5,043 matches
-
țărănească determinată de deznădejde, când țărănimea pune mâna pe uneltele din gospodărie. Se știe că Ștefan cel Mare cumpăra arme de la armurierii sași din Ardeal, dădea arme vitejilor și cavalerilor săi, inspecta, în cadrul ceremoniilor militare, armele celor care participau la oaste și nu se poate crede că la aceste inspecții îndrăznea cineva să vină în fața Marelui Domn cu coasa sau cu toporul. Că străinilor li s-a părut sau credeau că războiul poate fi dus numai de oameni cu blazon nobiliar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
al Rusiei țariste și a pericolului pe care l-a prezentat țarismul pentru români, regimul comunist a folosit argumentele lui Marx pentru a se opune cu mai mult succes imperialismului sovietic, s-a găsit și citatul despre caracterul țărănesc al oastei lui Ștefan cel Mare, lucrarea bazându-se pe surse franceze, engleze și indirect românești (N. Bălcescu, Eliade, Ion Ghica) Armata moldovenească, compusă din 40.000 de oameni - țărani luați aproape direct de la plug, 5.000 de soldați unguri și 2
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vrea țara? Nu mă vreți voi, cum Înteleg!” Scriitorul dezvoltă În continuare conflictul prin intermediul unui dialog viu În care protagoniștii Își expun motivele. Lăpușneanul e hotărât să-și ducă până În pânzele albe planul, de aceea a venit Însoțit de o oaste de „șepte mii spahii și de vreo trei mii oaste de strânsură.... avea porunci Împărătești către hanul tătarilor Nogai ca să-i deie oricât ajutor de oaste va cere ”. Și năvălitorii străini sunt un motiv de ingrijorare, mai ales pentru boierii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În continuare conflictul prin intermediul unui dialog viu În care protagoniștii Își expun motivele. Lăpușneanul e hotărât să-și ducă până În pânzele albe planul, de aceea a venit Însoțit de o oaste de „șepte mii spahii și de vreo trei mii oaste de strânsură.... avea porunci Împărătești către hanul tătarilor Nogai ca să-i deie oricât ajutor de oaste va cere ”. Și năvălitorii străini sunt un motiv de ingrijorare, mai ales pentru boierii tineri, care văd altfel lumea: „Când astă negură de turci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să-și ducă până În pânzele albe planul, de aceea a venit Însoțit de o oaste de „șepte mii spahii și de vreo trei mii oaste de strânsură.... avea porunci Împărătești către hanul tătarilor Nogai ca să-i deie oricât ajutor de oaste va cere ”. Și năvălitorii străini sunt un motiv de ingrijorare, mai ales pentru boierii tineri, care văd altfel lumea: „Când astă negură de turci va prăda și va pustii țara, pe ce vei domni Maria-ta?.... - Și cu ce vei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pân-a nu muri”. În virtutea finalității basmului, răul trebuie pedepsit. Bolnav și retras În cetatea Hotinului, singura scăpată de pârjol, Lăpușneanul este Îngrijorat de ceea ce-ar putea pune la cale cei doi boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În cei doi tineri un viitor optimist, „buni patrioți“ ca să judece că războiul și venirea oștilor străine ar fi Însemnat peirea patriei. Așa că, aflat pe moarte, bolnav de lingoare, Lăpușneanul vrea să moară călugar (e boala
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Lăpușneanul este Îngrijorat de ceea ce-ar putea pune la cale cei doi boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În cei doi tineri un viitor optimist, „buni patrioți“ ca să judece că războiul și venirea oștilor străine ar fi Însemnat peirea patriei. Așa că, aflat pe moarte, bolnav de lingoare, Lăpușneanul vrea să moară călugar (e boala ticăloșilor) ca să-și spele păcatele. Setos de sânge Însă, când se trezește din leșin, Îi amenință cu moartea pe cei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu perechea Bobcinski-Dobcinski, din capodopera dramaturgică „Revizorul”. Agamemnon Dandanache (un nume comic de excepție) construiește o adevărată strategie a șantajului, urmărindu-și interesul cu orice preț și provocând numeroase Încurcături. Agamemnon este numele viteazului războinic, strateg și conducator grec de oști. Dar numele celebrului grec se leagă de predispozițiile unor români de a căuta asemenea nume pentru odraslele, lor. Cuvântul e tradus În românește, iar derivatul se leagă de „dandana” cu sinonimele aproximative: poznă, Încurcatură, belea, bucluc; numele se autohtonizează În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
actul al II-lea se conturează conflictul principal, Între Mahomed și Țepeș. Intuind dimensiunea adversarului, sultanul Își arunca masca de aristocrat al spiritului și scoate În evidența brutalitatea tiranului. In actul al III-lea, autorul Înfățișează momentul trecerii Dunării de către oastea otomane, În Țara Românească. Apar Însă În piesă și scene reprezentând armata și poporul român, subliniindu-se ideea că acesta e un popor optimist si viteaz, singurul țel al acestui neam fiind Înfrângerea dușmanului. Actul al IV-lea se compune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Journal of Romanian Studies", nr. 1-2, 2000. Lindgren, Lauri, Aventura finlandeză a cuvântului "vlah", în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 17. Lindgren, Lauri, Iorgu Iordan - 95, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 15. Lindgren, Lauri, Un corp de oaste românească în Finlanda, în "Columna", nr. 4, octombrie 1984, p. 5. Lindgren, Lauri, Memorialiști finlandezi despre războiul din 1877-1878, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, p. 14. Lindgren, Lauri, Obiective turistice deosebite în România, în "Columna", nr. 8, mai 1995
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
La epigramă și la epigramist Epigrama asta mică Este un imperiu mare, Fără oaste și hotare, Cu slujbași fără simbrie Ce trăiesc pe datorie Și dau totul pe nimică. Împărat e fiecare, Dar și sclav, în nopți de trudă, Când din fruntea lui cea udă Picură mărgăritare - Pasăre cântându-și dorul Tot zburând din
La epigram? ?i la epigramist by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84174_a_85499]
-
mansardeze și ne face termosistem. Limba oficială rămâne româna, însă vom institui un dialect, ulterior, prin lege organică. Religia va fi ortodoxă, cu excepția penticostalilor de la 4, care nu se mai satură de turnat plozi, dar asta, nu-i așa, sporește oastea enclavei. Organul legislativ al blocului este comitetul celor șapte, adică eu și ceilalți șase revoluționari din echipa de pingpong. Parlamentul se va întruni în uscător, săptămânal, de preferință sâmbăta. Băutura oficială este berea, iar caracterul de permanență a acesteia se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
de scriere a limbii române cu alfabet latin" (Dimitriu, 2004, p. 18-19), este reprezentat prin reguli 27 care motivează: * scrierea cu o(prin raportare la tradiție și la originea latină a cuvintelor respective) și pronunțarea cu uinițial semivocalic: oameni, oaie, oaste etc.; * scrierea cu eși pronunțarea ie(cu iinițial semivocalic), în flexiunea pronumelui personal propriu-zis și în conjugarea verbului a fi: eu, el, ei, ele, ești, este, e, eram, erați, erau etc.; * scrierea ea și pronunțarea ia în cazul formei pronominale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o dată din toată puterea. Și, sărmanul urs, în loc să scoată pește, rămâne făr' de coadă! Începe el acum a mornăi cumplit ș-a sări în sus de durere" (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (c) " Amândoi ginerii împăratului se sculară cu oaste și veniră în ajutorul socrului lor. Făt-Frumos trimise și el pe soția sa ca să roage pe împăratul a-i da voie să meargă și el la bătaie." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (d) "Săturați de harță, norii încetul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
seyyahat "călătorie", tezkere "act, certificat, autorizație" + sufixul de aparteneță -si); rom. vechil (înv.) "avocat" < tc. [dava] vekil[i] "idem" (dava "proces, judecată", vekil "locțiitor, reprezentant, împuternicit" + sufixul de apartenență -i); rom. vodă "domnitor, principe, voievod" < sl. [voje]voda "conducător de oști, comandant de oaste, căpetenie; guvernator" (voj "oaste", voda "conducător"). De regulă, cuvintele de acest fel condensate pe terenul unei și aceleiași limbi concurează cu sintagmele din care provin, fiind folosite în locul acestora pe baze deictice sau, uneori, chiar anaforice: rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
act, certificat, autorizație" + sufixul de aparteneță -si); rom. vechil (înv.) "avocat" < tc. [dava] vekil[i] "idem" (dava "proces, judecată", vekil "locțiitor, reprezentant, împuternicit" + sufixul de apartenență -i); rom. vodă "domnitor, principe, voievod" < sl. [voje]voda "conducător de oști, comandant de oaste, căpetenie; guvernator" (voj "oaste", voda "conducător"). De regulă, cuvintele de acest fel condensate pe terenul unei și aceleiași limbi concurează cu sintagmele din care provin, fiind folosite în locul acestora pe baze deictice sau, uneori, chiar anaforice: rom. cameră / cameră cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de aparteneță -si); rom. vechil (înv.) "avocat" < tc. [dava] vekil[i] "idem" (dava "proces, judecată", vekil "locțiitor, reprezentant, împuternicit" + sufixul de apartenență -i); rom. vodă "domnitor, principe, voievod" < sl. [voje]voda "conducător de oști, comandant de oaste, căpetenie; guvernator" (voj "oaste", voda "conducător"). De regulă, cuvintele de acest fel condensate pe terenul unei și aceleiași limbi concurează cu sintagmele din care provin, fiind folosite în locul acestora pe baze deictice sau, uneori, chiar anaforice: rom. cameră / cameră cu aer, Cameră / Camera Deputaților
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
suf. -a; înșira "a (se) alinia, a (se) așeza la rând, a (se) face șirag" < [a (se) pune, a (se) așeza] în șir "idem" + suf. -a; întâmpina "a-i ieși cuiva înainte pentru a-l primi", (înv.) "a ieși cu oaste în calea inamicului pentru a-l ataca" < [a bate] în tâmpine (tâmpină "tobă; dairea") + suf. -a; întropărta "a da într-o parte" (v. FCLR I, p. 213) < [a da] într-o parte + suf. -a; întruni " a (se) uni la un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
instrumentelor de percuție și de suflătorii gravi. Tema bucuriei apare transformată, cântată ca de o fanfară. Tenorul solist își unește glasul cu sonoritățile orchestrei: Drepți, Cum trece mândrul soare Pe seninul cer acum, Mergeți, frați, pe-al vostru drum Veseli, oști biruitoare... Corul bărbătesc preia marșul și, deodată, apare o parte orchestrală care aduce din nou frământarea luptei. Sunetele eroice cresc mereu; o scurtă ezitare și refrenul bucu riei, cântat de cor, trimfă din nou, cu o putere sporită. Apare pe
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de turci în ianuarie 1475. Ca să-și apere țara și biserica ortodoxă, Ștefan cel Mare a mobilizat toți bărbații, de la adolescent la bătrân, adunând 40000 de osteni. În acest număr sunt cuprinși și străinii: 5000 secui și 2000 de polonezi. Oastea lui Ștefan s-a arătat la hotar, dar nu a intrat direct în luptă, au început hărțuirea invadatorilor, otrăvind fântânile, podurile erau distruse, grânele au fost îngropate, stogurile de fan pârjolite, satele erau distruse, astfel încât turcii și animalele lor răbdau
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
trageți morții și răniții în șanțuri. În numele sultanului Mohamed, înainte! Alah să ne ajute”. Ienicerii au lovit liniile fortificate, lăsând în urmă movile de cadavre între secui și moldoveni. Șanțurile erau pline de muribunzi. Era momentul cel mai periculos pentru oastea lui Ștefan. Acesta a poruncit atacul general. Crezând că la stanga e grosul oștirii dușmane, turcii trec podul peste apă Bârladului. Nu știau că, în acel moment au nimerit într-o capcană uriașă. Așa s-a trezit floarea ienicerilor în păpuriș
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
orice sarcini de partid și de stat în speranța că el și nu altul îl va moșteni pe Iliescu. Așadar, aceiași Iliescu-Năstase-Geoană aliniați la startul alegerilor în fruntea străvechiului pluton parlamentar: Hrebenciuc, Cozmâncă, Mitrea, Tărăcilă etc. În spatele lor se aliniază oastea cea mare a baronilor locali, sau cum se spune mai nou, a oprișanilor. Până și Boda e același. Fostul consilier al lui Iliescu, reciclat în analist, face turul televiziunilor, asudă din greu să ne convingă ce nou e vechiul PSD
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
i-a sosit, Vremea de căsătorit. Fată mândră i-am găsit Și cu ea l-am logodit; Iar când fuse la nuntit, Duminică se nuntea, Luni uncropul i-l cânta, Marți acasă mai ședea, Miercuri firman îi sosea, Joi la oaste se pornea Și din gură ne zicea: Nouă ani să suspinăm, Nouă ani să așteptăm, Iar, pe zece d-o porni, Până zece n-o-mplini, Mireasa să-i mărităm Și să nu-l mai așteptăm, C-atunci nici c-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în aer cu un nechezat mândru și cade cu țeasta zdrobită. Nouă călăreți sunt uciși astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai fărâma oastea, Că nimeni n-o-ncălica, Afar' numai de Corbea! El singur l-o-ncălica, Să v-arate umbletul Cum n-a mai văzut omul! Ștefan-vodă mi-auzea Și din palme că-mi bătea Poruncă la slugi dedea Ca s-aducă pe Corbea". Boierii, urmați
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lume te temi tu mai mult? De nime-n lumea asta, afara de Dumnezeu. Dar tu? Eu iar de nime, afara de Dumnezeu și de Mama-pădurilor." Mama-pădurilor era o zână urâtă a cărei suflare pustia câmpurile și pădurile și distrugea oștile cu platoșe de fier. Ea îi cerea împăratului dijmă din toți nou-născuții împărăției. În ziua aceea, la miezul nopții, ea urma să vină după micile victime. O furtună cumplită îi vestește sosirea. Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]