3,464 matches
-
calități a atitudinii față de muncă. Pregătirea temeinică și riguroasă a sarcinilor voluntar preluate, varietatea mijloacelor și procedeelor dezvoltă capacitatea lentă de a munci a elevului, elimină inerția intelectuală. Implicarea, nu numai în proiectarea muncii ci și în efectuarea ei asigură optimismul elevului care lucrează fără să fie suprasolicitat. Elevii întâmpină lumea și viața fără prejudecăți prin transferul și asocierea cunoștințelor de abordare a realității. Tratarea interdisciplinară a problemelor favorizează identificarea unicității elevului, cultivarea aptitudinilor lui creative: flexibilitatea, elaborarea, originalitatea etc. Resuscitarea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cu simpatie la noi, când la unul, când la altul. Un bărbat frumos, de vârsta mea, poate cu doi-trei ani mai bătrân (la cei douăzeci și șase ai mei asta nu era puțin), vorbea o franțuzească clară, puțin întreruptă de optimismul care îl stăpânea și ni se transmitea, căutând comuniune de idei, care la el în țară nu erau prea limpezi, o țară aspră, în care revoluționarii abia ieșiseră pe scena politică. Venise la noi în căutarea acestor idei, acestei comuniuni
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
știam că nu poate răspunde. Ce concepție înaintată despre lume au avut Gogol, Dostoievski, Tolstoi, Caragiale, Sadoveanu, Balzac (de care Marx făcuse atâta caz!), Shakespeare? Ei, care era concepția înaintată despre lume a marelui Will? A scris piese de un optimism feeric ca Visul unei nopți de vară sau Noaptea regilor, dar a scris și tragedii, unele pline de măreție ca Hamlet, dar altele întunecate, ca Macbeth sau Othello. - Ce înțelegeți prin concepție înaintată? Indirect îi sugeram să-și exemplifice teza
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
plecam împreună după ora unu și rătăceam în noapte, discutând îndelung, că apropierea nu se producea. Starea sa de spirit era dominată de o amărăciune a cărei sursă îmi scăpa, îi ironizam deprimările iritate, el umplea cu inventive imprecații sarcastice optimismul meu congenital și mai ales naiva mea încredere în mine. Ei bine, de ce nu o naivă încredere în tine însuți? E mai bună o inteligență prea ascuțită, care să-ți aducă drept dar zilnic revelația ticăloșiei altora și să ți
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Lindhe și colab. (1989), precum și Öwall și colab. (1992), au argumentat aceste construcții protetice până prin 2000, ele au fost privite cu rezerve și datorită rezultatelor lui Randow, publicate în 1986 (33). Rezultatele lui Strub (40), publicate în 1989, au readus optimismul în această direcție. Una dintre concluziile unanim acceptate a fost lungimea mai redusă a extensiilor la maxilar (10-12 mm) față de mandibulă, unde se acceptă, din rațiuni ale calității rezervei osoase, extensii chiar de 12-15 mm. Date interesante vizează și aprecierea
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
o bucățică de camfor; evitarea răcelii, fapt pentru care era necesară purtarea sub cămașă a unei flanele sau a unei haine de lână sau cel puțin a unei centuri de lână; asigurarea odihnei pe timpul nopții, încredere în ajutorul divin și optimism, evitarea lașității și a panicii exagerate. În ceea ce privește mijloacele curative, protomedicul Ferentzi recomanda următoarele: "De îndată ce apar primele simptome ale holerei, care pot fi recunoscute din următoarele senzații: dureri de cap puternice, nauzee [grețuri], amețeli, adinamie, dureri în regiunea inimii și dureri
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vrea să întâlnesc iubirea. Sunt sigură că s-a născut. Aș vrea s-o caut până obosesc, și-mi fac din aceeași așteptare, scut. Sunt luni când tot aștept un semn divin și spun că așteptarea, moarte, n-are. În optimismul meu, mereu revin, Că mi-l păstrez în suflet ca-n altare. Sunt ani de așteptare, nu disper; spun că va veni o dată, timpul meu. Iubirea-mi va fi veșnic, un reper , spre tine. Iar pentru mine, vei fi Zeu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
sunt afectate de climă, nu de istorie. Dispar peste noapte specii cizelate de natură în milioane de ani. Ninsoarea - o năpârlire de pescăruși. Numai zgomotul unei cascade te poate vindeca de astenie. Apusul de soare excelează prin farmec, răsăritul - prin optimism. Natura este logică în toate. Absurdul este contribuția omului. În fiecare geană a zorilor simt zâmbetul lui Dumnezeu. Încă un mister al naturii : prin amestecul celor șapte culori ”murdare” se obține una imaculată. Cerul înstelat - această mare de candeli. Până
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
zborul spre el. Dacă nu aș avea nisip, aș scrie pe apă. Uneori, din două singurătăți se poate clădi un paradis. Esențializează-ți comunicarea până când ajungi la stratul de aur al tăcerii. În privința poporului tău, nu-ți rămâne decât șansa optimismului. Morala trebuie să vizeze distrugerea păcatului, nu a păcătosului. În orice demers, fascinant e drumul și ideea nu neapărat rezultatul. Vitalitatea artistului stă și în candoarea neconsumată încă. Arta ar putea combate obezitatea cerebrală. De singurătate te poate scăpa numai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sperie. Spațiul este un bilet subaltern al timpului. Trecutul nu înseamnă numai putregai ; viitorul nu e doar lumină. În doar câteva secole, aberanta centură de castitate a dispărut din muzee. Nu putem defini timpul pentru că înotăm în el. La tinerețe, optimismul frizează impertinența. Și tot luându-ne noi cu vorba, iată că am trecut în mileniul trei... Ajuns sub copitele prezentului, orice viitor dezamăgește. Viața - un zbucium între două enigme. Începi să îmbătrânești când oglinda are alte impresii decât ale tale
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bătrânețe o jalnică retrospectivă a greșelilor. Timpul meu - această Ană pe care mă tem că am sacrificat-o în zadar. Și plăcerile vieții au caracter istoric. Apar pe o anumită treaptă și își rup gâtul pe alta. Cel mai curat optimism îl avem în copilărie. Și când ajungem în mintea copiilor. Clipă, rămâi tu! Eu nu am cum. Prea repede uităm că, prin efemeritate, tinerețea se înrudește cu Pomul de Crăciun. Timpul poate fi mlaștină. Dar și curcubeu. Semnul lăsat de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
își menajează tubul digestiv, nu și sufletul. Progresul tehnic a transferat din grotă în zgârie nori trupul, nu sufletul. Știința și cultura viitorului nu vor mai rezista decât sub imperiul esențialului. Am intrat în noul mileniu mult mai decojiți de optimism. Neobarbarii pariază pe deșert. Epoca actuală trece și spiritul prin grilele profitului. Hiperspecializările recente generează prosperitate și subcultură. Terorismul actual înseamnă Inchiziție la puterea n. Sindromul schimbului comercial ne-a penetrat toate intimitățile. Capitalismul a intrat de multă vreme în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de idei. Poezia actuală șochează, dar nu mai ajunge la orgasm. Va mai conduce arta balul ? Mercantilismul transformă și arta în cârnați. Jurnalul rămâne plaja de nudism a sufletului. Orice creație artistică actuală care nu este ușor confuză devine suspectă. Optimismul însiropează arta. Capodoperele țâșnesc din disperare. Arta trebuie să aibă măcar o crăpătură de speranță. Capodoperă înseamnă labă de zeu. Scriitorul trebuie să - și răstoarne în pagină întreaga măgură interioară. Chiar dacă este urât mirositoare. Trece drept un critic de artă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe drept cuvânt: „Adică unde umblă dumnealor cât îi ziulica de lungă?” Când au văzut însă că hoinăreala noastră a dat rod prin cartea „Ești ieșean, vere?” au înțeles tâlcul drumurilor noastre, care parcă nu mai aveau sfârșit. Îmi place optimismul tău, dragă ieșene. Pe deasupra, cred că ai și dreptate. Cu alte cuvinte, fiecare la casa lui și mâine, când rugina toamnei se va încălzi sub razele soarelui - îngăduitor încă - să pornim din nou la drum. Altfel nu ne mai stă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dragoste pentru țara lor. Important, consider, că este preocuparea autorului Ion N. Oprea, de a eterniza spiritul creator românesc și persoana celor care-l poartă. Cititorul află informații necunoscute despre oameni, despre modul lor de viață, plin de sens, de optimism, de îngrijorare sau de satisfacții. Și toate acestea ne dezvăluie „cum sunt românii!” O bună parte din cuprinsul cărții este destinat unei anchete pe tema: „Bătrânețea o piedică în calea creației?” În dezbatere au intrat creatori de toate vârstele, gerontologi
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93058]
-
noi clienți, dar În același timp internaționalist, să fie la curent cu noutățile din domeniu care apar pe plan național și internațional. Calitățile etice sunt reflectate În comportamentul specialistului: maniere, comportament, atitudine morală. Acestea sunt reprezentate de umanism, onestitate, respect, optimism etc. Munca cu oamenii presupune o atitudine optimistă și sensibilă din partea instructorului, sociabilitate, bucurie, simțul umorului, credința În idealurile participanților, În accesibilitatea obiectivelor propuse. Calitățile comunicative se manifestă prin sociabilitate, politețe, bunătate etc., ajută specialistul să stabilească contacte cu executanții
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
și ritualuri, precum cele divinatorii (chiar și cu statutul de ficțiune). Prezența lor exprimă disponibilitatea spiritului uman de a opera cu semne și simboluri, de a depăși cadrele constrângătoare ale raționalității. Referindu-se la acest aspect, Mircea Eliade își exprima optimismul față de provocările lumii moderne: "...nu cred că anumite revelații primordiale ar putea să dispară. Chiar și în civilizația cea mai tehnologică, există ceva care nu se poate schimba: pentru că există zi și noapte, iarnă și vară. Condiția noastră umană, noi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în care o lume fără de minciună ar fi putut să se instaureze pentru vecie. Cum însă păcatul minciunii a fost săvîrșit, el îi va încărca pe protopărinți și pe urmașii lor cu povara blestemului lui Dumnezeu. Sub semnul unui anume optimism, să constatăm totuși că în orice rău se ascunde și un anume bine. Astfel, ideea de felix culpa poate fi interpretată astfel: fără de cădere, omul nu ar fi avut nici un motiv de mișcare, de autodevenire, de perfectare. La o altă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a dezechilibrului dintre perfecțiunea fără de rău a Ideii Absolute și de manifestările sale exterioare, avînd deja latent implantat germenele răului. În final, oscilînd între cele două variante mai sus menționate, soluția pentru care am putea opta ca purtători ai unui optimism pe care uneori ne este greu să-l explicăm este din nou mijlocitoare: în faza arhetipală, binele prevalează în raport cu răul (minciuna), care se manifestă în lumea creației într-o manieră recesiv-subordonată; în desfășurarea istoriei (a omului căzut în păcat) puterea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în raport cu răul (minciuna), care se manifestă în lumea creației într-o manieră recesiv-subordonată; în desfășurarea istoriei (a omului căzut în păcat) puterea minciunii poate să obtureze pe aceea a binelui, care se plasează la rîndul său într-o postură subordonată. Optimismul constă în însușirea finală a convingerii pe care toate poveștile o formulează că "binele învinge întotdeauna răul", că "adevărul iese întotdeauna la lumină, înlăturînd minciuna", sau, precum se întîmplă în toate basmele care se respectă, că "eroul se căsătorește întotdeauna
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din Asia Centrală. Dar tot acest fapt sugerează că cea mai bună probabilitate de a pune capăt războiului dintre state rezidă în răspândirea guvernelor liberal-democratice de-a lungul globului. Extinderea zonei de pace din centru către periferie reprezintă, de asemenea, baza optimismului lui Fukuyama în privința erei postcomuniste (Doyle 1986, 1995, 1997; Russett 1993). Există atât aspecte structurale, cât și normative referitoare la "teoria păcii democratice". Anumiți liberali accentuează constrângerile instituționale asupra statelor liberal-democratice, precum opinia publică, statul de drept și guvernământul reprezentativ
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
social. Deoarece războiul implică mai multe costuri decât beneficii și nu mai este văzut ca o preocupare nobilă sau romantică, el a devenit "de neconceput în mod rațional" (Mueller 1989) . Pacea lungă dintre statele industrializate ale lumii este cauza unui optimism profund pentru liberali precum Fukuyama și Mueller, care sunt siguri că am intrat deja într-o perioadă în care războiul, ca instrument al diplomației internaționale, devine demodat. Dar dacă războiul a fost un factor important în construcția națiunii, precum au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să aibă pretenții mai mari în ceea ce privește loialitatea cetățenilor. Dacă războiul a fost atât o forță de coagulare, cât și una distructivă în relațiile internaționale, problema menținerii coeziunii comunităților va fi o provocare importantă pentru centrele metropolitane. Departe de a împărtăși optimismul post-Război Rece al liberalilor, realiștii, precum Waltz și Mearsheimer, argumentează că prăbușirea bipolarității la începutul anilor 1990 era un motiv de serioasă îngrijorare. Disuasiunea nucleară reciprocă a menținut un echilibru stabil al puterii în lume, în timp ce unipolaritatea nu va dura
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intervenției umanitare în perioada modernă. Pentru liberalii care susțin atât drepturile suverane ale statelor independente, cât și dreptul la intervenție externă în cazurile când există o acută criză umanitară, este dificilă reconcilierea ambelor norme internaționale (Chomsky 1999a). Economie și terorism Optimismul lui Fukuyama de după Războiul Rece apare ca motivat, dacă luăm în considerare gradul în care liberalismul economic a devenit ideologia dominantă a perioadei contemporane. Mișcarea către o economie politică globală, organizată de-a lungul liniilor neoliberale, este o orientare la fel de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
istoric. El este tributar atât filierei culturale, în descendența căreia se așază exponențial, ca "unic reprezentant autohton al romantismului aulic"216, cât și contextului istoric, care a activat și potențat sentimente naționale de o coloratură antinomică firească: exaltare vs. angoasă, optimism vs. pesimism etc. Înțeles astfel, gestul său cotidian traduce, din perspectivă cultural-antropologică, încercarea disperată de a recupera sensurile vârstei eroice pentru a salva prezentul compromis de traumele identitare. Astfel, nostalgia lui illo tempore va rămâne laitmotivul permanent al discursului eminescian
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]