2,596 matches
-
simplu ceva care mi se impune din afară, ca un fel particular de trăire istorică și socială, contrară voinței și Înțelegerii mele, cu care eu nu pot lupta și căreia trebuie să mă supun. O văd ca pe ceva absurd, nemilos, nefiresc. Din acest motiv, o raportez la un destin tragic, la o stare anormală, cu un profund caracter simbolic și Încerc să presupun care sunt motivele care o produc. În acest caz, fie proiectez cauzele asupra răutății oamenilor, fie o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
adevărat, la acea dată, Bacovia era singur, n-avea nevastă și patru fete ca părintele Galaction, dar pîinea era nevoit s-o procure la fel ca acesta. Aceeași pîine, „pîine cu paie”, din cauza căreia s-a îmbolnăvit de „o eczemă nemiloasă”14). în ciuda antifrazei din titlu, poemul „Belșug” redă ceva din deruta și dezolarea trăite în acea epocă a vieții sale. „Plînset mondial...” Reacție inevitabilă după un război cu cîteva milioane de jertfe, de pe toate continentele, chiar dacă principalul lui teatru a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ea avea o lungă și consistentă tradiție. „Prăpastia care s-a deschis între burghezie și artist - observa un cercetător - este unul din fenomenele cele mai frapante din istoria culturală a secolului al XIX-lea”7). în Italia, în Strocanture (Critică nemiloasă) și, mai cu seamă, în Dizionario dell’omo salvatico (Dicționarul omului sălbatic), Giovanni Papini (născut în același an cu Bacovia) îl atacă pe „burghez” în termeni pamfletari, de o vehemență extremă: „Bor-ghe-se, iată cele trei silabe eterne cu care e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
după moartea lui Take Leca, a candidat, din partea acestora, pe postul rămas vacant la Colegiul II de deputați din Bacău. A fost „lucrat” în „culise” de „ocultă”, atacat, „pieziș”, „printr-o broșurică de ocazie”, imputîndu-i-se că ar fi „cămătar”, „un nemilos exploatator al nevoiei și ignoranței altora”.14) Bazîndu-se, ca și odinioară, numai pe „însușirile sale”, a pierdut cu o diferență de 91 de voturi (399 - Ștefan Șendrea, adversarul său, 308 - el),15) dar a rămas în fruntea liberalilor locali, ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu brațele învinse”), de pieptul („Paloarea, mutismul minează al meu piept”), de fața („Pudrat pe-o eczemă ce fața mi-o sapă”) și, mai ales, de creierul său: „Iar creierul ardea ca flacăra de soare”; „în creierul meu plînge un nemilos taifas”; „Și creierul rămîne pierdut”. La acesta se referă și în trei locuri din proză: „Creierul palpita acolo de tristețe și tăcere...”; „Și o spaimă de tot ce citisem, de cîte auzisem, mă cuprinse, și regretam că, creierul meu, ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Drogli a vrut să-și treacă zestrea soției în alte mîini, și tot în aceleași condiții 210. După vînzarea Ipoteștiului, poetul s-a simțit ca un pom dezrădăcinat. Toate legăturile sale, văzute și nevăzute, le-a simțit rupte în mod nemilos. De fiecare dată cînd revenea la Ipotești, se credea un străin, obligat parcă să-și ceară voie pentru a mai călca pe acolo. Iată un motiv popular, prelucrat de el, după starea lui sufletească din acea vreme: "Codrule, Măria Ta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
clară au reprezentat-o evoluțiile constituționale începute în secolulal XVIII-lea. Succesul lor a fost limitat, așa cum s-a întâmplat și cu numeroasele inițiative constituționale din secolul XX, o perioadă în care au ajuns la putere unii dintre cei mai nemiloși conducători pe care i-a cunoscut vreodată omenirea. Astfel, conducerea a fost deseori compromisă, iar analizele au vizat în primul rând reducerea puterii liderilor, iar nu stimularea aspectelor ei pozitive. În același timp, rolul relativ al conducătorilor și al mediului
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
anii '70. CASETA 17.1 Teama de conducere Un motiv pentru care conducerea politică nu a fost analizată sistematic este teama pe care aceasta a provocat-o, de generații întregi, gânditorilor liberali. Alături de câțiva lideri "buni", au existat atâția conducători nemiloși în oprimarea supușilor lor și în obținerea de teritorii, de obicei prin forță, încât nu a existat un prea mare entuziasm față de conducere. Teoreticienii au început să susțină ipoteza că era nevoie de mecanisme care să limiteze exercitarea conducerii, multe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a celorlalți, responsabilitatea lui devine esențială. Seria de poeme socio-politice dovedesc o remarcabilă priză la real, ceea ce nu exclude însă o anumită metaforică, desigur mai întunecată, mai tușantă, mai agresivă chiar, în ton cu agresivitatea universului diurn pe care ochiul nemilos, uneori de-a dreptul dezgustat, al poetei îl contemplă. O astfel de metaforică servește perfect finalității apăsat moralizatoare a discursului imbricat despre imposibila metamorfoză a "Prostului satului național" în omidă, pseudoepopee la care asistă, neputincios, "Îngerul Prostului singurul spectator de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
creației ("acolo unde mă așezam între două iubiri/ să-mi scriu poemele sociale" incertitudini pe picior de război). Gazetarul atent la tot ce mișcă în viața socio-politică a cetății preferă, și într-o parte extinsă a creației poetice, o tăietură nemiloasă în realul convertit, nu de puține ori, în spectacol, în iluzie ori în caricatură. Versul lui Adi Cristi se construiește ca un decupaj viu dintr-o realitate bolnavă și are adesea o duritate menită a sancționa tocmai tarele realității noastre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
altora este înlocuită, în textele lui Doru Maximovici, fie de o luciditate tăioasă, fie de o răceală solemnă. Din ambele atitudini, în fond la fel de impunătoare, se încheagă viziunea aproape descărnată a unor realități istorice ori socio-politice deplorabile. Cronicarul lor sancționează nemilos, prin intermediul unor structuri discursive denudate metaforic, care să lovească în tarele acestei lumi lipsite de orice aură salvatoare. În volumul Solitudine, scriitorul utilizează imaginea unei Atena sau a unei Minerva estropiate, simbol al pierderii oricărei șanse a umanului de a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sale e necunoscut. Nutrește o poftă sălbatică de aventură, de glorie, de putere: "Ce voi încerca? În ce mă voi arunca mai întîi?..." Cucerește puterea supremă prin forță, prin crimă, ucigînd împăratul, simbol al vechii ordini, e cel care dresează nemilos mulțimea, "această josnică adunătură de cîini": "Voi, oameni ignoranți, mă voi ridica în ciuda imensei poveri care-mi sînteți! Vă veți pleca în fața mea sau voi muri și nu voi suporta mult timp legile voastre care abrutizează..." în ce privește acea expediție smintită
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fără a cu-noaște părțile 4". Aceste observații prealabile fiind făcute, intenția noastră nu este de a gîndi Europa trecută, ci de a gîndi Europa prezentă plecînd de la trecutul său. Dacă vechiul nod gordian european a fost retezat de o spadă nemiloasă, s-a înnodat acum un nou nod gordian, alcătuit din rămășițele celui vechi, dar și din elemente propriu-zis contemporane. Am depus toată strădania pentru a-l cerceta. Și asta deoarece se întîmplă foarte rar ca în noi, la noi, chestiunile
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o apere împotriva agresiunilor externe atacă propriul organism. Îi distrug organele, inclusiv sistemul digestiv, de vreme ce libelula își va schimba hrana. Singurul cruțat este sistemul nervos, care menține identitatea ființei și îi controlează metamorfoza. Restul organismului este nimicit. Prin această distrugere nemiloasă se operează construirea unei ființe cu totul noi, și totuși cu totul ne-schimbate. Prin această agonie se operează o moarte/naștere. Ființa nouă care s-a format va încerca să-și sfărîme crisalida, devenită din fortăreață, închisoare. Făcînd eforturi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
secvență temporală ce semnifică reînnodarea firului unei istorii pe care comunismul o abolise, brutal, cu aproape o jumătate de secol în urmă. Impresia că se reintră în istorie, că se fluidizează cumva un timp încremenit, ca sub porunca unui zeu nemilos, era destul de curentă în fatidicul an, care a văzut demolându-se zidul de la Berlin și regimurile din sfera de dominație sovietică prăbușindu-se unul după altul. Pretutindeni, lumea a trăit atunci un sentiment unic de libertate, de regăsire, de întoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a distrus aristocrația care era protectoarea sa și doica sa naturală, pe ea, al cărei interes este inseparabil de bunăstarea poporului. Acum când aristocrația este distrusă, el a căzut sub jugul acaparatorilor, al necinstiților îmbogățiți, care îl apasă în mod nemilos. Noi îi vom apăra ca liberatori de acest jug, când îi vom propune să intre în rândurile acestei armate de socialiști, anarhiști, comuniști, pe care îi susținem totdeauna sub pretext de solidaritate între membrii francmasoneriei noastre sociale. Aristocrația, care se
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
suntem ca șeful tuturor trupelor noastre, călări pe calul generalului prin comandant. Vom guverna cu energie, pentru că avem în mâini rămășițele unui partid altădată puternic, astăzi supus prin noi. Noi ținem în mâinile noastre ambiții fără măsură, lăcomii arzătoare, răzbunări nemiloase, uri răzbunătoare. De la noi vine teroarea care cuprinde totul. Noi avem în serviciul nostru oameni de toate opiniile, de toate doctrinele; restauratori de monarhie, demagogi, socialiști, comuniști și tot soiul de utopiști: noi am înhămat toată lumea la lucru: fiecare sapă
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
maxim, celelalte plaje având un rol de menținere moderată a atenției între momentele de supraactivitate. Concluzie În contextul unei concurențe acerbe (mai mult de 200 de canale disponibile pe cablu), fiecare canal și fiecare emițător trebuie să înfrunte o provocare nemiloasă : captarea atenției telespectatorului care are tendința să schimbe în permanență canalul și determinarea acestuia de a sta suficient de mult pe un program pentru a recepta mesajul publicitar în întregime. Prin urmare, cine știe să „păcălească” mai bine atenția consumatorului
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
veche, Miron Costin este poate singurul care încearcă, cu mijloace proprii, să definească soarta, să vadă altceva dincolo de tradiționala înțelepciune teologică. Cea mai cunoscută piesă a acestui gen de teoretizare este, fără îndoială, poemul Viiața lumii, compus pe tema sorții nemiloase, având ca model eternele adevăruri cuprinse în formula vanitas vanitatum. Mai important este faptul că Miron Costin extinde asupra întregii sale cronici, adică asupra unei narațiuni istorice, care ar fi trebuit să fie obiectivă, adevărurile și concluziile la care a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sortit să îndeplinească fapte de vitejie, "căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea vie a unui balaur, pe brațul drept avea însemnată o cruce sângerie, iar pe piciorul stâng se zărea jartiera aurie." Văzând aceste semne, Kalib, vrăjitoarea cea nemiloasă, a fost atât de tulburată, încât nu l-a ucis. Copilul devine tot mai frumos, crescând "într-o zi cât altul într-un an", iar vrăjitoarei "îi era mai drag decât lumina ochilor". Vrăjitoarea încearcă să-l determine să rămână
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-i poarte numele aproape 100 de ani. Se cuvine aici să-i evocăm personalitatea, alături de o altă personalitate, contemporană lui - Elena Șubin (născută Ghica), animată de aceleași sentimente filantropice pentru concitadinii ei. Dincolo de gestul reparatoriu, absolut necesar după o dictatură nemiloasă, care a vrut efectiv să ne fure istoria înlocuind-o cu utopii și falsuri rolleriene, ne facem astăzi o datorie de onoare evocând acei oameni care, prin gesturile lor, au făcut istoria locului, a cărei memorie nu poate fi ștearsă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cercetări clinice și de laborator în domeniul sifilisului „Despre recidiva sifilisului”, 120 holerei (în calitate de comandant al unui lazaret de holerici), febrei tifoide și tifos exantematic în calitate de comandant al spitalului de tifoizi ai spitalului din Negrești, unde avea să cadă victimă nemiloasei boli în anul 1917. Dr. Gheorghe V. Andreescu (1884-1976), fiul dr. Vasile Andreescu. Licențiat al Facultății de Medicină din București (1907) și doctor în medicină cu teza „Accidente gravido-cardiace”, titlu obținut în anul 1910. Ajunge la spitalul Drăghici în anul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cum vrem noi, ci-i cum vrea Cel-de-sus” acceptare a destinului cu resemnare; atitudine mioritică ce particularizează poporul român; r. 31 32 : „de ce ți-e mai drag în lume, tocmai de-aceea n-ai parte”constatarea cu durere a destinului nemilos, care nu pare a favoriza de cele mai multe ori omul; r. 38 39 : „se vede că și lui Dumnezeu îi plac tot puișori de cei mai tineri” credință autoimpusă, cu scopul de consolare și de elogiere a persoanelor decedate, potrivit căreia
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
dorințele, fetițe sfârșește prin a cădea în capcana întinsă de lup. În vise, ca și în basme, lupul îl confruntă pe subiect cu forța interioară, cu puterea voinței și cu stăpânirea instinctelor. Simbolizează și un mediu amenințător, competiția sălbatică și nemiloasă în care intră o persoană pentru a obține sau a-și menține puterea. Legenda vârcolacului face parte din același simbolism: transformarea omului în lup ilustrează involuția psihică. Există totuși și excepții în această interpretare negativă: lupoaica ce-i alăptează ca
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și face imaginea onirică deosebit de anxiogenă. Dacă securea este nefolosită sau anihilată, ea simbolizează fie o rezistență la schimbare, fie regăsirea liniștii, conform expresiei «a îngropa securea războiului». Călăul ce manevrează securea este o imagine terifiantă a pedepsei, a aplicării nemiloase a sentinței. Poate revela, în vis, frica de a fi aspru pedepsit. Ghilotina pornește de la aceleași semnificații, adăugând noțiunea de revoltă, de răsturnare a puterii, de cădere a conducătorilor. Lance Lancea se sprijină pe același simbolism ca și săgeata, numai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]