6,770 matches
-
La Mănăstirea Putna, de exemplu, trimite des saci pentru curățenie și pentru pachete de mâncare. Un prieten l-a invitat odată acolo și a rămas impresionat de gospodăria, curățenia și disciplina lor. La aproape 60 de ani, Fira se simte obosit; 11-12 ore pe zi le petrece în fabrică și în restul timpului e gata oricând să ajungă acolo dacă e nevoie. Într-un an-doi ar vrea ca Alexandra să preia atribuțiile lui de director general. „Sper să mă eliberez, să
Generația B. Afacerea „de familie” a unui antreprenor din Craiova () [Corola-blog/BlogPost/337761_a_339090]
-
uit ca să îi văd. Nu fusesem atentă la distanța pe care o făcusem ca să mă pot orienta. Treceau mașini, tremuram de-un început de febră și îmi trăgeam nasul din cinci în cinci secunde. Vedeam câteva vaci care pășteau iarba obosită și eram invidioasă pe viața lor simplă, lipsită de gânduri. Și aud deodată un „mnaaaa” adus de vânt. Încă o dată, și disting un „Pa, doamnaaa”. Am vâzut trei pete rozalii care fluturau spre mine prin desișul de ramuri maronii. Nu
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” () [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
și ne-au îngenuncheat suferințe. Hristos se naște tocmai pentru a trăi, a ne trăi viețile noastre, dar cu numele lui vindecător în striațiile inimii. De unde să renaștem mereu nădejdea. În mijlocul abundenței Occidentului, nevoia Crăciunului de acasă. Simpatici și veseli, obosiți și plini de vise, românii care lucrează în Irlanda așteptau cozonaci de acasă. La Dublin, sâmbătă spre seară, pe lângă Arbour Hill, copiii noștri de departe așteptau pachete de acasă. În mijlocul abundenței Occidentului, nevoia Crăciunului de acasă. Simpatici și veseli, obosiți
Azi avem becuri, malluri și coșuri pline de „produse”. Pe unde mai este sufletul nostru? () [Corola-blog/BlogPost/337866_a_339195]
-
obosiți și plini de vise, românii care lucrează în Irlanda așteptau cozonaci de acasă. La Dublin, sâmbătă spre seară, pe lângă Arbour Hill, copiii noștri de departe așteptau pachete de acasă. În mijlocul abundenței Occidentului, nevoia Crăciunului de acasă. Simpatici și veseli, obosiți și plini de vise, românii care lucrează în Irlanda așteptau cozonaci de acasă. Pomenindu-i pe eroii morți pentru libertate, duminică, cozonacii le însoțeau cuvintele. În cerul din Rai mirosea a vatră românească. Precum în cer, așa și pe pământ
Azi avem becuri, malluri și coșuri pline de „produse”. Pe unde mai este sufletul nostru? () [Corola-blog/BlogPost/337866_a_339195]
-
dosarul, pentru ca ei să poată judeca. ...Și parlamentarii noștri amână de luni bune de zile să discute legea care ne-ar permite și nouă să ne pensionăm după 25 de activitate în sistem. Cred că dacă nu eram suficient de obosită nu aș fi simțit nevoia să spun aceste lucruri. Noi, cei care avem deja atâția ani de serviciu în spate, din păcate cele mai multe femei, suntem „babe”, cărora nimeni și nimic nu le poate schimba mentalitatea. Nici vorbă de respectul pe
Sunt o „babă” care și-a sacrificat feminitatea pe altarul feminismului () [Corola-blog/BlogPost/337903_a_339232]
-
pare să nu ajute... Face o pauză. - Voi aveți moneda voastră sau Euro? - Da, avem moneda noastră și nici nu se întrevede să adoptăm Euro până prin 2025. - Oh, good for you! E bine să ai propria monedă. Cea mică e obosită așa că ne retragem. - Ne vedem mai târziu. Nu am mai apucat să continuăm discuția despre Brexit. Între timp a venit 23 iunie. A doua zi după referendum, noii noștri prieteni, însoțiti de alți britanici cazați în același loc, dezbat. Sunt
„De ce-ați vrut să vă rupeți de noi?” Pe șezlong, în Grecia, cu britanicii din tabăra „Leave” () [Corola-blog/BlogPost/337914_a_339243]
-
dramă, 15 min.) Iarnă. O plajă pustie. Un cer vinețiu. Un sunet surd în aer. O rulotă. Un bărbat pe la 40 de ani, îmbrăcat în costum, e întins pe nisip în poziție fetala și se uită în gol. Are ochii obosiți și lipsiți de expresie. Noapte, aceeași plajă, acelasi cer, acelasi sunet. Bărbatul din rulotă încearcă să scrie ceva. O haită de câini sălbatici a înconjurat rulotă și încearcă să ajungă înăuntru... Epifanie / Epiphany / Prosvjetljenje (2016, Croația, r. Dražen Žarković, cu
Programul celei de-a șaptea ediții a Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/100321_a_101613]
-
dar alături de fiică-mea, alături de atîția oameni faini, de la copii și tineri la Victor Rebengiuc și Mihai Șora, filosoful care a trecut de 100 de ani, alături de ei mă simt ca-n ’89, plin de energie, încredere și speranță, supărat, obosit și trist, dar optimist! Nu i-am sugerat fiică-mii ce să scrie pe afișul ei, firește, a scris ceva ce m-a surprins, chiar dacă e perfect adevărat: „Copiii revoluției sunt aici!”. E studentă la Sorbona, dar a venit la
Bărbatul care-n ’89 avea afișul cu „Copiii noștri vor fi liberi” spune: [Corola-blog/BlogPost/100814_a_102106]
-
așa de tehnice? Păreau îmbrăcate în hainele unei întregi științe. Era sunetul clar ca un cristal, notele erau perfecte. Dar de ce oare, nu se mai auzea printre ele clipocitul apei peste pietrele râului? Unde era foșnetul curgerii norilor, vâjâitul vântului obosit sau geamătul căii însângerate a cerului, la trecerea Lunii? Unde dispăruseră bătăile inimii pământului, scurgerea sângelui, ce umplea arterele muzicii cu focul viu, până la epuizare? Toate acestea vioara de lemn nu le regăsea în acele sunete. Ce se auzea, era
LUMINA ARMONIEI (ESEU) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344284_a_345613]
-
nou împreună Soarele și mândra Lună. VRAJA Seara, ciorile se-ntorc, Nimeni nu știe de unde, Multe, negre, vorbărețe, Roluri părând să învețe. Or fi ciorile măicuțe - fete fără de noroc? Asta mă-ntrebam aseară Singură, așa-ntr-o doară. Unele mai obosite Pe antene poposesc, Parcă-s note-n portative Muzicale, emotive... Altele, în parc ascunse, Stau pe ramuri nemișcate, Voind somnul să le poarte în visare, peste noapte. Una pare că visează, Tot suspină și oftează... Ea-i prezintă unui Pașă
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
orașului etern l-a salutat cu: „Bine te-am găsit, maica Romă”. A pătruns în Romă prin Via Compana a trecut pe langă Terme, ruinele Coliseului, bazilica Maxentiu și Palatinul, Forul Român și ... deodată - Columna. „- No că ăsta este! Aici, obosit și cu ochi înlăcrimați, ciobanul din Cărțișoara s-a învârtit în jurul stâlpului uriaș până când a citit toată istoria de pe el. Și-abia apoi și-a adus aminte că avea o misie, că nu venise cu mâna goală la Maica Romă
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
imposibil de realizat, le-am încredințat în fiecare dimineață, în mâna Domnului. Niciodată nu m-am așezat la masa de scris, până nu am știut că binecuvântarea lui Dumnezeu este peste mintea și inima mea. De multe ori, eram foarte obosită, din pricina orelor prea puține de somn. Din cauza multelor ore de muncă petrecute în fața calculatorului, în timpul zilei, noaptea nu puteam dormi, alteori, îmi veneau idei și trebuia să le scriu, pentru a nu le uita până dimineață. Cu toate acestea, am
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
Autorului Lacrima iubirii mele a înflorit mărgăritar, Într-o lume care-i strâmbă... dragostea n-are hotar! Dimineața-mi bate-n geam cu-n mănunchi de viorele, Pleoapele zidesc lumina chiar de-s vremurile grele! La amiaz când cerul plânge obosit de întâmplare, Un bujor îmi ține calea să-mi aducă alinare! Curcubeul crește-n zare în culori multicolore, Cerul tot e-un șevalet zugrăvit cu multe role. Seara-și scutură cortina, stele privesc în lac, Visele îmi stau aproape vor
LACRIMĂ DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344385_a_345714]
-
fata ta; aici, unde-mi târâiesc viața. Hai, vino, adu cu tine-acum fericirea și-un gând bun, sănătatea și noroc, să-mi zâmbească - la un loc. Vino, drag tăticul meu, că te-aștept, te-aștept mereu... te-aștept cu ochii obosiți ca toți copiii părăsiți. Sper că într-o bună zi ai să te-torci l-ai tăi copii. Drăghicescu Maria Alexandra Drăgășani Referință Bibliografică: Dor de mamă; Tăticu de Drăghicescu Maria Alexandra / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DOR DE MAMĂ; TĂTICU DE DRĂGHICESCU MARIA ALEXANDRA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344402_a_345731]
-
în strune din sunete-a scos ultima asprime croind fericit tainice lagune în ritm și rime. Pleci din când în când pe-agitata mare în sărmana ta barcă șubrezită doar ca să înfrunți valurile care vor să te-nghită. Te-ntorci obosit. Un pirat aparte care-a strâns comori ce-i par inutile când vede mâhnit cum morarul Moarte macină zile. Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu-ți pasă Cântec albastru / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1737, Anul V, 03
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
pietre de cuarț în inima apei. răspunsuri vin. le ating, se răstoarnă, devin umbrele răsturnate în lumina în care ceea ce era formă, e simplă undă. nu mai pot defini ceea ce percep a fi dens, greu, ușor. simt fuga în oasele obosite, simt inima prinsă în cleștele unei eliberări așteptate, simt sufletul - pentru o fracțiune de viață pământeană - prins într-o încleștare necunoscută și urlu. urlu a durere închipuită, a frică fără trăire întrupată, a libertate urlu, într-un spațiu în care
ALTE LITERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343852_a_345181]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > LUNĂ OBOSITĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Răsare luna obosită, În capul satului, pe deal, Albind fâneața părăsită De sunetele de caval. În noaptea tristă -ici și colo- Doar liliecii mai
LUNĂ OBOSITĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343929_a_345258]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > LUNĂ OBOSITĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Răsare luna obosită, În capul satului, pe deal, Albind fâneața părăsită De sunetele de caval. În noaptea tristă -ici și colo- Doar liliecii mai cutreier. Din iarba reavănă, tremolo, Mai risipește câte-un greier. Haotic clipele măsoară O cucuvea cobind anost. Un câine
LUNĂ OBOSITĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343929_a_345258]
-
Din iarba reavănă, tremolo, Mai risipește câte-un greier. Haotic clipele măsoară O cucuvea cobind anost. Un câine bate către moară, Smucindu-și lanțul fără rost. Aleargă umbre peste brume Prin dimineața ponosită, Și, plictisită să le-ndrume, Adoarme luna obosită. *** Referință Bibliografică: Lună obosită / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul V, 29 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LUNĂ OBOSITĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343929_a_345258]
-
Mai risipește câte-un greier. Haotic clipele măsoară O cucuvea cobind anost. Un câine bate către moară, Smucindu-și lanțul fără rost. Aleargă umbre peste brume Prin dimineața ponosită, Și, plictisită să le-ndrume, Adoarme luna obosită. *** Referință Bibliografică: Lună obosită / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul V, 29 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LUNĂ OBOSITĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343929_a_345258]
-
Ani de trudă și zbucium fără nici un popas Și din toate acum ce avem? Ce-a rămas? Primii zori ne dau startul și pornim s-alergăm Dar nu știm ce voim și nu știm ce căutăm Iar apusul ne prinde obosiți și pustii Fără-a ști ce înseamnă bucuria de-a fi! Și în goana nebună rătăcim și uităm Că putem fericire și iubire să dăm... Viața trece grăbită și am strâns prea puțin Pentru casa ce-așteaptă în locașul divin
OMAGIU DIVIN 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344035_a_345364]
-
în goana nebună rătăcim și uităm Că putem fericire și iubire să dăm... Viața trece grăbită și am strâns prea puțin Pentru casa ce-așteaptă în locașul divin! Prea puțin am iubit...prea puțin am cântat Și de rugă adesea obosiți am uitat Am citit din Cuvânt azi un pic, mâine-un pic Însă lumii n-am spus despre Domnul nimic! O, Părinte din ceruri..ne oprește o clipă Și ne-atinge din nou cu-a iubirii aripă Să-nțelegem Isuse
OMAGIU DIVIN 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344035_a_345364]
-
femeie, că Gheoghe venise acasă cu două luni înainte și se pitise să nu-l ia stăpânirea la rost că unde e arma și calul, îi era frică, săracul...Mai ales că el dezertase printre primii... Într-un târziu Tobit, obosit, termină de povestit, își luă copiii care adormiseră în brațe la el și plecă acasă cu femeia. Nu mai văzuse casa de un an și jumătate, i se părea totul pe dos, adică o casă mică, pitită lângă niște salcâmi
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
câteva ori apoi se instală întunericul. În întuneric se petrec cele mai multe nenorociri, acum însă întunericul venea cu miros de femeie caldă, carnea ei lua foc în brațele bărbatului, între ei se încinsese un joc diabolic de instincte în urma cărora căzuseră obosiți ca niște osândiți la galeră. Era prima noapte pe care o dormea în pat pe perna lui. Somnul îi venea greu cu vise urâte, se trezea pe câmpul de luptă trăgând cu arma aiurea, un gradat zbiera la el că
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
Sonete > PLEACĂ IARNA Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pleacă iarna să se culce, Să își doarmă somnul dulce, Până târziu, după toamnă, Când se-ntoarece la noi iară. Tristă e și obosită Și de frig e vlăguită. Loc să vină acum lasă, Primăvara cea voioasă! Este sora ei, mai mică, Cea frumoasă și voinică, Brațul plin de flori îl are, Și de păsări cântătoare. Zile calde și senine, Vor începe chiar de
PLEACĂ IARNA de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342784_a_344113]