9,482 matches
-
mai restrâns, dar cu o utilizare îndelungată și constantă. Această tendință coincide cu expansiunea industriei serviciilor, în comerț, turism, reparații, educație etc., unde angajării permanente i se substituie pe scară largă angajarea part-time. Dintr-o astfel de combinație, rezultă roluri ocupaționale multiple care uneori sunt compatibile și adesea conflictuale la nivel personal. Mai mult, apar surse de conflict între persoane și angajatori (sau organizații) atunci când primele multiplică rolurile ocupaționale, iar ceilalți solicită afirmarea loialității. Din aceste conflicte, rezultă mobilitatea tot mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe scară largă angajarea part-time. Dintr-o astfel de combinație, rezultă roluri ocupaționale multiple care uneori sunt compatibile și adesea conflictuale la nivel personal. Mai mult, apar surse de conflict între persoane și angajatori (sau organizații) atunci când primele multiplică rolurile ocupaționale, iar ceilalți solicită afirmarea loialității. Din aceste conflicte, rezultă mobilitatea tot mai crescută a persoanelor, mobilitate care nu-i doar ocupațională, ci și cu referire la locurile de muncă, pentru a deveni concomitent ocupațională și geografică și pentru a genera
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la nivel personal. Mai mult, apar surse de conflict între persoane și angajatori (sau organizații) atunci când primele multiplică rolurile ocupaționale, iar ceilalți solicită afirmarea loialității. Din aceste conflicte, rezultă mobilitatea tot mai crescută a persoanelor, mobilitate care nu-i doar ocupațională, ci și cu referire la locurile de muncă, pentru a deveni concomitent ocupațională și geografică și pentru a genera o mare fluctuație a personalului angajat. În perioada tranziției, imediat după eliminarea regulilor și instituțiilor precedente, s-a produs o multiplicare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau organizații) atunci când primele multiplică rolurile ocupaționale, iar ceilalți solicită afirmarea loialității. Din aceste conflicte, rezultă mobilitatea tot mai crescută a persoanelor, mobilitate care nu-i doar ocupațională, ci și cu referire la locurile de muncă, pentru a deveni concomitent ocupațională și geografică și pentru a genera o mare fluctuație a personalului angajat. În perioada tranziției, imediat după eliminarea regulilor și instituțiilor precedente, s-a produs o multiplicare a oportunităților și o expansiune a rolurilor pe care o persoană și le
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asigurau transferul acestora în condiții precare de legalitate. Alteori, inițiativele private intrau în asocieri inedite de public/privat, bazate pe externalizarea unor activități ale organizaților publice sau de stat. La nivel personal, au început să apară combinații de roluri sociale, ocupaționale și antreprenoriale profund caleidoscopice, pe care încă le putem observa cu ușurință și astăzi în aproape toate sectoarele vieții sociale. Medicul lucrează în sistemul public de sănătate ca angajat, dar și în propriul cabinet particular ca antreprenor sau în laboratorul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
există pretutindeni. Fiecare urmărește ca strategie de viață explorarea și practicarea de roluri generatoare de venituri sau de alte beneficii sociale. Participarea și beneficiile sunt desigur inegale, dar tocmai inegalitatea induce aplicarea strategiilor de maximizare a performanțelor și veniturilor. Rolurile ocupaționale ale fiecărui individ se multiplică, uneori indistinct, dar alteori se intersectează pe axa public/privat, pentru că procesul redistribuției din sectorul public în cel privat încă nu s-a încheiat. Concomitent, observăm o explozie de aspirații și dorințe, opțiuni și acțiuni
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
management individual al practicării rolurilor multiple și adesea conflictuale, chiar anomice. Este vorba despre un management al timpului, al instrumentelor, al resurselor sau capitalurilor și al impresiilor, ce trebuie astfel instituite încât să releve sau doar să simuleze eficiența. Rolurile ocupaționale și cele asociate culturii divertismentului sau culturii relațiilor sociale nu mai sunt integrate într-o matrice de corespondențe univoce cu identitatea de status consacrată și legitimată tradițional. De exemplu, a fi universitar sau a fi inginer nu mai coincide cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
culturii relațiilor sociale nu mai sunt integrate într-o matrice de corespondențe univoce cu identitatea de status consacrată și legitimată tradițional. De exemplu, a fi universitar sau a fi inginer nu mai coincide cu o conformare exclusivă la o identitate ocupațională de clasă sau de status social, ci cu practicarea de roluri care, prin chiar această practică, solicită și eventual generează identitatea socială. Conformarea identitară tradițională este înlocuită de o selecție identitară ad-hoc și de o reconstrucție a identităților specializate. Aici
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Deocamdată, între multiplicarea rolurilor și reglementarea practicilor asociate există un decalaj. El este însă temporar și cred că nu mai are deloc o durată de supraviețuire prea mare, întrucât reglementările sunt așteptate să raționalizeze și să legitimeze multiplicările de roluri ocupaționale, organizaționale, culturale (inclusiv de divertisment) etc. Totuși, odată cu raționalizarea socială centrată pe consecințele individualizării, se produce și o diferențiere mai accentuată a rolurilor individuale și o multiplicare a acestora. Altfel spus, rolurile devin mai personalizate, dar și mai disociate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
va fi invocată tot mai puțin pentru asertarea unei identități este ocupația, mai ales atunci când avem în vedere dispariția și apariția unei ocupații sau alteia, ca urmare a schimbărilor ce se produc în economie, tehnologie sau angajare sau când rolurile ocupaționale și mobilitatea de la o ocupație (job i se spune acum) la alta au devenit predominante. Totodată, identități marginalizate, chiar ascunse, cum ar fi cele aparținând grupurilor stigmatizate sau cu dizabilități, apar în atenția publică și solicită nu doar recunoaștere, ci
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
conflictele de consacrare. Identitatea este o construcție subiectivă individuală, care depinde totuși de structura socială și de contextul cultural existent. Schimbările structurale ale tranziției au fost atât de ample, încât au oferit multiple deschideri pentru asumarea de roluri sociale și ocupaționale noi și pentru reconstrucția identităților individuale decuplate de roluri. Între „a fi” (identitate), „a face” (roluri) și „a avea”s-au produs distanțări atât de mari, încât fiecare își urmează traiecte specifice și doar episodic își împrumută semnificații. Distanțările devin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în mare parte sau chiar în totalitate, a caracterizat indivizii în mod structural și a operat mai ales cu structurile care ar fi explicat întreaga viață a societății. Exemplele sunt numeroase: codurile culturale și lingvistice, performanțele școlare, mobilitatea socială și ocupațională, delincvența, distribuția puterii, constituirea partidelor politice, sărăcia și bogăția erau explicate prin invocarea structurii poziționale și de clasă, rezidențiale sau de altă natură. Spre sfârșitul secolului XX și cu atât mai mult în prezent, individualizarea se accentuează atât de mult
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Bărbații s-au angajat pe calea muncii salariate, femeile s-au limitat la activitățile casnice, iar copiii au început să frecventeze obligatoriu școala primară. Ilustrativă pentru această tendință este schimbarea ce s-a produs ca urmare a industrializării în structura ocupațională a bărbaților. Gospodăriile familiale centrate pe activități economice tradiționale în agricultură sau meșteșuguri sunt pe cale de dispariție, multe deja au dispărut și au fost înlocuite de corporații ce ofereau locuri de muncă salarizate. Tot așa putem să ne referim la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mare parte, aparțin sferei familiale extinse. Destui dintre cei care lucrează în organizații publice oferă slujbe și atrag spre locuri de muncă privilegiate rude și copii. Familia nucleară (și cea extinsă) tinde să redevină generatoare a structurii sociale, mai ales ocupaționale. Sigur că desprinderea relațiilor economice de tip contractual de relațiile familiale extinse a început să se producă inclusiv în legislație și cu privire la controlul corupției, dar destul de lent și cu multă reticență, întrucât încrederea socială bazată pe reciprocitate se află încă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
medie cu 32 de puncte performanțele băieților în „funcționalitatea lecturii” (reading literacy) și sunt depășite în matematică doar cu un număr nesemnificativ de puncte, pe când în „funcționalitatea științifică” (scientific literacy) performanțele sunt relativ similare. Comparativ cu băieții, fetele au aspirații ocupaționale mai înalte și de aceea probează în mod constant un nivel superior de intensitate a motivației învățării. Creșterea proporției femeilor cu educație și performanțe superioare în învățare este indiciul unei schimbări fără precedent în relațiile de gen. Mitul superiorității capitalului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să o conștientizeze, femeile ajung să-și dorească și să se atașeze de copiii pe care-i nasc și-i îngrijesc, măcar în prima copilărie, dar pe care nu pot evita să-i perceapă ca obstacole în calea competitivității carierei ocupaționale, care le determină să-și reducă ambițiile și chiar să caute dependența financiară. Capcana conflictuală își relevă contururile obiective și subiective între evadarea din și reconectarea la vechiul status al dependenței. Atitudinile și comportamentul cotidian oscilează între cele două extreme
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cortegiul său de neliniști, temeri și frustrări. Singurul inamic redutabil al divorțului familial în modernitatea noastră târzie ajunge să fie singurătatea, ce nu poate fi compensată de nici o rețea de relații, oricât de densă ar fi, și de nici o solicitare ocupațională, oricât de recompensatoare ar fi. Biografii personale în familie și reconstrucția ordinii sociale Familia revine astfel din nou în centrul reconstrucției stabilității sociale și a securității emoționale a vieții personale. Așa cum de altfel s-a întâmplat ori de câte ori societatea s-a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu rată înaltă a șomajului sau grija pentru asigurarea confortului familial sunt rațiuni și inițiative secundare, ce pot apărea în cel mai bun caz după confirmarea realizării profitului. Pe de altă parte, familia presupune conviețuirea partenerilor în cuplu, iar mobilitatea ocupațională prelungită a unuia poate transforma despărțirea de fapt într-una de drept prin survenirea divorțului. Rata înaltă a divorțialității din economiile de piață are rădăcini și în mobilitatea ocupațională înaltă. Totodată, copilul mic - de fapt, până la maturitate - este dependent de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de altă parte, familia presupune conviețuirea partenerilor în cuplu, iar mobilitatea ocupațională prelungită a unuia poate transforma despărțirea de fapt într-una de drept prin survenirea divorțului. Rata înaltă a divorțialității din economiile de piață are rădăcini și în mobilitatea ocupațională înaltă. Totodată, copilul mic - de fapt, până la maturitate - este dependent de părinți, iar în primele faze mai ales de mamă, ceea ce solicită stabilitate, adică opusul mobilității. În consecință, societatea de piață a modernității actuale este, in extremis, centrată pe persoana
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
actuale, soluțiile private centrate pe privatitatea familială nu fac altceva decât să anime contradicția de gen. Dacă individualizarea și independența sunt forme actuale de consacrare a vieții personale, cine va renunța la ele pentru conservarea familiei nucleare? În scopul mobilității ocupaționale cerute de piața muncii, opțiunea unuia induce inevitabil sacrificiul celuilalt. Și cine, dacă nu soția, în virtutea tradiției, a contextului cultural și a oportunităților pieței, trebuie să-și asume sacrificiul? Toate acestea conturează doar un aspect al problemei. Celelalte se impun
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tip nou de egalitate, dincolo de rolurile masculine și feminine, să se realizeze pas cu pas. Temperarea pieței ar trebui asociată cu acele politici sociale centrate pe copii care să le ofere acestora un climat de dezvoltare similar celui familial. Mobilitatea ocupațională, oricât de individuală ar fi pentru a răspunde pieței, trebuie asociată cu stimulente adecvate pentru facilitarea mobilității familiale. Adică nu doar a soțului sau a soției, ci a familiei ca întreg. Reconstrucția familiei nucleare a modernității actuale rezultă concomitent din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu totul insuficient. Ce tipuri de competențe ale absolvenților de învățământ superior dorim? Care ar fi calitățile sau trăsăturile personale pe care aceștia ar trebui să le asimileze și să le releve, întrucât anticipata economie/societate a cunoașterii și mobilitatea ocupațională transnațională le solicită în numele competitivității? Câte dintre opțiunile vieții de muncă, ale vieții personale sau interpersonale, de comunicare sau de orice altceva de pe scena lumii sociale, economice sau culturale sunt induse de ceea ce se predă și se învață în universitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe o a doua ocupație. Polonia atinge astfel în jurul a 25%, în timp ce România, cu peste 40% se apropie de un model regăsit și în Moldova, Albania sau Ucraina. Această enumerare de cifre are rolul de a sublinia diferențele în ceea ce privește structura ocupațională între ruralul românesc și cel din vestul Europei. Relevant este și faptul că aproximativ jumătate din gospodăriile care practică agricultura în România (dar și Bulgaria și Polonia), nu își distribuie produsele pe nici o piață, ci le utilizează exclusiv pentru consum
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
să nu mai fie cu putință; marginalul, minoritarul de orice fel trebuie să se laude cu „diferența” sa, să-i oblige pe ceilalți s-o admire, nu doar s-o accepte indiferenți și s-o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze în asociații activiste, să-și promoveze (deci să-și politizeze) „diferența”; nu există marginalitate solitară ori în cerc restrâns; marginalul are în consecință
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un fenomen nou în societatea românească, cercetările întreprinse indicând că el a existat și în timpul regimului totalitar din România, fiind strâns legat de anumite caracteristici structurale ale familiei, printre care modul ei de organizare, relațiile dintre părinți, venitul și statusul ocupațional al părinților, modelele de autoritate parentală etc. În prezent, acest fenomen s-a amplificat simțitor, statisticile evidențiind tot mai multe cazuri în care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către propriii părinți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]