646,935 matches
-
din nr. 20). Ce e drept! Și Cronicarul, care nu doar scrie în revistă, dar o și citește, se află în aceeași așteptare. Mulțumim frumos colegului de la Verso că e de acord cu el. P.S. Tocmai cînd ne sosea noul număr din bilunarul clujean, citeam în R.L. (nr. 23) o recenzie intitulată Cărți proaste, semnată de Alex Ștefănescu. Numai bună să ne dreagă gustul dulceag. Șt. A. și A. Șt. Cronicarul în informează pe I. M., semnatarul unei note din ACADEMIA
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
nu înțelege Cronicarul este de ce e atît de supărat Șt. A. pe A. Șt. Una din două: sau Șt. A. îl socotește pe A. Șt. un critic fără nici un merit, și atunci nu e limpede de ce îl ia în serios număr de număr; sau Șt. A. îl socotește pe A. Șt. un critic adevărat, și atunci nu e limpede de ce nu-l ia, măcar din două în două numere, în serios. Să fi făcut Șt. A. o obsesie textuală pentru A
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
Cronicarul este de ce e atît de supărat Șt. A. pe A. Șt. Una din două: sau Șt. A. îl socotește pe A. Șt. un critic fără nici un merit, și atunci nu e limpede de ce îl ia în serios număr de număr; sau Șt. A. îl socotește pe A. Șt. un critic adevărat, și atunci nu e limpede de ce nu-l ia, măcar din două în două numere, în serios. Să fi făcut Șt. A. o obsesie textuală pentru A. Șt.? Aici
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
nici un merit, și atunci nu e limpede de ce îl ia în serios număr de număr; sau Șt. A. îl socotește pe A. Șt. un critic adevărat, și atunci nu e limpede de ce nu-l ia, măcar din două în două numere, în serios. Să fi făcut Șt. A. o obsesie textuală pentru A. Șt.? Aici o îngrozitoare greșeală de tipar... Mirabile cuvinte La o emisiune 100%, domnul Mihai Tănăsescu, fostul Ministru de Finanțe, a rostit această memorabilă frază: ,Guvernul lucrează cu
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
nr. 31 din 4 august 1912, pp. 606-621), semnat "Rep.", și nu numai titlul, declarația lui Tudor Arghezi și sentința" și dacă cel puțin ar fi parcurs (acesta-i termenul mediu între a citi și a răsfoi o publicație periodică) numerele revistei apărute în anii 1911 și 1912 și dacă ar mai fi deschis și alte publicații, apărute tot în 1912, de exemplu Viitorul, Voința națională, Adevărul pentru a-și da seama ce ecouri a stârnit acest proces extraordinar, "efort" ce
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
și academică a vremii (Niculae Filipescu, Constantin Dissescu, Ion D. Miclescu, A. D. Holban, D. P. Moruzzi, Ion Nădejde, Georges Diamandy, Take Ionescu) au făcut la proces "declarații" ce fuseseră adunate de prin alte ziare și reviste și publicate într-un număr anterior din Facla (an. II, nr. 19, 8 mai 1911, pp. 305-310). 7. Că scenariul "procesului" conține câteva "secvențe" nepotrivite, printre care și apariția în sala tribunalului a poetului Al. Vlahuță și recitarea, neîntreruptă de clopoțelul președintelui, a prealungei sale
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
în paginile ziarului Adevărul, care, după câteva simple invitații publicitare (,Cereți Facla"), complică anunțurile: "Azi la orele 5 se pune în vânzare, în Capitală, a doua ediție a revistei Facla cu articolul Ploșnița - Cel mai bogat rege din lume. Acest număr, urmărit de Parchetul de Ilfov, a fost tipărit într-o nouă ediție de 10.000 exemplare" (nr. 8215, 26 iulie 1912, p. 3). în același număr, pe pagina 1, o caricatură îl închipuie pe rege în dialog cu un magistrat
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
ediție a revistei Facla cu articolul Ploșnița - Cel mai bogat rege din lume. Acest număr, urmărit de Parchetul de Ilfov, a fost tipărit într-o nouă ediție de 10.000 exemplare" (nr. 8215, 26 iulie 1912, p. 3). în același număr, pe pagina 1, o caricatură îl închipuie pe rege în dialog cu un magistrat: "Magistratul : Maiestate, permiteți-ne să dăm în judecată Facla, care a atacat persoana majestății voastre.Vodă : Dar ce ai d-ta cu paguba mea?..." Replica regelui
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
și îi vom ține la curent pe cititorii noștri cu evoluția cazului, ajuns deja la tribunale. Sunt însă mereu nedumerit, unde să încadrez această istorie tristă în ce gen literar: poveste, dramă, melodrama, nuvelă...?!? ERATĂ: Rugăm cititorii revistei DESTINE LITERARE, numerele 18-19 din martie-aprilie 2011, ca la pagina 4 să relectureze corect: "...s-a ținut în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
terestre, în spațiul cărora concretul despăturit chirurgical impune marea artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb și azi de te-am aflat vreodată / deși
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
este mai precaut în această privință. În schimb, pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pentru a nu fi acuzați de măsuri radicale și antisociale), măcar în instituțiile de cultură, unde vrei, nu vrei, producția de falusuri, după cum se vede, pe toate gardurile! În caz contrar, avertizam Ministerul Sănătății, chiar și Guvernul României să mărească numărul de paturi în spitalele de profil. Zi de zi, pentru a fi cu ochii în lume, dar mai ales pentru a fi informat, privesc la televizor, ascult un post de radio sau răsfoiesc unul sau altul dintre tabloidele încă reavăne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
iar luna a disparut a renunțat la identitate - de mult am invatat să-mi smulg cojile de pe rănile în curs de cicatrizare: durerea modulata permanentizata - imi deturnează atenția de la groază - de morisca lumii - de morisca asta a dracului (urmare din numărul trecut) 1001. Formă este fulgerul Iluziei Vieții ce reflectă o frântura din adevărul luminii. 1002. Privirea luminii din noi nu poate fi umbrită decât de roua cuvintelor iubirii. 1003. Ce altceva poate să fie apă vieții decât o lacrima a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
demnă de luat în seamă a Iluziei Vieții. 1099. Oare dacă am află că speranța este de fapt o legumă ne-am mai dori să o cultivăm? 1100. În somnul gândirii ar fi putut fi viața fără de păcat? (continuare în numărul viitor) Doru Cetățeanu: Domnule Doctor, ce vă place mai mult în primă dumneavoastră profesie, de doctor, si apoi spuneți-ne ceva și despre a doua dumneavoastră profesie, cea de scriitor? Ciprian Popescu: De fapt, eu am vrut să mă fac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lumâ nări aprinse, cu colăci și vin, cu coliva , ca la un părăstas. Problema presei de informare în satele din Basarabia am soluționat-o cumpărând sute și sute de abonamente la ziare românești în așa fel că cel puțin câteva numere să ajungă și în cel mai îndepărtat cătun. M-am gândit că acest lucru va menține spiritul bieților frați basarabeni izolați și fără speranță. Tot din banii noștri, mai ales ai mei și contribuții ale copiilor mei, am ajutat în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
calculată astfel încât să am timp să trec prin toate evenimentele ce-mi formează destinul. nu păstrăm măsură strângem lucruri fără să ne fie de folos nu păstrăm măsură mănați din toate părțile e cu neputința să cuprindem totul. (continuare din numărul trecut) 1. Să ne gândim că România ar avea nevoie în acest moment, (dăm un exemplu) datorită crizei financiare și bugetare în care ne găsim, de 15 miliarde de euro. Cu banii aceștia Statul român ar putea să le plătească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de Ion Rațiu cu dolari să stea pe baricade au fost supuși unor îngrozitoare umilințe și torturi, dintre care unele nici nu se pot descrie. În timp ce anchetele inchizitoriale se desfășurau în infernul de la Măgurele, în Piața Universității au venit un număr mare de manifestanți o dată cu ivirea zorilor. Printre ei au fost infiltrate bande de delincvenți care au incendiat mașinile poliției și au pus foc la etajele superioare ale Inspectoratului Poliției Capitalei. Aceiași provocatori aflați în slujba lor au intrat în interiorul Inspectoratului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și urlete de durere ale celor loviți în mod bestial. Mi s-a povestit că în infernul de la Măgurele, un ofițer, fost halterofil la Dinamo (nominae odiosa) le rupea pe genunchi mâinile celor pe care ii anchetă. Așa se explică numărul mare de fracturi făcute cu batele minerilor și datorită excesului de zel al anchetatorilor de la Măgurele. Din cifrele oficiale comunicare de Comisia Parlamentară de anchetă alcătuită în majoritate din oameni ai puterii feseniste și de Direcția Sanitară a Municipiului București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe, la copiii mei care emigraseră în țară frunzei de arțar după traumă cauzată de ororile mineriadei. Securiștii le depistaseră numărul mașinii pe care o parcau în acele zile incadescente în spatele Teatrului Național și îi luaseră în colimator. La secția 12-a de poliție fuseseră anchetați ore în șir, ceea ce i-a determinat să părăsească meleagurile natale unde nu se mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trecerii în uitare a celor ce-au fost măreți. Fără materialul talentatului scriitor, ziarist Jean Dumitrașcu și al scriitorului-muzicolog Marin Voican-Ghioroiu (cercetător al „fenomenului Zavaidoc”), cărora le mulțumesc, scrierea mea despre Marin Teodorescu Zavaidoc n-ar fi existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
e greu, Mai mult decat sperasem eu. Aviz medicilor stomatologi din România Cu bani și aparatură Pe toți îi faceți buni de gură Pe senatori și deputați Nu reușiți, nici nu-ncercați! India este a doua țară din lume ca număr de populație, după Chină, cu o suprafață de 3.287.000 km² ți o populație de 1,173.000.000 locuitori, având o densitate de 357 locuitori/km². Este împărțită administrativ în 28 de țări și 6 regiuni autonome. Fiecare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să de aproape 18 milioane de locuitori este al șaselea dintre cele mai mari metropole ale lumii. Este situat pe langă portul natural Bombay, cel mai mare port de pe coasta de Vest a Indiei și prin care trec jumătate din numărul de pasageri ai Indiei. Portul, situat pe coasta de Est a Insulei Bombay, de aproape 25 km lungime și 10 km lățime, are 50 de cheiuri cu echipamente moderne, în special pentru ”cargo”, containere și tancuri petroliere, precum și numeroase sisteme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la acel institut deoarece fusesem simpatizant al revoluției din 1956 din Ungaria. Cu aprobarea Ministrului Petrolului și Chimiei, Mihail Florescu, Drimuș m-a ajutat să-mi continui cercetările în cadrul Universității Politehnice din București. Sub conducerea să am scris un bun număr de articole științifice și am obținut brevete de invenții în mai multe țări. Ultimele două personalități care mi-au determinat viață au fost americane. Profesorul universitar și savantul Henri B. Haas (19021987) mi-a apreciat într’atât contribuțiile în domeniul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
treptat lăsându-mă „balamalele”, grijile trecând în sarcina lui Netty. Nici nu știu cum au trecut de atunci aproape treizeci de ani. Dacă la început eram mândru de Netty pentru că rezolva problemele locale legate de întreprin dere, călătorii sau întâlniri cu un număr mare de prieteni, acum mă bazez pe devotamentul ei care mă face să trec mai ușor peste încercările pricinuite de vârstă și sănătate. De cel puțin două ori, în pofida voinței mele, Netty a avut intervenții datorită cărora mai trăiesc și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
străfunduri Cu lumea întreagă! Cum să te resping, inima, În așteptarea ispititorului, A aflării pietrei filosofale a Poetului! Cum să te resping, inima, Tăcerea precuvintelor mele, Eu-non-eu! Cum să te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul șapte, Locuiește Ultima taină a nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava de fum... Ecou Aș fi vrut să-ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]