5,719 matches
-
în declanșarea războiului. Discursul deschis al deputatului Joseph Joos la Katholikentag în 1924, Jugend, Nazionalismus, Pazifismus apare modificat față de discursul general. Din acest punct de vedere, Zentrum pare insuficient pregătit intelectual pentru a face față încercărilor naziste. Prin natura sa ostil nazismului, el îi subestima pericolul și forța. Rolul jucat de cancelarul Franz von Papen, proprietarul cotidianului partidului, Germania, este reprezentativ pentru o mare parte a catolicismului german, sedus de tezele populiste și naționaliste, crezînd că-l poate controla pe Hitler
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ale monseniorului Seipel, Der Kampf um die österreichische Verfassung (1930) și Der Christliche Staatsmann (1931). Autoritarismul s-a manifestat printr-o luptă implacabilă dusă împotriva socialiștilor puternici, a căror insurecție a fost brutal reprimată în iulie 1927 la Viena. Dollfuss, ostil parlamentarismului, pătruns de misiunea Austriei catolice, visa la un stat creștin, autoritar, paternalist, cu o bază corporatistă. În martie 1933, a suspendat Parlamentul, a fondat Frontul Patriotic, destinat să înlocuiască partidele începînd din 1934 și să joace rolul de partid
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care o trăiți", îi întreba el pe oficialii Uniunii Internaționale a Tinerilor Creștin-Democrați, primiți în audiență la 31 ianuarie 1964. Ioan-Paul al II-lea, în momentul accederii sale la pontificat, era puțin familiarizat cu problematica creștin-democrată. Fără să-i pară ostilă, era străin de tradiția sa. El ține totuși un discurs, des repetat, conform căruia democrația creștină recunoaște drepturile omului, problema socială, democrația: În timpul celor o sută de ani care ne separă de Rerum novarum, legătura dintre democrație și creștinism s-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
orașe, însărcinați să controleze distribuirea legitimațiilor de membri. Dar, prizonier al sistemului, practicînd el însuși clientelismul, operațiunea sa n-a fost decît o "tencuială" neterminată. Din alianța socialistului Bettino Craxi, plasat în fruntea guvernului între 1983 și 1987, cu grupurile ostile lui De Mita, a rezultat trioul Craxi-Andreotti-Arnaldo Forlani (acesta din urmă ales secretar al DC în 1989, în timp ce Andreotti forma cel de-al șaselea guvern al său), infernalul CAF, după părerea multor ziariști, care poartă o imensă responsabilitate în deriva
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
40% din voturi, între 1946-1961, obținînd chiar majoritatea absolută în 1950 cu 47,68%, el a fost prezent în toate guvernele, cu excepția perioadei 1954-1958. În 1954 a suferit un eșec relativ (41,1%) și făcea o vie opoziție legislației învățămîntului, ostilă școlilor catolice. El a revenit la putere în 1958, a impus "Pactul școlar" din 20 noiembrie, instaurînd un echilibru împăciuitor. Din 1965 a pierdut din electorat, situîndu-se între 30-40%, ceea ce încă reprezenta o valoare bună, asigurîndu-i un loc de frunte
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din voturi în 1992, acest partid a fost preluat în acel an de o nouă generație, reprezentată de Manuel Monteiro, a cărui dorință era de a face din acesta marele partid conservator al Portugaliei. El și-a pierdut referințele creștin-democrate: ostil făuririi Europei, s-a ridicat împotriva ratificării tratatului de la Maastricht. Această poziție a făcut ca CDS să fie exclus din Partidul Popular European și să fie suspendat din UEDC în 1993, în momentul în care el adăuga la CDS denumirea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
era altfel, căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului Otoman."74 Aceeași presă ostilă insinuează că România va trece de sub vasalitatea Turciei în aceea a Austro-Ungariei. Eminescu consemnează fidel desfășurarea evenimentelor de pe front și din țară, acțiunile pentru ajutorarea răniților etc., în Curierul de Iași, apoi în Timpul, de îndată ce a ajuns la București. Pe 27
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
uriașei trupe a lui Napoleon. Raptul de la 1812 n-a fost rezultatul unei păci, căci nu Turcia avea nevoie de pace grabnică, ci Rusia. Împărăția de la răsărit nu putea invoca nici faptul că Moldova, apoi România i-ar fi fost ostilă în timp, dimpotrivă: "Căci prin ce păcătuise Țările Românești Rusiei? Nu le-am hrănit într-atâtea rânduri oștirile, nu erau țările noastre adăpostul lor, doveditu-ne-am vreodată dușmani ai ei? Într-adevăr nu găsim cuvinte pentru a califica această
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Belgradul sârbesc, până atunci nu vom putea birui pe creștini!" Și răspunsul lui Eminescu: Pe câtă vreme Basarabia este în mâinile noastre, Rusia nu va putea cuceri Orientul. Căci, după cât dăm noi cu socoteala din ciudatele teorii a frontierelor naturale, a barierelor ostile de învins și a victoriilor repurtate la Cahul și Ismail, cam asta este intenția puternicului nostru vecin." Și nu se înșela. Eminescu dedică fiecărui veac din istoria Basarabiei câte un capitol. Colportarea numelui Basarabia nu s-a pus decât în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu succes, în fața puterilor europene, dreptul României "de a lua loc la negocierile de pace și a solicitat drepturi militare de tranzit spre Bulgaria, ocupată de ruși creată de diplomația rusă pentru a fi un protectorat rus și un "vecin ostil" României -, fiind foarte aproape de provocarea unui război între cei doi "aliați""128, ceea ce ar fi înlesnit anexarea întregii țări la imperiu. O prețioasă mână de ajutor i-a dat țarului Ungaria, care a respins cu fermitate, prin prim-ministrul Kálmán
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
concepea înfăptuirea României Mari luând în calcul toate provinciile românești, chiar dacă, într-un moment istoric, va da prioritate Ardealului, pentru care a devenit militant activ în cadrul Societății "Carpații", de la înființarea acesteia, la 24 ianuarie 1882. Iată de ce poetul a fost ostil încheierii Tratatului secret cu Puterile Centrale, în 1883, fapt pentru care el a și fost eliminat din viața publică, la 28 iunie 1883, odată cu scoaterea în afara legii a Societății "Carpații", profitându-se de o criză nervoasă din context și dus
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
carte pe deplin eminesciană, dovadă că ferma campanie dusă de jurnalist la 1877-1879 nu a fost zadarnică. De la 1812, Basarabia devenise simbolul rezistenței (în deplin anonimat și "boicot al istoriei", în limbajul lui Lucian Blaga), în calea extirpării genei românești ostile "mondializării" țariste, apoi comuniste. Stare în secretă legătură cu una dintre cele mai enigmatice însemnări eminesciene: Aici ne aflăm noi românii limbă cumpenei Universului."200 Simbol din același areal conceptual cu invocarea cântarului ca replică la "dreptul" onoarei țarului care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din toate țările, uniți-vă! Sloganul va fi preluat de bolșevici și inscripționat pe stema URSS, apoi pe primele ruble sovietice. Dar să revin la supărarea lui Engels: aceasta a fost atât de mare, încât a decretat poporul român ca ostil istoriei și revoluției europene și, în consecință, demn de a fi extirpat de pe fața pământului, neavând nici un viitor: "[Românii sunt] un popor fără istorie... destinați să piară în furtuna revoluției mondiale... [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluției și [vor] rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
față de "conservatorismul național" românesc a fost inoculată și țărilor "frățești", cel mai ușor fiind, fără îndoială, cu Ungaria și Bulgaria, virus intrat și-n celelalte țări din Tratatul de la Varșovia, încă de la înființarea din 1955, ca replică la NATO. Atitudinea ostilă în cadrul Tratatului de la Varșovia era generată de existența Basarabiei și a Bucovinei nordice, în care elementul românesc trebuia eradicat cu program. Nici o altă țară din pact nu avea, din acest punct de vedere, situația României. La început, lupta s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
însă, în toamnă, Hrușciov îl anunță, neașteptat, pe Bodnăraș, că trupele vor fi retrase, dar, spre a satisface iarăși vechea "onoare" țaristă, operația avea să se facă nu pentru că ceruse România. Evenimentele din Ungaria lui 1956 îl postează de Gheorghiu-Dej ostil lui Imre Nagy din cauza pretențiilor iredentiste ale acestuia. Drept răsplată, Hrușciov oferă un dezgheț al relațiilor României cu Basarabia, între 1956-1959. Atunci familiile despărțite de Prut se revăd pentru prima oară din 1944. Chișinăul declară că "RSS Moldova are cele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu cât acesta nu s-a refugiat la Moscova, ci în Statele Unite, luând exemplul lui Anatoli Golițân. Cei "cinci apostoli" de pe malurile Dâmboviței au distorsionat radical politica românească de apropiere de NATO, îndeplinind obiectivul Moscovei de a arăta cât de "ostilă" este România față de Occident, în falsa ei independență: "Discrepanța dintre comportamentul DSS/ DIE și politicile discutate de conducătorul român la Washington, Londra și Berlin apărea nu doar ca incoerentă și schizofrenică, ci în mod hotărât inamicală. Moscova și ceilalți membri
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Și asta în perspectiva eliminării unor posibile intervenții ale "Estului în Vest sau o intervenție a Vestului în Est", ca și a Estului în Est! Imediat, statele "varșoviene" au trecut la discreditarea rolului Bucureștiului în Procesul Helsinki, prezentându-l ca ostil acestuia, estimp în care declanșaseră o campanie împotriva președintelui american Jimmy Carter, susținător al politicii drepturilor omului, campanie pe care România n-a susținut-o301. În context, Budapesta, îmboldită de Moscova, a respins exigențele "Coșului III" sub acuzația de presiune imperialistă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
amintea Tractatus-ul atunci când vorbea despre „rezultatele negative ale secolului XX“. Iată o însemnare: „Wittgenstein e în exactitate: «Despre ce nu știm nu trebuie vorbit㻓 (Constantin Noica, Jurnal de idei, Humanitas, București, 1990, p. 384.) Este interesant de observat că autori ostili gândirii empiriste au legat de Tractatus aceleași așteptări ca și adversarii lor filozofici. Referindu-se la imaginea pe care o aveau despre Wittgenstein unii membri ai Cercului de la Viena, Karl Menger scria că așteptau mai departe de la acesta „o contribuție
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
moderat, ca urmare, a scăderii moralului participanților; apar frecvent sentimente de mânie și frustrare generate de scopul și sarcinile grupului, dirijate adesea spre liderul formal sau spre alți membri ai grupului sub formă de reacții neprietenești sau chiar de manifestări ostile. Activitatea grupului Înregistrează mici progrese În rezolvarea sarcinilor primite, ca o consecință a dezvoltării abilităților. 3.Rezoluția este stadiul În care nivelul de dezvoltare evoluează de la moderat până la superior și poate fi, ca durată, foarte scurt sau foarte lung. Interesant
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
precumpănitor, organic spre cea dintâi, de unde accente de jubilație și serafism, de reverie ori de subțire melancolie. Ego-ul lui Grigore Vieru se construiește gradual pe purități moștenite; refractar dezolării, năruirilor morale, el înaintează consecvent pe o linie mediană fără retorisme, ostil tenebrelor. Mireasma teiului, verdele vegetației, "fire de argint lichide", "sălbăticiuni mici și dragi", aroma pâinii calde iată "bucurii simple" configurând plenitudinar sentimentul ființării neîntrerupte. Aflăm ca dintr-un basm: Nu există moarte! Pur și simplu cad frunzele / Spre a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
izbucnește: "Arză-te-ar focul, poezie, precum mă ard și pe mine / țepușele cuvintelor în care-s rezemat lângă stâlpul / de aur al lunii". În practică, un George Vulturescu febril, inflamabil, vulcanic, departe de a abandona, nu se dă bătut. Ostil poeziei lâncede, somnolente, îl tentează "poezia cu lupi", aspră, agresivă, intransigentă, cu "colți" care sfâșie. Unii cântă iarba, orașul, / orașul sau mașina de scris / eu voi cânta cuțitul" (Zidul de fulgere). Bântuit, imoderat, îl preocupă nașterea poeziei, geneza versului instaurator
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mult într-o problemă limpede ca lumina zilei, răstălmăcită cu evidentă rea voință de elemente dușmănoase, răspunsul celor din Nord a venit prompt și succint, printr-un comunicat guvernamental: "Este cu totul regretabil că unele minți primitive, înfierbântate de forțele ostile păcii, intervin în treburile interne ale Republicii noastre. Putem asigura populația vandană, precum și toate națiunile de bună-credință, că nu vom accepta niciodată nici o ingerință în programele noastre de învățământ. Totodată, suntem mândri să anunțăm, și cu acest prilej, că învățământul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
în Președintele Tzepesch a crescut la peste 73%, iar reacțiile din străinătate au fost catalogate drept imixtiuni inadmisibile în treburile interne ale unui stat independent, umanist și suveran. Așa că și autoritățile din Republica Umanistă Vandana au dat în judecată "guvernele ostile"34. "Un vot! De un singur nenorocit de vot a depins toată porcăria!" se văitau vǘndǘnii, cei ce erau aproape singurii afectați de confiscările din nord. Lucrurile s-au terminat într-un mod cu totul neașteptat: pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
indigestia din ziua aceea a unui deputat, poate să schimbe cursul multor vieții; 2. Ambasadorul UNESCO în Republica Umanistă Vandana și-a părăsit postul cu o avere estimată la câteva milioane de dolari (nu vandani); 3. Relațiile diplomatice cu "țările ostile" au fost reluate 35; 4. În Republica Democratică Vandana, presa a făcut mare tapaj în legătură cu marea victorie a democrației, în vreme ce în Republica Umanistă Vandana mass-media nu au făcut nici o referire la abolirea legii; 5. O bună parte dintre procesele intentate
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
neo-testamentare. S-a putut pune astfel întrebarea dacă ele nu sunt anterioare noțiunii de martiriu așa cum avea ea să fie elaborată mai târziu de creștini, mai ales că prima apariție a cuvântului "martiriu" însuși pentru desemna moartea în mâinile laicilor ostili apare în povestirea lui Policarp, care asociază cuvântul faptei, în Asia Mică, în jurul anului 150pp. În Evanghelii și, îndeosebi, în Faptele Apostolilor, termenul grec martus (din care derivă "martir") se întâlnește cu sensul de "martor" și este folosit pentru martorii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]