3,633 matches
-
orice angoasă pămîntească, care, prin sacrificarea întregii sale vieți concrete, reconciliază aparența rătăcită cu sensul final al vieții, cu esența vieții, cu principiul simbolic "divin". El îl împacă pe om cu Dumnezeu și demonstrează că orice sursă de spaimă rămîne neputincioasă dacă individul se supune apelului supraconștient, dacă știe să satisfacă dorința esențială, să urmărească satisfacția esențială, bucuria cea mai intensă, dacă este inspirat de încrederea perfectă în viață, de credința neclintită în mister. Spiritul lui Dumnezeu (sensul vieții) s-a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
îi corespunde excesul de inculpare a tuturor celorlalți, considerați ca fiind nedrepți. Nemulțumirea este prea ușor justificabilă prin faptul că toți oamenii sînt motivanți falși, de unde rezultă că vanitățile vexate caută obsesia obținerea triumfului vanitos asupra celuilalt, fie prin meditațiile neputincioase ale nervozității, fie prin explozia revanșei lipsite de scrupule, caracteristică banalizării. Vina comună deși ambivalent contrastată duce la sancțiunea comună. Fiecare participă la vină și la sancțiune în măsura exactă a plîngerii sale excesive sau a triumfului său, dovezi ale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Această pedeapsă nu se adaugă consecințelor banalizării. Consecința ei este imanentă pentru că ea înseamnă prăbușirea valorilor-ghid, supravalorificarea bucuriilor materiale și sexuale, depravarea distructivă nu numai a curajului etic, ci și a curajului psihic, făcînd ca indivizii și popoarele să fie neputincioase în fața dușmanului invadator rîvnind la bogățiile adunate în metropole. Este adevărul justiției imanente exemplificat de-a lungul întregii istorii și în Vechiul Testament prin soarta babilonienilor (turnul Babel), a egiptenilor (cele șapte plăgi) prin distrugerea Sodomei și Gomorei și mai ales
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în fața amenințării mortale. Eroul ia asupra lui după cum afirmă mitul păcatul lumii, adică acceptă să suporte acțiunea culpabilă, "păcatul" celorlalți, și suferind înfrîngrea exterioară o transformă în victorie interioară. El învinge păcatul lumii, îl desființează și îl face să fie neputincios prin rezistența lui sublimă. La modul simbolic: "El se sacrifică pentru a distruge păcatul". Sensul ascuns și real al acestui simbolism nu este totuși sacrificiul în accepția sa sentimentală, renunțarea la sine în folosul celor din jur, ci sacrificiul eroic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
morții este o formă de milă față de tine însuți, foarte firească în sine. O perturbare internă și mai mare decît angoasa naturală în însăși măsura în care curajul agresiv este destul de puternic ca să învingă mila de sine însuși este furia neputincioasă față de nedreptatea îndurată. Or, nici un om nu a avut de îndurat o moarte mai nemeritată. Contrastul dintre merit și soartă, nedreptatea suferită, nu a fost niciodată mai mare. În soarta aceasta sînt incluse toate destinele posibile la care pot fi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
eșecuri, a căror acumulare descurajează forța de acceptare și o scindează ambivalent în accese de resemnare care alternează cu o iritabilitate agresivă, și care, reținută la nivelul imaginației exaltante, se descarcă în meditații ce nu fac decît să intensifice furia neputincioasă. Sub forma banalizării, maladia psihică constă într-o sarcină exaltată de arivism cu orice preț, care distruge forța de acceptare și creează tulburări zadarnice în toate domeniile, confundate în general cu activitatea combativă rațională. Contrariul pervers al forței de acceptare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aceasta face să dispară, totodată, referința la adevăr. Pe de altă parte, teoria nefiind considerată ca furnizînd o imagine aproximativ adevărată a fenomenelor analizate, succesul previziunilor rămîne inexplicabil. Metodologia instrumentalistă transformă teoriile în simple reguli de calcul și va fi neputincioasă în a lua în considerare testele veritabile care sunt tentativele de respingere, prin aceasta progresul teoriilor științifice devenind, la rîndul său, inexplicabil. Instrumentalismul apare, deci, ca o atitudine de ușurință și conservatorism. 1.4.2..6. Istoria științelor și criteriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și întregitor ca-dru de gîndire filosofică-științifică, care să depășească concepțiile materialiste ale ultime-lor două secole, să umple prăpastia care s-a deschis între știință și religie, precum și între acestea și viața cotidiană, care îi face pe oameni disperați și goi, neputincioși, în așteptarea unui nou avatar, iar această "nouă" paradigmă îmi pare inspirată de hermetism. Însă acestea sunt încă mișcări de profunzime, accesibile unei elite științifice (în genul "gnosticilor" de la Princeton) și fără prea mare impact la marele public, cum arăta
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
corpul, drepturile individului și alte figuri ale unui sacru cu față umană. Descoperind prin angoasă neantul lumii, riscăm să murim în el. Am pierdut darul divin al iubirii, care ardea în noi și ne înălța prin forța afecțiunii sale, suntem neputincioși în fața pro-priilor sentimente și sensibilități. Astfel, omul e legat în lume, pînă-și va descoperi șinele pro-fund în a cărui autoafectare pură trăiește viața absolutului însuși. Viața noastră e invadată de un nou umanism, moral, etic, imanent, dar agnostic și adogmatic
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Este copilul meu altfel decât ceilalți congeneri ai săi?" se întreabă îngroziți părinții, atunci când observă că fiul sau fiica lor se deosebește prin rămânere în urmă față de alți copii, precum și atunci când este obligat să accepte această realitate crudă. O revoltă neputincioasă însoțește adesea această întrebare. "De ce tocmai fiul sau fiica mea?"vine următoarea întrebare. Abia apoi urmează căutarea unei soluții de a diminua diferențele. Cine-i poate ajuta pe acești părinți disperați și pe copiii lor, care au avut mult mai
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
copilului cu nevoi speciale. Există destule suferințe care pot fi eliminate cu totul, dacă se intervine la timp (de exemplu, la o cecitate din pricina unei cataracte congenitale 23, dar există, din păcate, și alte afecțiuni pentru care medicina este (încă) neputincioasă. Cum, așa cum am arătat, chiar și cele mai performante tratamente, salvând vieți, pot îngroșa rândul persoanelor cu urme dramatice al bolii, persoane cu CES vor exista și în viitorul previzibil, iar, pentru acestea, vor fi necesari și specialiști care să
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pot urma calea, nefiind poet și având rețineri față de lirică și lirici)în care-mi va fi dat să mă bat cu balaurii unor discipline, să bat sârba pe loc la un examen pentru că proful avea fixații, aveam să asist neputincios cum un grămătic se desfăta sadic umilind un student purtător de barbă... Rosbif-Contry nu mă interesează, deși-i la modă (poate tocmai de asta), acolo viețuiesc specii care cred că limba lor e plină de textosteroni care gonflează mușchii și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
înte care există un cerc vicios nesfârșit de credință biunivocă, ea însăși nesfârșită, ca imaginile dintr-o oglindă reflectate într-o oglindă paralelă. Autoidentificându-se, protagonistul percepe migrația genei donjuanismului în propria personalitate, demnă de un urmaș al seducătorului mitic. Lașul, neputinciosul, șovăielnicul și abulicul se trezesc la o nouă viață indusă de Don Juan, de unde și subita temeritate de amant irezistibil, amintirile ce-i par străine de viața sa, gesturile sub dicteul unei puteri nepământene. Romanul inițierii tânărului spadasin din Salamanca
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
însumi și îi voi face pe toți să să priceapă că Biserica înseamnă în primul rând dărnicie și apoi strictețe. Ea dă și nu ia nimic." Arătându-i-se Iisus, ultimul papă, spre a nu deveni un fel de clovn neputincios sau Nero megaloman, este silit, căpătând treptat alt chip între zidirile Vaticanului și riscând să devină de nerecunoscut și arestat precum un intrus în locul "adevăratului" Pontif, să fugă într-un pelerinaj fără de sfârșit precum Jidovul rătăcitor ... Sacrul s-a camuflat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
este adevăratul Spirit Sfînt, pe care noi, creștinii, Îl slăvim ca a treia persoană a Divinității. CÎnd fulgerul focului atinge ființa cea mai Întunecată Katalina, s.n. - atunci este mare spaimă, de care se sperie focul rece și imediat moare devine neputincios și se scufundă ... acum fulgerul face În Înălțarea sa o cruce care cuprinde toate proprietățile, apoi spiritul ia naștere În ființă, și asta este așa: dacă ai rațiune, nu mai ai voie să Întrebi, este eternitate și timp. Dumnezeu În
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cumpere. Este Scurta explicație a Evangheliei a lui Tolstoi. O citește de nenumărate ori și o poartă tot timpul asupra lui. În această carte găsește un mesaj care îi amintește de Weininger: „Mereu îmi spun cuvintele lui Tolstoi: «Omul este neputincios în carne, dar liber în spirit.»“34 Este mesajul care îi dă puterea de a suporta povara vieții. În credință găsește îndemnul de a îndura durerea și umilința, după chipul și asemănarea lui Iisus din Nazaret. Se roagă, chiar dacă nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
înălțat casa mea s-au născut trei copii. Cei trei copii au căutat până târziu o pisică, un cal sau o pasăre. În vremea aceea Frigul tușea pe la porțile zăbrelite ale Sufletului meu: "Ești acasă?" Nu, nu sunt acasă, bătrân neputincios! Hei-hei, ce zgomot se face aici! Prea de tot! Trebuie să fug, să fug, să fug!... Și nu a trecut mult din timpul hărăzit Așteptării și a venit Moș Crăciun de după un deal strâmb și cei trei copii l-au
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
încheie un splendid Cântec trist ("Doar în voi, suav și tainic,/ Ca adus de un murmur,/ Pot, suit pe taburete,/ Să ating iar cerul pur") sau primele două catrene din Astenie ("Vorbiți încet, sau poate chiar în șoaptă,/ Azi sunt neputincios ca o mătasă,/ Doar sufletul îmi lunecă prin casă/ Pe marile covoare și așteaptă.// Intrarea lui în vis e-ngăduită/ De mult. S-a pregătit cu sârguință./ Hainele mele fragede palpită/ Să-i înfășoare lirica ființă"), ambele incluse în aceleași memorabile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
după '89 problematica libertății (requiem pentru o duminică pierdută), a culpei individuale sau colective pentru asumarea unei existențe canonice, înseriate ori trădătoare (cântecel de speriat umbra) și, în imediata apropiere, a revoltei: "nu pot să râd. vinovat. eu visătorul/ vizionarul neputincios. bidonul de benzină/ cu guler de bere. Eu răzbunătorul/ liber ca un cal galopând/ într-un text sufocat de paranteze" (nu pot să râd). Blanc (Editura Vinea, București, 2000) certifică, în fapt, intrarea într-o nouă vârstă poetică, aceea a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
universului diurn pe care ochiul nemilos, uneori de-a dreptul dezgustat, al poetei îl contemplă. O astfel de metaforică servește perfect finalității apăsat moralizatoare a discursului imbricat despre imposibila metamorfoză a "Prostului satului național" în omidă, pseudoepopee la care asistă, neputincios, "Îngerul Prostului singurul spectator de altfel și de neevitat al metamorfozei" eșuate. În grupajul următor de poeme din blanc, intitulat lapidar și sugestiv areal, camera poetică se focalizează pe cu totul alt obiect de interes, arealul interior, tulburat (nu însă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
într-un univers al inconsistenței și al nonvalorii, în care "nebunii se adună/ și pânze de vorbe ei țes disperați/ o lume prostită/ de gânduri ascunse/ se scaldă în vorbe/ și lacrimi ce dor". Spectator, fără voie, "într-o lume neputincioasă/ dar repetabilă", măcinată de preocupări meschine și condusă, egal, de iluzii lipsite de grandoare, artistului nu-i rămâne decât să spere "să fiu alungat/ din lumea aceasta/ cu șerpi/ ce mă-ndeamnă/ la moarte/ la moarte de vise/ la morți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
trecută de 70 de ani, împuținată, slăbită. Sentimentul înspăimântător când, astă-primăvară, la Iași, am surprins-o în timp ce trebăluia, așezată pe vine, lângă dulăpior pierzându-și echilibrul și căzând în șezut; privirea ei, tulburată, încercănată, licărind doar ca stupoare de animal neputincios, căutând, în momentele următoare, spre mine, ca un reproș mut; încărcat totuși de speranța că am înțeles și că-i voi fi aproape.) Mi-o închipui: singură, la țară, într-o casă în pereții căreia se adâncesc fisurile, trezindu-se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Pugliatti a fost cel care l-a îndemnat să publice primul volum de versuri, reamintindu-i că păstrase un caiet cu poezii inedite intitulat Nocturnele regelui tăcut. În ajunul debutului preciza: Reîntâlnirea noastră din data de 13 a împins voința neputincioasa pe drumurile tulburi ale poeziei. Am scotocit prin hârtii, arzând și ciopârtind. Din ceea ce scrisesem în zece ani am salvat cam o sută de pagini de poezie.216 Așadar, cu ajutorul prietenilor a căpătat contur volumul de debut, cel care îi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
devină un mediator între Occident și restul lumii, dar situația internă și xenofobia tradițională îi reduce credibilitatea cu totul. Rusia nu este un furnizor de securitate. Contenciosul teritorial cu Japonia nu a fost rezolvat, în Asia e de multe ori neputincioasă sau marginalizată, problema cecenă rămîne, mai nou cea georgiană, cea ucraineană, în lumea islamică politica sa excelează prin ambiguitate, în Balcani n-a ascultat-o nimeni etc. Rusia are și forță, și slăbiciune. Ea reprezintă doar 2% din PIB-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
structura discursivă încorporând senzațiile cele mai fruste, gesticulația nu lipsită de retorism voindu-se de amplitudine cosmică (...) însetată de comuniunea cu elementele"50. De îndată, însă, suntem conduși direct către drumul de interpretare. Dedublarea trecut/prezent, dedublarea interior/exterior, încercarea neputincioasă de reconstruire a realității prezente, prin propagarea stării idilice a trecutului capătă valențe tragice. Distincția dintre trecutul idilic și realitatea degradantă a societății prezente apare transpusă în "metafora arcului de vișin, care capătă două conotații distincte. În prima parte este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]