziția de președinte și director general. Deși acum a ieșit la pensie, el Încă studiază piața și, chiar dacă are 87 de ani, lucrează cu jumătate de normă drept consultant. În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
lor, se vor obișnui mai ușor cu ideea. 2. Învățați-i pe oameni că nu există idei proaste. Accentuați conceptul invenție-extensie, cu ajutorul căruia oamenii construiesc pe baza ideilor celorlalți. Deși o idee proaspăt generată ar putea să aibă o valoare neînsemnată, menționarea ei ar putea da naștere unei alte idei, care să merite toată atenția. Cele mai multe descoperiri sunt procese recursive. 3. Încurajați-vă personalul să-și exerseze creativitatea. Din când În când, cereți-i grupului dumneavoastră să rezolve probleme ipotetice. În loc să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ceva firesc să vezi câte patru-cinci oameni așteptând să-i pună șefului o Întrebare.” „Probabil că e o situație destul de enervantă”, i-am răspuns eu. „Sincer”, a spus el, „e ceva ce Îi face pe angajați să se simtă destul de neînsemnați. Când stau și aștept informații și răspunsuri de la acest individ Îmi aduc aminte de vremurile când eram copil și Îi ceream tatălui meu bani de cheltuială.” Mai târziu, În aceeași după-amiază, am participat la o ședință cu echipa de manageri
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
admite un fapt obiectiv comis de Ovidiu, ar vrea să ne sugereze mai degrabă dorința de a pasa vina pe seama complexului de circumstanțe (politice, în primul rând) care au făcut posibilă îndepărtarea din Roma a poetului, chiar dacă pentru asemenea motive neînsemnate. În Epist. ex Ponto, II, II, apare aceeași atitudine a lui Ovidiu față de Messalinus. În aceasta ni se pare că sesizăm efortul poetului de a sugera, chiar fără a depăși anumite limite de discreție pe care și le-a impus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
aceasta, valorile consacrate de istoriile noastre literare pentru perioada respectivă sunt adesea de-a dreptul date peste cap, sau, în orice caz, foarte diferite: e destul să ne gândim că Vergiliu și Horațiu sunt expediați de Ovidiu în câteva versuri neînsemnate, în timp ce poeți de mai mică importanță ocupă locuri importante în topul lui. Dacă ar fi să dedicăm în acest moment o atenție sporită acestui aspect care, aprofundat, ar scoate la iveală rezultate neașteptate 306, ne-am îndepărta de subiectul nostru
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a măsurii și a firescului. Limbajul ei este repet, șoapta, expresia ei este nuanța, idealul ei este solidaritatea. Fiecare oaspete din poiana tăinuită are rostul, justificarea lui. Arghezi, reluînd acest lirism al miniaturalului, Îi va da o dimensiune cosmică. Lucrurile neînsemnate au În poemele lui o „țandară de lumină” care le leagă de marele univers. Mai săracă, mai convențională, imaginația lui Alecsandri nu descoperă asemenea legături secrete. Ea se mulțumește cu sentimentul unei comuniuni bonome În natură. Lunca este o natură
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Încîntătoare etc. O agresiune, o irepresibilă ofensivă a suavității. Leagănul acestei divine muzici de șoapte este, Încă o dată, cîmpia: „Frumoasă e cîmpia cu dulcea-i liniștire Pentru acel ce fuge de-a lumei amăgire, Pentru acel ce caută un trai neînsemnat! Plăcut, plăcut e ceasul de griji nentunecat, Și dulce este viața ce curge lin, departe De-al omenirei zgomot, de-a ei fumuri deșarte!” CÎmpia are, aici, și o funcție ocrotitoare. Nu este numai cadrul unei visări plăcute, locul de unde
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mă ostenesc În zadar să descriu calitățile dumneavoastră, care nu se pot supune niciunei descrieri. Nutresc față de dumneavoastră Înclinare, dragoste și supunere, acestea sînt acum prețuite În tăcere ca să nu alunece din Înalta lor ființă și să fie biruite de neînsemnatul și neînsuflețitul meu condei“. Alecu moare ca un erou romantic. Torționarul Îi smulge călimara din mînă, confesiunea rămîne neîncheiată. Poetul introduce, fără să știe, o tulburătoare metaforă textuală În aceste rînduri finale: „Nu pot, nu-mi permite paznicul să lungesc
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
literaturii de tip realist-mimetic): pornește adică, repet, de la o psihologie deja conturată, invariabilă, pe care "evenimentele" nu fac decât să o "ilustreze", să o "exemplifice". De aceea Bizu nu e, am mai spus, un Bildungsroman. Ne dăm seama cât de neînsemnate și de previzibile (ca un clișeu) sunt "evenimentele" din romanul lovinescian citind paginile despre sejurul lui Bizu în Italia, în care prozatorul reia (a câta oară?) episodul "dragostei florentine" (povestea cu Igeea), relatat de astă dată fără patetism, în cheia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
locală, o sumedenie de entuziaste angajamente, atașamente, competiții, reînnoite periodic pe măsură ce se derulau, opinii susținute de cele mai diverse categorii sociale. Nu lipsesc nici cele ale oamenilor de știință și artă. Asupra acestora din urmă vom zăbovi, reproducând un procent neînsemnat din numeroasele intervenții ale scriitorilor găzduite de Scânteia, România liberă, Scânteia tineretului, Viața românească, Flacăra, Lupta de clasă ș.a. Opiniile de mai jos, publicate În Contemporanul nu se deosebesc prin nimic de cele din periodicele mai sus menționate; dimpotrivă ele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]