100,485 matches
-
telespectatorii să uite că ei nu sînt arondați unui post anume, deși cam așa se întîmplă. Acest "a fi sau a nu fi" de partea unui anume post t.v. precum și o grea lipsă de imaginație a celor care au ocupat locurile din față pe un post de televiziune, nu puteau duce decît la tristul spectacol al bancurilor fără perdea, al mizeriilor sexualității vorbite de o manieră sub-licențioasă și, nu în ultimul rînd, la o scălîmbăire tristă a ideii de lipsă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
precum și cele ale succesului, se dovediră alte căi prielnice uitării...". Imediat apare un verișor de-al său, foarte pitoresc, Sylvestre-Palafox-Castel-Gazonal, zis, pe scurt, Gazonal, prin ai cărui ochi lăcomi de provincial-meridional, fastul și strălucirea vieții Parisului sporesc. Verișorul din Paris, ocupat, îi spune că se vor vedea mai bine a doua zi, asigurîndu-l că vor lua masa împreună în ziua următoare. * "A doua zi, la orele zece, Gazonal, pus la patru ace, avînd în vedere împrejurarea (se îmbrăcase cu hainele lui
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
Ioana Pârvulescu Întrucît cărți și articole care să se ocupe de română nu apar foarte multe la editurile occidentale și în limbile de largă circulație, referirile ceva mai consistente la domeniul nostru de interes merită să fie semnalate și aduse în discuție; perspectiva din exterior, chiar cînd e sumara și
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
și el întemnițat, la șaptezeci și patru de ani, fără să se țină seama de părul lui alb și de faima pe care o avea de medic al săracilor. Toată această tragedie nu este evidențiata de autoarea cărții, care se ocupă exclusiv de partea vizibilă a vietii literare. Cineva va povești poate, cândva, întregul calvar trăit de scriitorii români în timpul comunismului. Deocamdată, Ana Selejan aduce la lumină, din depozite de biblioteci pe care nu le mai cercetează nimeni, ceea ce în 1957-1958
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
din clipă în clipa, să fie ridicați și zvârliți în pușcării. N-ar fi opus nici o rezistență, pentru că se știau putrezi până-n măduva oaselor. Or, oamenii lui Constantinescu și Român (cei doi poli negativi ai societății românești de dupa '96) erau ocupați să zmulgă din mână pedeseristilor benzinăriile, pădurile, lanțurile de shop-uri și funcțiile de conducere de la bănci, FPP-uri și alte vaci grase. Iar în ce-l privește pe cetățean, e simplu: dacă nu va muri de foame, îl vom
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
începe în 1971, la teatrul La MaMa. Lucrînd la Trilogia antică, Șerban caută în continuare răspunsuri la întrebările lui Brook: "Ce relație e între teatrul vorbit și cel nevorbit? Ce se întîmplă cînd sunetul și gestul devin cuvînt? Ce loc ocupă cuvîntul în expresia teatrală? E vibrație? Concept? Muzică? Zace cumva în structura sunetului vreo limba uitată?" Este fascinantă căutarea lui Andrei Șerban. Este fascinant să descoperi cum și-a format echipa de la La MaMa, în cap cu actrița Priscilla Smith
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
Regele George Constantin, asa-l numeam eu în articolul pe care l-am scris în carte", zice Lucian Pintilie, în film... De cîțiva ani, regele George Constantin a plecat. "Locul lui a rămas liber, pentru că n-are cine să-l ocupe", spune, în același film, Victor Rebengiuc. Puțină lume mai știe cine este George și, din păcate, putin se mai pomenește despre el", adaugă Ștefan Iordache. Trăim într-o lume în care normalitatea a ajuns să ne mire sau să ne
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
femeia emancipata... Ea - se mai spune - ași ăncoronează carieră printr-o lovitură măiastra apropiindu-se de vârstă de patruzeci de ani (precis, 36 n.n.) și făcând să treacă prin patul ei aproape tot Parisul (imaginați-vă posibilul serial t.v. ocupând numai an acest caz cel puțin două decenii și ceva n.n.) prințesa al ăntălneste pe nobilul, pe curatul Daniel d'Arthez (care e Balzac ănsusi, auto-pictat an colțul tabloului, semnat că marii maeștri ai picturii de odinioară n.n.), îi joacă
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
Andreea Deciu Avertizez de la bun ănceput, cu riscul de a deveni excesiv de redundanta cu titlul articolului meu, ca an cele ce vor urma mă voi ocupa de traduceri, nu de ideile propriu-zise dintr-un text. an cursul anului trecut a apărut, la Editură Omniscop, un volum Kierkegaard intitulat Maladia mortală, tradus de George Popescu. Am semnalat an "România literară" toate traducerile apărute an românește din Kierkegaard
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
care poate fi tradițional sau electronic. Toate tipurile de carte sînt afectate de creșterea, nu totdeauna justificată, a prețului fizic și de scăderea, nici ea totdeauna justificată, a prețului moral. Rezultatul este deteriorarea statutului social al cărții, care nu mai ocupă, în viața oamenilor, locul de altădată. Tot mai mulți se dispensează astăzi de lectură. Cititorul a devenit o categorie printre altele de consumatori culturali, nu una privilegiată, ceea ce se răsfrînge atît asupra nivelului intelectual general al societății, cît și asupra
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
an stradă" cunoaște replică: "Post-scriptum:/ părți smulse și proiectate pe carosabil". Și acest accident rutier are loc după ce poetul a avut la ăndemână și altă opțiune (mai postmodernă), aceea de a rămâne lângă televizor ("mai degrabă zappeur"). "Teoria an versuri" ocupă foarte mult spațiu an poemele lui Mihai Ignat. Diverse probleme de filosofia limbajului sau de teoria literaturii cunosc răspunsuri poetice. Tocmai aceste mize non-poetice ai modelează discursul. Poemul "Klein" ăncepe cu o frază ruptă din vreun manual de pragmatică ansa
Klein c'est moi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17465_a_18790]
-
sărmanele jocuri de umbre de pe ecranul tranziției, s-a transformat subit în tunet și în strigat de luptă față de "cei mici", adică de artiștii din subordine. De două din aceste cazuri - cazul Bată Marianov și cazul Dan Perjovschi - m-am ocupat altă dată, dar ele trebuie reamintite pentru a fixa din nou coordonatele unui comportament arbitrar și abuziv. Cazul Bată Marianov, mai exact spus al diasporei artistice românești, poate fi rezumat astfel: odată plecați din țară, înainte de 1990, artiștii erau automat
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
speciali: Kusturica (la ănceput) și Vittorio Taviani (la sfarsit). Plus un compozitor celebru, Nicola Piovani. De reținut câteva din obsesiile lui Taviani, reexprimate la București: "Problemă fundamentală, ăn Europa, e că nu reușim să vedem filme europene, pentru ca totul e ocupat de americani (...) Nici eu nici fratele meu nu am ănteles, până acum, de ce facem film ămpreună. Poate pentru că două nevroze fac, ămpreună, una singură"... În ultima seară a festivalului, la cocteilul de la Premiera, privindu-i pe Taviani și pe Piovani
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
mișcător. Era pur și simplu de neconceput un ziar respectabil fără pagina culturală, obicei care, astăzi, s-a pierdut aproape cu totul. Facla era un cotidian de stânga democratică, pe care al conducea Ion Vinea. Dar cum directorul era mereu ocupat, lipsind uneori zile și chiar săptămâni, ziarul al făcea și al conducea, de fapt, N. Carandino, secretarul general de redacție. an 1935 Facla a inițiat, pentru pagina ei culturală, o anchetă printre scriitori, cu tema De ce scrieți?* Interviurile le luau
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
care vorbesc tot mai insistent despre autoritarism, aceștia nu par a se sinchisi de rolul instituțiilor statului, ci vor manualul pe tavă, pentru că asta le e dorința. Fleacuri precum comisii de avizare formate din specialiști, existența unui minister care se ocupă și de aceste manuale nu par a tulbură cereri de tip "Capul lui Motoc vrem!" Când respingi cu argumente de tip autoritarist, punctul de vedere al specialiștilor, volens nolens devii exponentul acelui tip de atitudine care făcea din Ceaușescu expertul
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
la 2,30 în camera sa. Adică lumină aprinsă, ușa descuiata, ferestrele închise etc. E suficient acest argument? Să nu se fi pus deloc în timpul celor două luni și jumătate de anchetă problemă amprentelor? Nicăieri în dosarul de care ne ocupăm nu este vorba de așa ceva." etc. În schimb, aceeași Mariana Sipos nu intervine când interlocutorul sau, Alexandru Preda, afirmă fără nici o legătură cu realitatea că eu l-aș fi "făcut" pe Marin Preda în România literară, "nomenclaturist". În articolul respectiv
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
al Ardealului, care se adresa „Alteței Sale Eugen Caraghiaur” cu mesajul „Mulțumiri, maiestate, cu dorință de revedere.” De data aceasta era un personaj foarte apropiat familiei mele, care se adresa protocolar Prințului. Eu eram aceea care, în timpul vieții sale, mă ocupam de corespondența tatălui meu cu I.P.S. Antonie Plămădeală, fost coleg de facultate și bun prieten, așa că am fost impresionată recunoscându-i scrisul. Atmosfera era foarte plăcută, iar Alteța Sa, în timp ce-și bea ceaiul, m-a rugat să-i citesc
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
bestiar generos poetul ne-a castigat o simpatie ce depășește strictă reacție critică. ăntrucît am ănceput prezentul comentariu sub semnul unui cunoscut poet francez, să ni se ăngăduie a-l ăncheia sub semnul limbii franceze. Volumul de care ne-am ocupat aici conține și un numar de texte traduse an limba lui Victor Hugo de către Miron Kiropol, magician al verbului propriu, ca și al celui tălmăcit. Reproducem unul din ele: "Dans ce monde je constate/ îl n^y a plus de
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
și la mașini de lux. Nu pot crede - oricât aș vrea - în patriotismul domnilor Babiuc sau Berceanu, câtă vreme e un patriotism aducător de bani grei. Astfel de înși își pierd orice credibilitate, când, într-un mod cel putin neloaial, ocupă funcții gras remunerate în consiliile de administrație ale băncilor, încasând sume fabuloase pentru o prestație ce n-are cum fi substanțială. Cand jocurile se fac la acest nivel, cănd cutare ministru, altminteri imbatabil la datul cu gura, are lanțuri de
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
un revelator pentru toți acești incompetenți cu fumuri, pentru toată această pleiada de profitori care nici măcar nu se mai obosesc să ascundă că ceea ce-i interesează e Puterea, si nu gestionarea onestă a guvernării. Mă întreb cu ce s-au ocupat ei ani în șir dacă soluțiile la care ajung, matematic, sunt urcarea birurilor și tragerea ultimului strat de piele de pe amărăsteanul ce nu mai tresare decât în fața fotografiilor color din "Playboy"? Aceste lucruri nu se petrec, însă, la întâmplare. Mărirea
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
și ea cvasimilitarizată, care nu face statui pentru că nu-i stă în dogmă și în caracter, este biserică. ansa chiar dacă ar avea slobod și la statuie, ea nu prea este disponibilă acum doar pentru hălci de veșnicie fiindcă tocmai se ocupă intensiv cu veșnicia întreaga, adicătelea cu Casa Ortodoxă a Poporului, pe numele ei Catedrală Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea ea este, în felul ei, prezența și pe lînga statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupetul soldă, primăria
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
excelent averea agonisita iar, ăn 1940-1942, ași achiziționase, pe lângă ceea ce avea, o mică vie la Izvoreni. Și nu lipsea de niciunde, ținând apreciate conferințe la București (la Fundația Carol) și an provincie. Iar de literatură să găsea răgaz să se ocupe cu folos, publicând mereu volume de versuri (Biserică de altădată și Florica an 1926, Limpezimi, 1927, Caietul verde, 1932, Scutul Minervei, 1933, Poeme ăntr-un vers, 1936, Țărm pierdut, 1937, Umbră timpului și Balcic, 1940 etc. etc.). Există an volumul pe
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
acesta. Singurul guvern care poate reprimă faptele rele care încalcă legea. Da, arbitrariul salvează popoarele venindu-i justiției în ajutor... Legalitatea ucide societatea modernă. - Încearcă să-i faci pe alegători să priceapă asta! făcu Bixiou. Există totuși cineva care se ocupă de acest lucru. - Cine? - Timpul. Cum spunea episcopul Leon: Dacă libertatea este străveche, regalitatea este eternă..." * Balzac, monarhistul. Dincolo, se aude un glas, - vorbea Finot! - care exclama: - Ia te uita, alături era lume, - exclamase el auzindu-ne că ieșeam: autorul
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
un plan minimal pentru descurajarea acestor IMM-uri (Infracțiuni Mici și Mijlocii) care pun temeinic umărul la stîrnirea de regrete după Epoca de Aur? Ca imagine, un primar are de o mie de ori de cîștigat mai mult dacă se ocupă de asemenea lucruri, decît dacă oferă subiect pentru paginile mondene ale ziarelor, în calitate de tăietor de panglici sau de invitat la mai știu eu ce alte întîmplări vesele, însoțite de bufet rece sau de ciocniri de cupe cu șampanie. Primarul Bucureștiului
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
concursuri noilor catedre, Consiliul profesoral l-a rugat pe N. Iorga (pe cine altul?) să țină studenților un curs tranzitoriu, care, s-a demonstrat, începea cu perioada veche și ajungea la momentul Sămănătorului. Totul în patrusprezece capitole care, evident, au ocupat mult mai multe ore de curs. Nu e, mă grăbesc să precizez, o istorie analitică de opere, ci o rapidă (sintetică) trecere în revistă a istoriei literaturii române (de altfel, profesorul o anunță la lecția inaugurală), stăruind în ideea de
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]