12,062 matches
-
poate dobândi independența sau deveni o putere regională decât dacă rămâne singură. Adaptânduși politica în funcție de împrejurări, prințul Carol și conservatorii au elaborat o strategie pentru a câștiga sprijin internațional în vederea obținerii independenței. Încheind tratate comerciale fără aprobarea prealabilă a guvernului otoman. Tratatul comercial dintre Austria și România din 1875 a avut îndeosebi avantaje politice și a contribuit considerabil la apropierea de Austro-Ungaria, fapt care a culminat cu aderarea României la Tripla Alianță, în 1883. 69 În august 1976, guvernul liberal condus
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
În august 1976, guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu a reluat atitudinea de neutralitate și a hotărât să se alinieze la politica Austro Ungariei și Rusiei. În a doua jumătate a anului 1876, pe măsură ce relațiile dintre Rusia și Imperiul Otoman s-au deteriorat, guvernul român a apreciat că era necesar să se treacă la înțelegere cu Rusia. Primul ministru Ion C. Brătianu a discutat încă din octombrie 1876, la Livadia, în Crimeea cu țarul Rusiei Alexandru al II lea și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și România a semnat-o la 4 aprilie 1877 garanta armatei ruse dreptul de trecere prin România și obliga guvernul rus să respecte drepturile politice și integritatea existentă a României. Parlamentul român a ratificat convenția și a declarat război Imperiului Otoman la 30 aprilie/ 12 mai 1877. „În articolul 1. convenția prevedea: Guvernul Alteței sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (...) libera trecere pe teritoriul României (...). Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Majoritatea liberală și opinia publică au cerut declararea imediată a independenței. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a adoptat o rezoluție care confirma independența absolută a țării. Mobilizarea generală fusese declarată încă de la începutul lunii aprilie. Situația creată de partea otomană prin incursiunile, jafurile și bombardamentele sale asupra teritoriului românesc au determinat riposta armatei române. La 26 aprilie 1877, bateriile de artilerie de la Calafat au replicat, bombardând Vidinul. A doua zi, Poarta a declarat suspendarea legăturilor diplomatice cu România. În timpul operațiunilor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sine stătătoare, pentru întărirea stimei și a încrederii către noi a națiunilor străine, invocăm numele marilor noștri domni eroi, odată energici apărători ai creștinătății în Orient (...), noi am trecut Dunărea!” Atitudinea Rusiei s-a schimbat în august 1877, când forțele otomane au oprit ofensiva rusă la Plevna, în nordul Bulgariei. Pentru a-și menține pozițiile și a împiedica armata otomană să lanseze o contraofensivă generală, țarul și comandanții săi ruși au a acceptat condițiile lui Carol ca armata română să aibă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
odată energici apărători ai creștinătății în Orient (...), noi am trecut Dunărea!” Atitudinea Rusiei s-a schimbat în august 1877, când forțele otomane au oprit ofensiva rusă la Plevna, în nordul Bulgariei. Pentru a-și menține pozițiile și a împiedica armata otomană să lanseze o contraofensivă generală, țarul și comandanții săi ruși au a acceptat condițiile lui Carol ca armata română să aibă bază proprie de acțiune și comandă separată. Totodată, i-au oferit lui Carol comanda supremă a forțelor aliate de la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nevoit să se predea după aproape trei luni de asediu. După capitularea Plevnei, rușii au înaintat pe direcția Sofia-Adrianopol, iar armata română a continuat înaintarea în direcția Vidin Belogradicik. Înfrângerea otomanilor pe toate fronturile a pus capăt acestui conflict. Guvernul otoman a acceptat condițiile Rusiei pentru încheierea armistițiului la 9 ianuarie 1878, dar, reprezentanții României nu au fost invitați la negocieri. Oficialii ruși au urmat aceeași conduită și în întocmirea tratatului de la San Ștefano de la 19 februarie 1878, care confirma condițiile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rezultatul cel mai important la Congresului de la Berlin, a fost recunoașterea independenței, astfel că România devine un stst egal în drepturi cu alte state. România a reușit să rupă astfel legătura juridică, ce durase timp de patru secole cu Imperiul Otoman. Obținerea independenței a permis politicienilor și intelectualilor români să-și îndrepte atenția asupra desăvârșirii națiunii. O altă consecință î independenței, a fost proclamarea României ca regat și a lui Carol I ca rege la 14 martie în 1881. Perioada de după
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
prin care România urma să-și obțină independența. Liberalii Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Boerescu erau favorabili apropierii de Rusia și acțiunii deschise împotriva otomanilor. Rusia era singur interesată să sprijine 76 mișcarea de eliberare deoarece urmărea destrămarea Imperiului Otoman și controlul strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Conservatorii, în schimb, doreau menținerea regimului de garanție colectivă, ei considerau, că pericolul nu vine dinspre Austro-Ungaria ci dinspre Rusia. Așadar, în opinia lor, obținerea independenței depidea de relațiile diplomatice cu Germania și Austro-Ungaria
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și Franța recunoșteau independența abia în februarie 1880 printr-o notă colectivă. Congresul de la Berlin recunoștea, prin tratatul semnat la 1 iulie 1878, drepturile suverane ale României asupra Dobrogei și Deltei Dunării. Se lichida astfel, după 461 de ani, dominația otomană, pe acest străvechi pământ românesc. Este prezentat memoriul adresat Congresului de la Berlin de către delegația românească compusă din: I.on C. Brătianu, Președintele Consiliului de Miniștri și Mihail Kogălniceanu în calitate de Ministru al Afacerilor Străine. Aceasta suna astfel: ” Azi când Tratatul de la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
mitică a reptilei malefice se insinuează și în alte romane având ca problematică esențială războiul și repercusiunile sale; ne gândim, bunăoară, la Balaurul Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și la Oamenii măriei sale, ultimul volum al trilogiei Frații Jderi de M. Sadoveanu. Oștirea otomană care invadează Moldova este comparată de romancier cu un balaur, voievodul Ștefan fiind considerat arhanghelul Mihail care are misiunea sacră de a străpunge "fiara ismailiteană". De altfel, Origene a confirmat identitatea balaurului cu șarpele, ca simbol demoniac, în legătură cu Psalmul 73
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de-a lungul unui accident tectonic, acoperit de un piemont 42. Această structură orografică complicată a avut însă importante consecințe asupra evoluției vieții sociale și organizării spațiului politico-geografic dinMaghreb: teritoriul marocan a fostsingurul areal arab mediteraneean neocupat vreodată de Imperiul Otoman, datorită rezistenței emiratelor locale constituite la adăpostul spațiului montan; regiunea piemontană de contact cu deșertul saharian a reprezentat vatra diferitelor nuclee de locuire autohtone, fiind folosită pentru potențialul diversificat conferit de complementaritatea funcțională a ambelor regiuni naturale. Domeniul montan a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de partaj teritorial din 1947 - 880.000 în Gaza și 630.000 în Cisiordania. Migrațiile internaționale dinaintea celui de-al doilea războimondial au cuprins două fluxuri mai importante. Este vorba despre emigrația siriană și libaneză declanșată încă din epoca stăpânirii otomane și îndreptată de preferință spre ținuturile din lungul Golfului Guineii, unde acești pricepuți negustori levantini s-au inserat ca o clasă de intermediari între administrația colonială și autohtoni; o altă parte a emigrației levantine s-a dirijat și spre America de Sud
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
la cote ridicate (peste două treimi) până în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Condiția proprietății funciare a fost elementul primordial în evoluția ruralității arabe și a raporturilor rural/urban. Practic, marea proprietate seniorială a fost constituită în timpul stăpânirii otomane și întărită ulterior de autoritățile europene mandatare, prin împroprietărirea unor demnitari locali (șefi de triburi, lideri religioși, conducători ai comunităților sătești) cu mari suprafețe de teren, pentru asigurarea loialității acestora. O altă parte a marii proprietăți era deținută de familii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
năzdrăvanei Despina. Convins că "atingerea e totuși posibilă", i se sustrage călugărindu-se și făgăduindu-se astfel castității, inspirate lui și întrevăzute în iconografia Maicii cu Pruncul. Acest Leandru al vremurilor baroce, devenit monahul Irinej, se face pribeag din pricina primejdiei otomane, scriindu-și astfel aventurile de picaro balcanic între vis și realitate, între evlavia ortodoxă și înălțarea unor lăcașe de credință și sfințenie creștină implantate în calea prăpădului semănat de păgâni. Leandru este căutat de feluriți spadasini (conform prorocirii că va
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
providențial al îngerilor născuți cu chip omenesc. El însuși are toate datele unui "înger al morții", în fața căruia Anna cedează sufletește; pradă ravagiilor și tulburărilor trupului, ea trece de la sublimul declarației de dragoste la ura cea mai înverșunată. Când asediul otoman este iminent, Anna se va ascunde într-o mânăstire din oraș, încălcând planul patern de evacuare pe mare. Își va întâlni din nou amantul ce o adoră cu aceeași intensă castitate. Contrariată, dă curs puterii ei de seducție trupească, oferindu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse este reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu aduce nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia, și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman, ca armata română să atace armatele rusești. Ministrul de externe insista ca reprezentații puterilor garante, să intervină pe lângă Poartă, ca atunci când trupele ruse vor intra în România, armata otomană să nu invadeze teritoriul românesc. De aceea, în această perioadă, el
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman, ca armata română să atace armatele rusești. Ministrul de externe insista ca reprezentații puterilor garante, să intervină pe lângă Poartă, ca atunci când trupele ruse vor intra în România, armata otomană să nu invadeze teritoriul românesc. De aceea, în această perioadă, el este împotriva cooperării statului român cu Rusia pe teren militar contra Turciei. Ca trăsături specifice în ce privesc obiectivele lui diplomatice sunt: 1. grija deosebită pentru relațiile cu Rusia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
mai ales că, guvernul rus, nu formulează nicio propunere precisă în acest sens. Mihail Kogălniceanu se arăta potrivnic oricărei acțiuni militare, și sfătuia pe Carol să aștepte mai întâi să vadă care va fi atitudinea Europei față de convenția româno-rusă. Guvernul otoman, era departe de a cunoaște starea de neutralitate pe care noi o invocam, de a nu ataca țărmul stâng al Dunării, în caz de trecere a trupelor ruse în România. El înțelegea prin neutralitatea României, interzicerea atât din partea Turciei cât
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
românesc. La demersul Porții din 10/22 aprilie 1877, pe lângă guvernul român de a-și uni forțele armate cu cele turcești împotriva celor țariste, în caz de trecere a Prutului, Mihail Kogălniceanu răspunse la 11/23 aprilie, că cererea guvernului otoman este de natură prea gravă, spre a putea guvernul român să-și ia răspunderea de a se pronunța. Corpurile legiuitoare, au dreptul să decidă dacă România va lua parte la război și 18 că ele vor fi convocate la 14
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de stat a României. În această atmosferă, Mihail Kogălniceanu aduce la cunoștința cabinetelor europene că România, după ce și-a proclamat independența a luat parte activă, la războiul împotriva Turciei, nu numai pentru a rezolva pe calea armelor diferendele cu Imperiul Otoman, ci și pentru a dovedi lumii întregi că aspirațiile ei sunt pe deplin justificate. Lupta diplomatică clarvăzătoare desfășurată sub conducerea ministrului de externe român, a avut menirea să susțină efortul militar, eroii al armatei române în bătăliile de la Plevana, Vidin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
muncește Europa de multă vreme, văd în Turcia un punct de întâlnire al tuturor rivalilor Constantinopolului, un punct al echilibrului european. Prezintă diplomația europeană într-o activitate febrilă, de căutare a unei formule pentru a îmbunătăți soarta creștinilor din Imperiul Otoman. În timpul dezbaterii de către Corpurile legiuitoare a convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului de externe dă un impuls puternic stăruințelor diplomatice pentru dobândirea independenței. Cu toată neutralitatea ce România și-o impusese, se arată în Istoricul războiului din 1877-1878 , volumul I, guvernul otoman îndată după declararea războiului de către Rusia, fără cea mai mică provocare din partea României și oarecum în schimbul atitudinii ei binevoitoare și rezervate,, pe de o parte, concedia pe reprezentantul român de la Constantinopol, iar pe de alta își îndrepta primele sale ostilități
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Turciei și le puse în vedere că Poarta, rupând însăși prin actele sale de ostilitate legăturile cu ea și România e silită a lua măsuri pentru a respinge prin forță actele de agresiune la care este expusă țara din partea armatei otomane. Toate aceste bombardări din partea Turciei probau că guvernul otoman declaraseră război României, deși aceasta luase toate precauțiile pentru a nu-i lăsa la cel mai mic pretext de agresiune. Proclamarea independenței fu adusă la cunoștința puterilor europene printr-o notă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
însăși prin actele sale de ostilitate legăturile cu ea și România e silită a lua măsuri pentru a respinge prin forță actele de agresiune la care este expusă țara din partea armatei otomane. Toate aceste bombardări din partea Turciei probau că guvernul otoman declaraseră război României, deși aceasta luase toate precauțiile pentru a nu-i lăsa la cel mai mic pretext de agresiune. Proclamarea independenței fu adusă la cunoștința puterilor europene printr-o notă adresată de Mihail Kogălniceanu către agenții diplomatici acreditați în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]