122,933 matches
-
imperios, intrarea noastră imediată în război de partea Antantei, pentru eliberarea Ardealului și a Bucovinei. Și, turbulenți și impacientați foarte, organizau frecvent, întruniri și manifestații de protest în care voiau să impună triumful convingerilor lor. Un al doilea curent de opinie, mult diminuat în importanță, era reprezentat de basarabeanul C. Stere, directorul revistei Viața Românească din Iași, de P. P. Carp și alți cîțiva - puțini - oameni politici care cereau intrarea în război alături de Puterile Centrale. Pentru că, demonstrau aceștia, Antanta pentru România
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
alături de Puterile Centrale. Pentru că, demonstrau aceștia, Antanta pentru România însemna înainte de toate, Rusia, care ne-a răpit și subjugat Basarabia, supusă unei acțiuni de puternică rusificare, pe cînd în Ardeal conștiința națională românească e foarte puternică. Al treilea curent de opinie era reprezentat de guvern, în frunte cu marele bărbat de stat Ion I. C. Brătianu, care se menținea, deocamdată, dîrz pe pozițiile neutralității; în care vreme duceau tratative cu ambele tabere în conflict sîngeros, balanța înclinînd în chip vădit spre Antantă
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
Dumnezeu? "Trebuie să nu pierdem nici un moment din vedere lucrul acesta, ne atrage atenția atît de bătrînește tînărul pe atunci Noica, chiar sau mai ales cînd ne gîndim la reforme - educative, politice - pentru poporul român". Nu voim a amenda neapărat opinia noiciană, însă nu putem a nu sublinia, contrariați, divergența ei față de obiectivul occidentalizării, chiar blocarea, prin intermediul ei, a acestui obiectiv, încă așa de "fierbinte" pentru noi. Rațiunea îndeobște, își continuă Noica implacabilul rechizitoriu, n-ar fi apanajul național al românilor
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
un semn de... incompetență. Un ins abil, cum are mulți în echipă dl ministru, ar fi reușit mult mai repede, însă cunoscutul om de știință se tot încurcă în manevrele pe care le crede necesare pentru a nu trezi suspiciuni opiniei publice, pentru ca, în cele din urmă, înlocuirile dictate de el pe ocolite să-l facă pe deplin suspect și să blocheze și orice altă activitate a ministerului." Lanțul de excluderi din PNȚCD anunțate de interimarul președinte al acestui partid, Victor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
prin articole și paragrafe din statut, nu face decît să se întoarcă împotriva lui Victor Ciorbea și, oricît pare el de cinstit în raport cu legile României, să ne oblige să nu-i acordăm premisa de onestitate." Spre deosebire de Cornel Nistorescu, a cărui opinie este că Victor Ciorbea "a pus mîna pe un partid", Cronicarul e de părerea că fostului premier i s-a dat un partid pe mînă, cu rugămintea de a se folosi de talentele sale de fost procuror. Nici aici Victor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
o deține în landurile de limba germană, nu de azi, nu de ieri, ci de mai bine de cinci secole. Iar permeabilitatea la muzică nu poate fi mai veridic probată decât observând, spre exemplu, reacția în stare de șoc a opiniei publice la vestea morții cunoscutului dirijor italian Giuseppe Sinopoli. Soseam la Berlin în aprilie, pentru a susține un ciclu de conferințe. Toată presa de dimineață, marile canale de televiziune, televiziunea cu circuit închis a metro-ului, comentau tragicul eveniment petrecut
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
de spectacole, la reprezentația cu opera Aida, Giuseppe Sinopoli a fost primit de public cu ovații dintre cele mai cordiale. În debutul reprezentației, înainte de a ridica bagheta, Sinopoli a rostit, un emoționant omagiu adresat fostului director, fostul său oponent de opinii. Printre altele, parafrazându-l pe Sophocle, Sinopoli s-a adresat berlinezilor... "Voi și orașul vostru... fie ca soarta să vă fie binevoitoare, fie ca amintirea mea să stăruie, să vă aduceți aminte de mine cu plăcere și atunci când nu voi
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
mea de Tamara Carauș, "ceva între jurnal literar și eseu sociologic", după cum o califică dl Ciobanu. Ortografia neașteptată a titlului conține o referire implicită la dadaistul Tristan Tzara. O carte, despre postmodernismul basarabean. Nasc și dincolo de Prut postmoderni. Scenarii și opinii despre criza din PNȚCD Demisia de la președinția PNȚCD a profesorului Andrei Marga și întîmplările de tot felul produse în partid după această demisie au ținut capul de afiș în presa cotidiană la începutul săptămînii trecute. Singurul ziar care se declară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
a o putea aduce la cunoștința presei în varianta ei de autor. Ceea ce a și izbutit. Marga s-a declarat învins în partid de cei care au bani și care astfel reușesc să aibă și dreptate, împotriva moralei și împotriva opiniei publice. După expunerea motivelor pentru care a demisionat, Andrei Marga a anunțat că lasă cale liberă astfel celor care vor găsi alte căi, decît cea aleasă de el, pentru reconstrucția partidului. Iată că Victor Ciorbea de-abia revenit în rîndurile
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
asupra lipsei sale de vocație de om public. I-ar lipsi și voința de a deveni o figură publică. Nu poți să nu te oprești asupra acestor rînduri și să nu observi mistificarea retorică: nimeni nu te face lider de opinie împotriva voinței - dimpotrivă, este necesar ceva efort personal. Determinismul pătrunde în biografie și simplifică, "univocizează". Am fost un hedonist, am vrut să fiu un stoic, sînt un ratat așa cum sînt toți cei cu idealuri mari, sînt un romantic, un sentimental
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
sau adoptarea unei atitudini nu se numără printre atribuțiile ei) - dar însuși actul dezvăluirii vieții este simțit de personaje (orice obiect sau eveniment despre care scrie Zvera Ion poate deveni la un moment dat personaj cu trăsături și voce, exprimînd opinii izolate, în text, între paranteze) ca agresiune și ca impostură. Tensiunea dintre cea care scrie și "cei" care nu țin să fie "divulgați" explodează uneori în astfel de imagini violente: "acum arsene bîjbîie după briceag și-i/ taie degetele impostoarei
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
de căutată e înțelegerea libertății într-o lume nesigură, tulbure, agitată. Multe din ideile teoretizate pentru prima dată în Despre libertate par astăzi adevăruri de la sine înțelese, totuși ele sunt în continuare rareori puse în practică. Pluralismul și diversitatea de opinii, considerate de către Mill ("ultimul mare liberal clasic și primul liberal modern") indispensabile într-o societate cu adevărat liberă, se realizează greu. Fiecare are dreptul la opinie, la libertatea de gândire și exprimare, și ce dacă? Trebuie îngăduite și opinii care
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
înțelese, totuși ele sunt în continuare rareori puse în practică. Pluralismul și diversitatea de opinii, considerate de către Mill ("ultimul mare liberal clasic și primul liberal modern") indispensabile într-o societate cu adevărat liberă, se realizează greu. Fiecare are dreptul la opinie, la libertatea de gândire și exprimare, și ce dacă? Trebuie îngăduite și opinii care contrazic în mod flagrant prejudecățile în vigoare: "Credințele cele mai îndreptățite nu au la baza lor nici o altă chezășie decât invitația permanentă, adresată întregii lumi, de
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
de opinii, considerate de către Mill ("ultimul mare liberal clasic și primul liberal modern") indispensabile într-o societate cu adevărat liberă, se realizează greu. Fiecare are dreptul la opinie, la libertatea de gândire și exprimare, și ce dacă? Trebuie îngăduite și opinii care contrazic în mod flagrant prejudecățile în vigoare: "Credințele cele mai îndreptățite nu au la baza lor nici o altă chezășie decât invitația permanentă, adresată întregii lumi, de a dovedi că sunt nefondate." Dezbaterea liberă e absolut necesară, întrucât nici o autoritate
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
absolut necesară, întrucât nici o autoritate nu e infailibilă. Chiar dacă întreaga omenire, cu o singură excepție, ar fi de aceeași părere, și un singur individ ar avea părerea contrară, majoritatea tot n-ar avea dreptul să îl împiedice de la exprimarea acestei opinii. "Câtă vreme arena rămâne deschisă pentru confruntări, putem spera că, dacă există un adevăr mai profund, el va fi descoperit îndată ce spiritul uman va fi capabil să-l recunoască; iar între timp putem fi siguri că ne-am apropiat de
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Se impun, în schimb, cîștigurile: la inițiativa catedrei Comunicare Audiovizuală condusă de prof. univ. dr. Manuela Cernat, apariția revistei festivalului editată în dublă formulă, pe Internet și pe hîrtie o contribuție considerabilă: confesiuni de creație, declarații de intenții, interviuri, chestionare, opinii severe, sugestii prețioase. Prin concesia făcută senzaționalului, tema propusă pentru Clubul CineMAiubit - "De la Alexandru Tatos la Adrian Copilul, Minune" - pare din star neinspirată. Fiindcă am preferat să urmăresc proiecțiile, din cauza suprapunerilor din program, n-am putut urmări dezbaterile din foaierul
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
-și vedea de cariera lui de profesionist. Așadar nu și-a cîștigat titlul reprezentînd România, ci mergînd, pe pumnul său, în Canada. Dar chiar dacă ar fi reprezentat România, așa se ajunge erou în țara asta - dînd și încasînd pumni? După opinia Cronicarului, titlul de erou al României nu trebuie confundat cu decorația de Erou al Mucii Socialiste, din anii ceaușismului. Eroi ai României sînt sau ar trebui să fie cei care își riscă sau își pierd viața pentru comunitatea din care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
însă cu condiția de a-și conserva fondul existenței sale particulare. Balzac ori Tolstoi au promovat aceeași filosofie. Fermi pentru că își însușiseră idei fără să le aprofundeze, dibaci până și, sau mai ales în patriotism, liberalii se făceau vinovați, în opinia lui Eminescu, pentru faptul de a fi promovat fără discernământ forme noi, ce au provocat dezechilibre adânci în societatea românească. Inflația gestului patriotic, carnavalul perorațiilor despre Europa, despre țară și strămoși, sunt expresii ale crizei de creștere pe care o
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
era reacțiune. Acestei viziuni maniheiste Eminescu i s-a opus cu toată ființa. Analiștii ce s-au grăbit să diagnosticheze "ferocele antiliberalism eminescian", ignoră faptul esențial că în epoca sa liberalismul era în stare fluidă și nu realizase fuziunea dintre opinii și convingeri. Concordanța dintre acestea nu putea fi apanajul claselor sociale tinere ci, de regulă, al aristocrației. Nu e mai puțin adevărat însă că retorica găunoasă a tribunilor liberali, dintre care se detașa gongoricul C.A. Rosetti, i-a întărit
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
liberalismul și socialismul produceau și la noi efecte în planul mentalităților, prefațând viitoarea "eră a mulțimilor"? Evident, elitismul conservatorilor nu este un secret, dar nici demagogia nu merită aplauze, mai ales atunci când ignoră acumulările organice și strivește personalitățile de altă opinie, personalități care, prin munca, averea ori cultura lor "au misiunea de a administra și de a face să crească rezultatele producțiunii unei societăți întregi" 17). Deoarece liberalismul "a deprins oamenii a spera totul" "de la schimbările politice și a instaurat o
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
din glorioasa perioadă interbelică - acum, cînd Polonia e una din puținele țări fără minorități. Relațiile ambigue dintre polonezii catolici și numeroasa minoritate evreiască înainte și după 1938 și sentimentul de vină pentru Holocaust explică de altfel și impactul avut asupra opiniei publice de dezvăluirea crimelor de la Jedwabne (a se vedea Vecinii lui Jan Tomasz Gross). Frumoasa doamnă Seidenman e o panoramă, a societății poloneze în vremea celui de-al doilea război mondial, slujită din plin de talentul de povestitor al autorului
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
Pînă subzistă anumite lucruri ciudate, ca să nu zicem mai mult, n-avem simțămîntul că a vorbi despre ele, chiar repetitiv, ar constitui o inanitate. Dacă cel mai mare cîștig al societății românești după "Eliberarea" din 1989 îl reprezintă dreptul la opinie, "la expresia slobodă" (drept în relație cu care încălcările ce se mai produc, "ale regulilor elementare ale criticii, acum, în climatul de libertate instaurat după decembrie", nu sînt doar niște "erori", ci "adevărate atentate", cu consecințe dintre cele mai grave
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
prin această tentativă de scuză (explicație, dacă dorește) ce reia punctul de plecare? Ce să semnifice altceva acest "rău conducător de...", referitor la cîțiva confrați nu chiar lipsiți de relevanță, în principiu, ergo în alb, iar nu avînd în vedere opiniile lor anume, concretizate prin aplicarea la un subiect sau altul? Generalitatea unei metafore smulse fizicii să acopere oare satisfăcător respingerea infinitelor particularizări ale manifestărilor spiritului în varianta sa critică? Numai dl Adrian Marino ar mai fi fost capabil de-a
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
gaura cheii mi se pare de neiertat. Așadar à propos de jurnal. Cum se și cuvine, ai păstrat tăcerea în legătură cu sentimentele pe care ți le va fi creat receptarea lui. Dă-mi totuși voie să te provoc să-ți spui opinia în legătură cu critica la Jurnal. Fiind departe de țară, nu am avut acces la toate cronicile, cîte se vor fi scris. Din cele cîteva pe care le-am citit, am rămas foarte mulțumit de felul în care Jurnalul meu a fost
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
de UDMR") la previzibil obtuza declarație a unui fruntaș pedist ("o asemenea idee este absurdă" - de ce-o fi absurdă, doar mintea de categoria pană a autorului știe!) până la ambiguitățile și lipsa de profesionalism a altor așa-ziși lideri de opinie democrați, textul ardelenilor a căzut ca o mană cerească în monocolorul peisaj politic românesc. în realitate, el nu e decât varianta în oglindă a "Manifestului" lansat de curând chiar de către oamenii lui Ion Iliescu. Specializată în diversiuni pe bază de
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]