4,294 matches
-
pregătind serii de elevi care au dovedit, oriunde s-au dus să dea examene, că au avut o serioasă pregătire. Un singur exemplu din cele multe posibile este Acăr Gheorghe, fost elev al învățătorului Marcu la Ilieși, ajuns în fruntea obștii, ca primar al comunei Racova, între anii 1980-1984. Capitolul VIII Activitatea obșteașcă Între anii 1939-1944 a deținut funcția de casier al Cooperativei de consum “Înălțarea” din comuna Racova. Din 1942 va conduce Banca Populară “Moldova” în calitate de președinte. Din 1946 deține
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
bibliotecilor personale. Conferințele ținute la Căminul Cultural, activitatea în cadrul Băncii “Moldova” din localitate, în cadrul Cooperativei “Înălțarea”, recomandările făcute cetățenilor, o activitate susținută cu familiile elevilor au avut drept scop ridicarea nivelului de cultură al maselor și rezolvarea problemelor social-economice ale obștii sătești, cu implicații asupra progresului general al întregii comunități. Capitolul IX Aspecte didactico-pedagogice în activitatea înv. Ioan Marcu “Învățat este omul care se învață necontenit pe dânsul și învață necontenit pe alții.” N. Iorga. Așa cum temelia asigură stabilitatea și trăinicia
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
volumul „Poemele iubirii”, pe care îl dedică Părintelui Arsenie Boca, starețul Mănăstirii Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, cel care a inspirat-o foarte mult și care i-a îndreptat pașii spre monahism. Astfel, Zorica Lațcu intră în 5 mai 1948 în obștea Mănăstirii Vladimirești de lângă Tecuci, pentru ca la 8 octombrie 1950 să fie tunsă în monahism sub numele de Teodosia, făcând parte și din Consiliul de conducere al mănăstirii. În contextul politic nefericit al vremii, maica Teodosia este arestată de securitate la
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de drum, proaspăt însurăței, ceea ce a și conferit titulatura ulterioară a obștii. Bunicul, om falnic, extrem de generos, respectuos și îngăduitor, era unul din stâlpii acestei mari comunități și purta cu mare mândrie blazonul Bodaricilor. Probabil, undeva în vechime, careva dintre strămoșii noștri grămoșteni<footnote de la câmpie footnote> posibil să fi avut o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
comunități și purta cu mare mândrie blazonul Bodaricilor. Probabil, undeva în vechime, careva dintre strămoșii noștri grămoșteni<footnote de la câmpie footnote> posibil să fi avut o configurație anatomică apropiată celei de bot de arici, lucru preluat de tradiția orală a obștii și împământenit cu mult respect între semeni. Cu bunicul mă întâlneam destul de puțin și doar seara când revenea acasă ostenit și stors de muncă. Noi, nepoții, ne adunam grămăjoară în jurul său, ne așeza pe genunchii săi trudiți de munca câmpului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
o carismă aparte, iar obrajii săi rotunzi îi reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera directă, a stat la noi pe perioada ultimului an de liceu; era la „Nicolae Bălcescu”, la cea mai bună clasă de reală și de câte ori i
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
plecat pe drum fără întoarcere în 1949. Era animatorul serbărilor câmpenești, angajat de drept la petrecerile tinerilor intelectuali ai satului în vremea vacanțelor. Când a părăsit lumea aceasta pe care a știut s-o iubească, a fost regretat de toată obștea satului. Gheorghiță al Stanii (Gheorghe Ursu), viorist balaoacheș, zeci și zeci de ani a înveselit urechile și-a mângâiat inimile oamenilor din satul nostru și de aiurea cu scripca lui fermecată, până prin anii 1950. A fost lăutarul multor generații de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să cânte la vioară, fapt pentru care se lipește de ceata feciorilor din Streza și nu se mai desparte de ea, atâta vreme cât aceasta s-a păstrat în tradiție, adică vreme de peste 20 de ani. Se păstrează încă vie în memoria obștei, imaginea a câțiva animatori ai vieții pastoral-patriarhale a satului, care au știut să sensibilizeze sufletele consătenilor lor, determinându-i să se bucure o clipă, când și când în trudnica lor viață. Deaceea noi consemnăm cu intenția de a transmite posterității
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o fi norocul !» îi răspunse candidă, dulce și apetisantă, mireasa. Din tren Atunci pe vremea marilor congrese ce se țineau la București, adunarea generală a Ceapeului îi delegă în unanimitate pe cei doi, Ion și Gheorghe, să reprezinte cu cinste obștea satului la marele for al agriculturii socialiste. Au luat ei trenul de la Cârța spre Brașov, unde trebuiau să se prezinte pentru a se încadra în coloana regională ce-i va duce în capitală. Așa s-a nimerit că au găsit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1918, numai din Oprea Cârțișoara se adună într-un entuziasm total, 226 de semnături lizibile, capi de listă fiind Nicolae Frâncu, locotenentul care și-a lăsat un picior pe câmpul de luptă, neobositul și nelipsitul de la oricare acțiune patriotică a obștei, preotul Victor Vulcan, Silvia Frâncu, fiica acestuia urmați de toți cei ce au știut să-și buchiseze numele, fie cu peana cu cerneală neagră, fie cu o țeruză chimică, din cele 226 de semnături, numai 6 fiind însemnate cu o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tras cu degetul. Dăm spre luarea la cunoștință a generației actuale și a viitorimilor, hotărârea străbunilor noștri din acel istoric moment pe care îl trăia întreaga suflare românească, indiferent de meridianul pe care se afla în clipa aceea; HOTĂRÂREA NOASTRĂ Obștea poporului român din comuna Oprea-Cârțișoara, din îndemn propriu și fără nici o silă sau ademenire din vreo parte, dă la iveală dorința fierbinte, ce însuflețește inima fiecărui Român, și declară că voința sa nestrămutată este : Voim să fim alăturați, împreună cu teritoriile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
va fi aceea care va face ca vreodată, aceste rânduri să cadă sub privirile vreunui cititor care are ochi de văzut și puterea să înțeleagă, că el e cel ce are datoria să ia inițiativa ridicării acestui monument pe care obștea satului îl așteaptă, pentru că îl datorează tuturor eroilor ei. Dorim să mai arătăm numai o mică părticică din eforturile și sacrificiile pe care populația satului le-a prestat în intenția de a nu fi sufocați de starea de război, de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
consăteni. El va veni în sat, se va achita cu cinste de sarcina de dascăl, în sensul pedagogic al cuvîntului, dar nu s-a mulțumit cu atât și curând va obține și calificarea de preot în baza căreia va păstori obștea, multe decenii, până la adânci bătrăneți. Printre alți copii, popa Monea va avea o fiică pe numele ei Ecaterina ce la 06.05.1907 se va căsători cu profesorul Literat Valeriu. Cam după 20 de ani, acelaș for de cultură din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de prezentare grafologică a lui Grovul, sau poate mai de grabă o metamorfoză etimologică a acestui nume care, deși există păreri împărțite, numele de Grovul venind aproape indubitabil de la Greavul, care în limba germană medievală are sensul de lider de obște, ceea ce corespunde la noi cu jude sau primar. A evoluat așadar din Greavul în Gravul, din Gravul în Grovul, ca să l regăsim azi în Grovu. Satul este astăzi plin de-de-alde Grovu, multe familii cu acest nume ne mai ținându-se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de înaintași pentru urmași. Dintre cei trei, Vasile Ciurea om extrem de pasionat, profesor titrat și inspirat, solicitat de guvern să ocupe o catedră universitară la Cluj, post pe care l-a refuzat cuviincios, dar a acceptat să devină ales al obștii ca prefect a fost sufletul și creierul acțiunii de organizare a noii instituții. Cu hărnicia și modestia unei albine el a adunat și ordonat cum s-a priceput tot ce-a putut strânge, încât, prin 1940 muzeul său număra peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
voștri pe care i-ați văzut crescând frumoși și sănătoși, tristețea și fericirea și toate speranțele voastre și vorbele care v-au dat să mâncați și cu care ați rezistat: Omoară! Omoară! Omoară! Tot ce e viu să piară! Drept care, obștea scriitorilor urează. Pentru a da. Acțiunile sale mobilizatoare. O nouă strălucire identității și numele de România Socialistă. Dumitru Radu Popescu cu Numele comunistului de omenie. Ioan Alexandru cu Patria și Poezia. Dumitru Almaș cu Făuritor de istorie. Ion Marin Almăjan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
capăt misiunea, așa cum ne-a apărut Încă o dată În dimensiunea remarcabilei. Liniștea și tăria de a ne așeza la masa de scris, sau de a ieși, Încredințați că totul e bine, că totul va fi bine și În viitor. Drept care, obștea scriitorilor urează. Omoară, omoară. Cu sănătate și neclintită putere de muncă, pentru a da, acțiunile sale mobilizatoare, ideile și, o nouă strălucire identității, omoară omoară omoară. Mi-am Întors privirea Înlăcrimată În Întunericul demisolului meu din Bariera Vergului, unde aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pct. 37 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
nr. 102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești", alte asociații și forme asociative cu denumirea localității respective. ... ---------- Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești", alte asociații și forme asociative cu denumirea localității respective. ... ---------- Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
conform DECIZIEI CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 603 din 20 mai 2008 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 15 iulie 2008. (3) Titlul de proprietate va fi însoțit de o schiță de amplasament a suprafeței de teren forestier care a aparținut obștii de moșneni, obștii de răzeși, composesoratului și altora asemenea, ce urmează a fi restituit. ... ---------- Alin. (3) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]