9,947 matches
-
poziția vorbitorului în raport cu ascultătorul); - iluminarea (slaba iluminare împiedică receptarea comunicării non-verbale); - temperatura (căldura excesivă sau frigul creează o stare neplăcută celor doi parteneri); - ora din zi (în cea de a doua parte a zilei comunicarea devine mai dificilă datorită acumulării oboselii); - durata întâlnirii (întâlnirile pe fugă sau prea prelungite sunt ineficiente). Dintre factorii interni care pot perturba comunicarea următoarele situații: -implicarea afectivă (atât implicarea pozitivă, cât și negativă tulbură precizia comunicării, precum și felul în care ea este percepută de auditor); -frica
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de culpabilitate sau desconsiderarea propriei valori). Dintre foarte numeroasele corelatice somatice ale depresiei, punând uneori serioase probleme de diagnostic diferențial, menționăm, scăderea apetitului (inclusiv slăbirea în greutate), insomnia (în special trezirea foarte devreme, matinală) sau din contră, hipersomina, pierderea energiei (oboseală, mai ales la trezire) și - ceea ce în literatură abundă - prezența a numeroase și variate forme de dureri (cefalee, algii cu sedii diferite etc.). Termenul “depresie mascată” trebuie propagat în rândul medicilor generaliști și interniști datorită faptului că ea se află
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
terminația axonică pentru a fi refolosită la sinteza de acetilcolina iar acetatul difuzează în lichidul extracelular. Toate aceste procese se desfășoară pe parcursul a câtorva milisecunde și se pot repeta de câteva ori într-o secundă fără pericol de instalare a oboselii. Acetilcolina este eliberată necontenit sub formă de quante din terminația presinaptică deci și în repaus muscular. O quantă de acetilcolina eliberată în repaus muscular din interacțiunea cu receptorii postsinaptici produce o depolarizare locală rapidă cu o amplitudine de aproximativ 0
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de repaus. Forta dezvoltată de mușchi este proporțională cu rata ciclării punților transversale. Lipsa ATP-ului este o situație anormală, când ciclul se oprește și se formează un complex permanent actină-miozină, ca în rigiditatea cadaverică sau în contractura fiziologică din oboseala musculară. Aceste fenomene se mai explică și prin acumularea ionului de calciu în sarcoplasmă datorită ineficienței pompelor de Ca2+. 7.2.3. Stimulul fiziologic pentru contracția mușchiului scheletic Excitabilitatea mușchiului striat reprezintă proprietatea acestuia de a răspunde la un stimul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nervoase. Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune ușoară a oricărui mușchi în repaus. Forța generată de un mușchi depinde de grosimea și lungimea musculară, particularități de inserție, tipul de fibre musculare (lente sau rapide), viteza de scurtare, gradul de oboseală. După condițiile mecanice contracțiile musculare sunt: izotonice; cu realizare de lucru mecanic și deplasarea segmentelor corporale, caracteristice pentru majoritatea activităților motorii (mers, alergare, ridicare de greutăți); izometrice; lungime constantă deci mobilitate nulă, caracteristice pentru activitatea musculară posturală. Pentru același mușchi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
motorii mici, cu fibre lente, sunt folosite mai des în activități de rutină. Unitățile motorii mari, cu fibre rapide, care pot sa genereze forță mare, obosesc repede și de aceea sunt folosite mai rar și pe perioade scurte de timp. Oboseala musculară Oboseala este o stare indusă de efortul susținut și prelungit, asociată cu scăderea excitabilității, forței și duratei contracției musculare. Aceasta se explică prin scăderea numărului de unități motorii antrenate în actul motor. Scade și capacitatea de scurtare a fiecărei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cu fibre lente, sunt folosite mai des în activități de rutină. Unitățile motorii mari, cu fibre rapide, care pot sa genereze forță mare, obosesc repede și de aceea sunt folosite mai rar și pe perioade scurte de timp. Oboseala musculară Oboseala este o stare indusă de efortul susținut și prelungit, asociată cu scăderea excitabilității, forței și duratei contracției musculare. Aceasta se explică prin scăderea numărului de unități motorii antrenate în actul motor. Scade și capacitatea de scurtare a fiecărei fibre. In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
timpul unei contracții maximale susținute, când toate unitățile motorii sunt folosite, rata influxului nervos este maximă, având ca efect acumularea K+ extracelular și reducerea potențialului fibrei musculare. In aceste condiții scade abilitatea de a se produce potentialul de acțiune, dar oboseala durează puțin timp. După circa un minut tensiunea maximă poate fi produsă din nou, revenind capacitatea de producere a potențialului de acțiune. Oboseala din timpul exercițiilor moderate cu contracții ritmice se produce datorită faptului că fibrele lente nu mai au
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
reducerea potențialului fibrei musculare. In aceste condiții scade abilitatea de a se produce potentialul de acțiune, dar oboseala durează puțin timp. După circa un minut tensiunea maximă poate fi produsă din nou, revenind capacitatea de producere a potențialului de acțiune. Oboseala din timpul exercițiilor moderate cu contracții ritmice se produce datorită faptului că fibrele lente nu mai au rezerve de glicogen. In aceasta situație sunt recrutate din ce în ce mai multe fibre rapide. Acestea obținând energia necesară prin metabolism anaerob, prin conversia glucozei în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Acestea obținând energia necesară prin metabolism anaerob, prin conversia glucozei în acid lactic, scade pH-ul intracelular. Aceste efecte la rândul lor inhibă activitatea unor enzime glicolitice cheie, astfel încât rata de producere a ATP este redusă. Scăderea ATP duce la oboseală din cauza interferenței cu cuplul excitație-contracție (cu cantități insuficiente de Ca2+ în reticulul sarcoplasmic, cuplarea excitație-contracție nu poate fi realizată). Acesta pare a fi un mecanism de protecție, iar dacă ATP ar fi semnificativ scăzut mușchiul ar intra într-o stare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
începu să se plece spre asfințit. Lipsea în statul acesta orice idee mai înaltă de civilizație, el nu se răzima decât pe dreptul existenții proprie și a puterii materiale, iar când puterea materială începu a slăbi, atunci statul ajunse la oboseală și la o consistență mai puțin strânsă, neajunsuri cari permiseră întîi împărăției romeice reardicate, apoi statului osman fanatizat și sălbatic ca, pe temeiul unei idei de stat combinate c-o întreagă sau c-o jumătate de putere, să surpe șovăitorul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai ales însă în vorbiri lungi și cu construcțiuni împletite, pentru de-a {EminescuOpXIV 305} nu trece peste halturile condiționate prin înțeles, ca să fie apoi silit la o respirațiune falsă și jenantă, greșală prin care sufere sensul o întrerumpere, iar oboseala devine vădită. În această din urmă observare stă arătată a doua lege a respirațiunei care atinge mai cu seamă artea. Respirarea, ca un natural proces de viață ce este, nu e permis de-a fi auzită acolo unde e să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
organizațiunea fizică. Acest proces natural trebuie așadar ca pentru auditor să apară învins deja, adică noi nu trebuie să fim jenați prin această condițiune numai naturală a vorbirei. Asta nu e posibil însă decât dacă vorbitorul nu întinde răsufletul până la oboseală, ci mai are totdeuna în sine un excedent de respirare care l-ar duce chiar până peste marginea ce și-a pus-o el deja. Vorbitorul numai prin aceasta e în stare de-a lăsa să se execute acest act
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
respirărei care, prin întrebuințarea puterei de care are nevoie vocea sa, se sfârșește lesne și care iar nu se poate restitui decât totuși numai ca în zbor, fără de-a-ți [fi] permis să arăți în acest proces silință or chiar oboseală, căci aceasta ar nimici la moment toată impresiunea. LEGEA ACCENTULUI LOGIC Cultivarea tonului articulat și a vocei, ca material pe[ntru] orce reprezentare poetică, au constituit primul ciclu a părții noastre spețiale. Dar acest corp domnit și format prin o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
biblic,București, 1980, p. 318,319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul, „are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere de sine, fie cu întristare și deznădejde, fie cu oboseală covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
adâncimea apei și adă o mână de lut, ca să ne facem pe întinderea acestor valuri nemărginite un pătișor, ca să avem unde ne odihni, căci eu unul nu mă mai pot mișca acuma de ostenit ce sunt (38, p. 49). Această „oboseală fizică” a Demiurgului (69) este dublată de „obo seală mintală” : Dumnezeu este „incapabil să desăvârșească creația numai cu propriile lui mijloace” (39, p. 98). Mircea Eliade con sideră „oboseala lui Dumnezeu” ca fiind nejustificată și o include în rândul altor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pot mișca acuma de ostenit ce sunt (38, p. 49). Această „oboseală fizică” a Demiurgului (69) este dublată de „obo seală mintală” : Dumnezeu este „incapabil să desăvârșească creația numai cu propriile lui mijloace” (39, p. 98). Mircea Eliade con sideră „oboseala lui Dumnezeu” ca fiind nejustificată și o include în rândul altor „caractere negative” ale acestuia, care ar fi „susceptibile de a fi interpretate ca expresia populară și, în fond, recentă, a unui deus otiosus” (39, p. 98). Istoricul religiilor notează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în fond, recentă, a unui deus otiosus” (39, p. 98). Istoricul religiilor notează, de asemenea, că Dumnezeu din legendele cosmo gonice românești „n-are nimic comun cu Dumnezeul creator și cosmocrat al iudeo- -creș tinismului” (39, p. 97). Într-adevăr, oboseala fizică și mintală de care dă dovadă primul nu poate fi asemănată cu omnipotența și omnisciența de care dă dovadă cel de-al doilea. Trebuie să remar- căm totuși faptul că nici Dumnezeul vetero testamentar nu este scutit de o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-a odihnit în ziua a șaptea de toată lucrarea sa...” (Geneza, II, 2). Epuizarea totală, somnul profund căruia nu i se pot sustrage zeii cosmogoni (și nu numai dei otiosi) nu pot fi justificate ca fiind expresia unei simple oboseli biologice, chiar dacă unii dintre zei sunt puternic antropomorfizați. Sunt evident vulgarizate și târzii motivațiile „biologice” de tipul celor din legenda cosmogonică românească citată mai sus : „fiind Dumnezeu foarte ostenit, pentru că nu se culcase, nici nu dormise defel în restimpul acesta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
părinți, poruncindu-i de-a reveni după ce va naște, cu copilul și cu semnul. Fata naște pe Negru și, luîndu-l în brațe, întovărășită de un frate al ei, purcede în drum. Dar într-o dumbravă sora și fratele adorm de oboseală, lăsând inelul drept jucărie în mînile copilului, ca să nu plângă. 313 {EminescuOpXIII 314} Prin o minunată întîmplare, un corb flămânzit, privind de pe stejar cum strălucește ceva în mînile copilului se aruncă, ia inelul și-l înghite. Copilul țipă, zgâriat de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ai văzut ce privirea avea? Maria încuviință mut. ― E gata îndrăgostit de voi... ― Viețile noastre sunt în mâinile Domnului. Ne-am născut din imaginația lui Bogumil și sfârșim prin a fi miresele Sfântului Augustin cel Nou. Chipul Abatelui arăta o oboseală fără margini. ― Ce-mi spui despre Stin? ― Nimic. Totul merge bine. Mâine încep să-i predau primele învățături ale Sfântului Augustin din Hippona. O să fie pregătit atunci când vei avea nevoie de el. ― Cei din Alderbaraan par să aibă nevoie de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vorbele prevenitoare ale lui Kasser îi erau încă proaspete în memorie: "Ordinul augustinian e cea mai veche organizație din Univers. Puterea lui nu trebuie neglijată, fiindcă armele lor pot fi dintre cele mai neașteptate!" Calul nu dădea încă semne de oboseală. Probabil că fratele care i-l dăduse chiar vorbise serios când îi spusese că e unul dintre cei mai buni ai Abației. Vântul îi strivea de obraji fulgii aceia cenușii a căror cădere leneșă părea că nu se oprește niciodată
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o deformare apărută în timpul procesului delicat de traducere în cuvinte a comunicării telepate dintre Alaana și Leka. Și chiar dacă nu dorea să accepte lucrul acela nici față de el însuși, Kasser începea să se îndoiască și el că există coincidențe. Simțea oboseala cum crește în el și nu se iluziona că se datorează luptei. " Timp de zeci de generații, călugării augustinieni s-au tot întrebat ce anume poate fi atât de străin încît să-l facă până și pe Dumnezeul lor să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de ceea ce aveți a-mi spune, mormăi Abatele mai mult pentru sine. Femeile nu mai erau identice. Chipul desfigurat al lui Airam contrasta izbitor cu tinerețea pe care o dovedea corpul ei, în timp ce Maria acceptase bătrânețea cu umilință, trădând o oboseală izvorâtă parcă din toate nenorocirile care i se întîmplaseră începînd cu ziua aceea în care Rim fusese ucis. - Am decis... - Știu ce vreți să-mi spuneți. - Să te fi blagoslovit Dumnezeu acum și cu darul clarviziunii? reveni Airam pentru o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
e ciudat de ce ne v ine mai greu să o susținem acum decât atunci." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 26. - UITE PE CINE AM ADUS, zise voios Johansson Oksanei, arătîndu-l pe Șestov, a cărui față trăda o oboseală extremă. - Și când zice că m-a adus, chiar la asta se referă, vorbi celălalt, aproape în șoaptă. N-am dormit de mai bine de trei zile. - Cum așa? Trebuia să vă întîlniți în spațiu și să-i duci pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]