5,412 matches
-
majoritate caracterizate de vederi dominante - lungi/perspective, vaste, stimulante); mobilitatea observatorului: se distinge între percepția statică și cea dinamică (diferită în funcție de viteza parcurgerii, cadrajul rutei urmate/drumului, lizibilitatea/logica parcursului); factorii climatici care sunt determinanți pentru aspectul peisajului sezonier, diurn, nocturn etc. Unghiul de incidență are valori diferite în funcție de suprafață sistemului peisaj și determină percepția vizuală maximă în punctele unde formează unghiuri de 90˚ pe suprafețele frontale, pe linia azimutală a reperului liniar stabilit. Spre extremitățile câmpului vizual unghiurile descresc la
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Juan ș.a. - aforisme, maxime: carpe diem, vanitas vanitatum, fortuna labilis, fugit irreparabile tempus. Cele mai multe motive literare au o circulație universală, determinând toposuri (locuri comune, clișee culturale). Toposurile pot fi clasificate în raport cu un canon estetic. Astfel, toposul romantic reunește motive precum nocturnul, astrele, zborul sideral, visul, reveria, solitudinea, nostalgia absolutului, floarea albastră, dublul, angelicul și demoniacul, răzvrătirea prometeică și titanismul etc.), în vreme ce toposul simbolist dezvoltă motive cromatice, motivul instrumentelor muzicale/al muzicii, al călătoriei, al târgului provincial etc. Laitmotivul (germ. Leitmotiv - „motiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și salt și curg. (Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează); - sinestezice: Clar de noapte parfumat (George Bacovia, Nocturnă), Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea artistică are un caracter singular, irepetabil, sugerând componentele vizi unii artistice, reprezentări mentale sau senzoriale. 2.4. Simbolul artistic Simbolizarea este un procedeu expresiv specific tuturor tipurilor de mesaje - verbale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dramatice (joc scenic al actorilor, vestimentație, decor, recuzită, sunet, lumini etc.) În genul liric, imaginarul poetic se structurează, de cele mai multe ori, pe două planuri: - planuri temporale: al evocării/al prezentului liric, al prezentului/al proiecției în viitor; retrospectiv/anticipativ, diurn/nocturn, efemer/etern etc. - planuri spațiale - terestru/cosmic, al realității exterioare/al realității interioare, al aproapelui/al departelui, al închiderii/al deschiderii etc. - planuri conceptuale: al eului liric/al tuului liric, eu/noi, eu/alții (ceilalți), al eului creator/al creației
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
trecut- prezent- viitor. Schițarea unei paradigme a categoriei timpului în cele trei genuri evidențiază valorile multiple atribuite acestui reper esențial al viziunii artistice. Seriile valorice pot fi următoarele: - timp realobiectiv: timp istoric, durată cronologică - trecut, prezent, viitor; momente ale zilei (nocturn/diurn, seara, dimineața etc.), anotimpuri, perioade marcate sau nu de evenimentereper (războiul, de pildă) - timp realsubiectiv: durată interioară, timp psihic (timpul magic al copilăriei, timp den sificat al clipei înveșnicite prin iubire/timp dilatat prin cunoaștere etc.) - timp ireal, imaginar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
combinat între versul clasic și cel modern, constând în alternanța versurilor albe cu versuri rimate încrucișat (abcb/1, 24, 3: Orele plutesc pe lângă umărul tău, / sferealbastre, șintre ele e Saturn. / Și cum se duc, se micșorează / mai înserat și mai nocturn. - N. Stănescu). Versul este definit ca unitate compozițională minimală a poeziei. Izolarea fiecărui vers se realizează sonor (prin pauză) și grafic, prin spațiul alb care urmeză cuvântului ce închide versul. Ca structură formală specifică poeziei (epice sau lirice), versul se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
iubirea, natura (ca stare de spirit), istoria, timpul, condiția umană (viața și moartea), condiția geniului, nostalgia absolutului, creația, aspirația spre ideal, spre perfecțiune etc. - Motive romantice: visul, somnul, solitudinea, astralul (luna, steaua, luceafărul, zborul cosmic etc.), acvaticul, cosmogonia, apocatastaza, tenebrele, nocturnul, demoniacul, mortul viu, dublul, voluptatea suferinței, evaziunea (fie întrun trecut medieval sau întrun timp mitic, fie în spații exotice boreale, astrale, onirice), metempsihoza, copacul sacru, codrul, floarea albastră, pasărea, lumina etc. - Literatura creează eroi excepționali (atipici) puși în situații de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lipsa de sens a dorinței sale și își asumă, nu fără tristețe, destinul ființei de excepție: Noi nu avem nici timp, nici loc / Și nu cunoaștem moarte. Partea a patra (strofele 86- 98) reunește pastelul, idila și meditația. Cadrul silvestru nocturn și idila celor doi îndrăgostiți sunt contemplate cu tulburare de către Hyperion, care șia reluat locul lui menit din cer. Monologul lui Cătălin exprimă nostalgia omului devorat de trăiri dionisiace, care însetează acum după seninătatea apolinică a ființei supe rioare: Revarsă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acestui volum, poezia Lacustră este definitorie pentru universul liric bacovian și pentru estetica simbolismului. În această elegie existențială, tema eșecului și cea a morții se concretizează prin motive literare frecvente în lirica simbolistă: solitudinea, ploaia, somnul (ca prefigurare a morții), nocturnul (valorizat negativ, ca timp agonic, al spaimei de moarte, al angoasei existen țiale). Titlul evidențiază motivul poetic principal, locuința lacustră. Ambiguitatea regimu lui gramatical (lacustră - omonimie între substantiv și adjectiv) conferă termenului de intitulare valoarea unui simbol în jurul căruia este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
direct idei vizând forța miraculoasă a iubirii care sfidează o lume ostilă și sentimente, precum fericirea, încrederea, pacea. 9. Cea dea doua strofă a poeziei lui G. Topîrceanu alcătuiește o secvență poetică structurată ca discurs descriptiv. Tabloul dezolant al ploii nocturne reunește imagini vizuale (versul Și e noapte neagrăafară ... pune sub accent epitetul cromatic) și auditive. Dominanta sonoră a descrierii artistice se realizează printrun cumul de motive literare și de figuri semantice. Astfel, versul al treilea alătură metafora personificatoare (Plânsul streșinii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
geografic real, în pusta arădeană, întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat însă de un timp simbolic. Săptămânii luminate a Paștelui îi corespunde astfel o durată malefică, nocturnă, un timp al stihiilor dezlănțuite, în care se săvârșesc jaful, crima, trădarea, uciderea Anei, a lui Ghiță și sinuciderea lui Lică. Destinul tragic al personajelor este înscris în „rama“ cugetărilor bătrânei, „voce“ prin care se exprimă mentalitatea unei lumi morale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Brahmana poetă și filozof cu prestigiu la numai 16 ani îi revelează tânărului european un univers de mare complexitate în care iubirea este o entitate metafizică proteiformă. Pentru ea, creația și iubirea sunt modalități alternative de existență, una solară, cealaltă nocturnă, fiecare punând un rost și un miracol în coaja timpului trecător. Alături de ea, Allan descoperă că dragostea și creația sunt doar întrupări fulgurante ale absolutului care nu alungă suferința, ci o presupun. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că aceste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la reducerea cu încă 50% a consumului neproductiv de energie electrică. Cetățenii trebuiau să se limiteze la un singur bec de putere redusă pentru fiecare cameră, să folosească mai puține aparate electrice de uz casnic și să-și reducă activitățile nocturne 2259. Bucureștiul a reintrodus livrările obligatorii de alimente către stat, la care se renunțase în 19562260 și a impus un program intensiv de creștere a cailor, astfel încît țara să ajungă, pînă în 1986, să folosească vehicule trase de cai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în somn (Convorbiri duhovnicești 12. 8; 22. 6). Există chiar o stare încă și mai înaintată pentru cei în care mișcarea firească a cărnii e omorâtă. Trupurile lor nu mai produc fluid seminal iar ei nu mai suferă de scurgerile nocturne atât de problematice pentru monahii din vechime (Convorbiri duhovnicești 12.7). Se spunea despre Avva Serenus că el atinsese această extraordinară stare. Castitatea devine, astfel, simbolul curăției inimii posibilă însă, nu în urma unei hotărâri ascetice, ci ca dovadă a lucrării
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înainte de 40 de Sfinți îl va durea capul. Toate aceste credințe pot fi referite la unele relații ușor de înțeles. Se crede, de asemenea, că atunci când copiii se joacă cu cărbuni aprinși sau cu foc, seara, se îmbolnăvesc de enurezis nocturn. Este bine să nu mănânce nici un aliment uitat căci (prin analogie) își vor pierde memoria, vor uita și își vor pierde mințile. Se mai crede așa încă prin Bucovina, Dorohoi și Botoșani. Acestor practici de credințe li s-a asociat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
criză medicală națională, a înlocuit, în măsura posibilului, limbajul științific. Ne amintim, în acest sens, afirmația filologului francez contemporan Henri Jacquier: "Puține limbi, dintre acelea ca re fuseseră odată strălucitoare, au fost constrânse de condițiile istorice să ducă o viață nocturnă atât de prelungită ca limba română. Dar aceasta a știut să smulgă istoriei și un câștig: munca aceea de elaborare fiind dusă exclusiv de popor, limba a ieșit la capăt cu o expresivitate populară fără pereche". Această capacitate de creație
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
verbale" inedite, niște unde de șoc: " Cuvintele încetează a fi semne arbitrare pentru a deveni sau redeveni, în termeni de mentalitate primitivă, semnale, mecanism inductor a ceea ce ele chiar semnifică..." (Les Bâtisseurs d'empire, 1959). Împărțindu-se între solar și nocturn, între cuvânt și tăcere, între râsul concesiv și tragism, și între mii de alte repere opozitive (cu accente pe o pantă ori pe alta), creatorul de excepție, căutător înverșunat, acționează într-un mobilism continuu. Numai moartea, începând cu momentul Marii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
noastră. Dubletul somn-moarte, motiv străvechi reluat de Blaga, comportă reactivări periodice. Eminescu îl abordase în Cugetările sărmanului Dionis: "Vino somn ori vino moarte. Pentru mine e tot una". Anticameră a morții, la Ana Blandiana Somnul din somn (1977), apanaj al nocturnului, e plutire spre neant, levitație, preludiu la stingerea într-un "septembrie, / într-o livadă". Terorizați, vecinii "visează că dorm în somnul din somn". Dar, cu toate stereotipurile tragice (nu puține) confesiunile poetei nu sugerează dramatic prăbușirea; altfel spus, tristețea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de a impune o mișcare literară; avea în vedere chiar un cod doctrinar vizând onirismele, demers în care i se asocia Dumitru Țepeneag (argumentele lor vor fi reunite după moartea lui Dimov sub genericul Momentul oniric, 1997). Susținători ai visului nocturn și nu numai, romanticii s-au scufundat cu voluptate în universul oniric; o poveste, credea Novalis, e "ca un vis", o formă de "fantezie muzicală" (Jurnal intim). În practică, visul provoacă o breșă, un fel de disociere în Eul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale, departe de intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii vii", "feronerii și faianțe"; la un ospăț nocturn într-un ambient eteroclit ca acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie, / iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea desfășura evantaie / de hohote printre amfore cu măruntaie..." Se instaurează
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
certă audiență. Vocea sa e a unui creator cu personalitate, unul dintre cei mai originali devenit model și făcător de discipoli. FASCINAȚIA CERBULUI SIMBOL NICOLAE LABIȘ Atâtea vieți întrerupte intempestiv! Îngânduratul Shelley pierea (înecat în Mediterana) la treizeci de ani; nocturnul Novalis se despărțea de această lume la douăzeci și nouă iar delirantul, oniricul Lautréamont la douăzeci și patru. Printr-o secretă rețea de afinități ipotetice, Nicolae Labiș, romanticul de la Poiana-Mărului (lângă Mălini Suceava) își găsea o "frățească" înclinare spre răzvrătitul Rimbaud "încâlcitul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
proiecție romantică, împreună cu "fecioara pământului brună", pare o prelungire tandră dintr-un Eminescu fantasmatic. Pe de altă parte, se schițează discret aprehensiuni, temeri difuze de context repede uitate. La Bolintineau făcuse impresie un fragment din Mihnea și baba, o cavalcadă nocturnă tenebroasă cu efecte de mașinărie romantică, pe fundal demonic, terorizant; ritm gâfâitor, precipitat, în sacade: "Calul său tropotă, / Fuge ca vântul; Sună pădurile, fâșie frunzele, / Geme pământul..." Mai mult decât Moartea căprioarei (mereu invocată), concisa Biografie (19 versuri) e un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un mire în fața altarului, fericitul îndrăgostit pleca în mare grabă, pe potecile cele mai scurte, ca să nu întârzie la mult visata întâlnire. Colegii urmau să ducă tratative cu pedagogul și cu șeful de meditație să nu bage de seamă ora nocturnă la care respectivul învoit se întorcea din oraș. Ca să se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca scos din cutie, cel în cauză era obligat să povestească, în amănunt filmul întâlnirii, fără înflorituri. Pentru elevii din ultimele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
respectivul învoit se întorcea din oraș. Ca să se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca scos din cutie, cel în cauză era obligat să povestească, în amănunt filmul întâlnirii, fără înflorituri. Pentru elevii din ultimele clase evadările nocturne din internat, cu sau fără știrea pedagogului erau o practică destul de frecventă. Plecările aveau loc înainte de baricadarea ușilor care dădeau în exterior și revenirea după ora 6, când ușile se deschideau din nou. *** Dacă aveai, cu adevărat, o problemă de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
unora sau a altora. Cele mai savurate amintiri sunt cele privitoare la năzbâtiile deochiate, care au avut ecou în toată școala la vremea respectivă. Au povestit despre felul cum reușeau să păcălească pe unii profesori sau conducerea școlii, despre evadările nocturne din internat, cu complicitatea pedagogului, felul cum reușeau să-și motiveze absențele nemotivate, cum fumau clandestin, cum copiau, folosind metode inedite, cu alte cuvinte, evocau tot ceea ce dă varietate, culoare și farmec vieții de elev intern. Întâlnirile de promoții sunt
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]