2,905 matches
-
a fost reeditat abia În 1999, după 80 de ani <endnote id="(526)"/>. Tot referitor la Fundoianu, În decembrie 1945, În Revista Fundațiilor Regale, Tudor Arghezi a semnat un cald articol În memoria „poetului asasinat [la Auschwitz] cu aburi de otravă”. Un pasaj referitor la evreitatea lui B. Fundoianu a fost exclus de cenzură atunci când textul a fost republicat la jumătatea anilor ’70 <endnote id="(525)"/>. Practica devenise atât de uzuală, Încât unii autori ajunseseră să se autocenzureze. Silviu Angelescu, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei să-și piardă din strălucire, dânsa avea ceva respingător, În ea se simțea, mai mult decât În alte femei, Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, Împrăștietoare de ispită și de moarte”, ca „o floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere” <endnote id="(794, pp. 16-19)"/>. Cam În același stil este descrisă senzuala Ghenea (Golda) Kersanova, „fiica unui evreu bogat, fabricant de lichioruri”, din romanul lui Gib Mihăescu Rusoaica (1933). Ghenea „nu era chiar o frumusețe”, dar trăsăturile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cele șase puncte ale complotului, două se refereau la „prostituție” și „alcoolism” : „[Jidanii] Îi vor Îndemna sistematic [pe români] pe calea desfrâului, nimicindu-le familia și puterea morală” și „Îi vor otrăvi și ameți cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. În ultimul său roman (Cimitirul din Praga, 2010), Umberto Eco descrie modul În care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, serviciile secrete țariste au forjat mitul falselor Protocoale ale Înțelepților Sionului <endnote id=" (875)"/>. Protagonistul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
beția este mama tuturor relelor, mulțimea păcatelor o au drept tată”. Pamfletul său teologic se Îndreaptă și Împotriva celor care chiar „și În numele lui Dumnezeu [și al sfinților] ridică paharul plin”. „Beția este râpa care duce la Iad. Beția este otrava Diavolului. Câți te vor Îndemna să bei, să te Îmbeți, sunt dușmanii tăi vădiți” <endnote id="(822, p. 466)"/>. Discursul preotului de țară nu poate fi de altă natură. „Dușmanii vădiți” capătă identitate etnică : „Omul de treabă - spune unui țăran
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au introdus și exploatat viciul beției În sate, au amestecat băuturile cu materii otrăvite, au Înveninat astfel fizicește, au corupt moralicește populațiunile noastre. [...] Ca rasă străină, ne-au declarat război pe moarte, Întrebuințând În locul cuțitului și pistolului băuturi falsificate cu otrăvuri” <endnote id="(285, pp. 132 și 149- 150)"/>. Nu putem ști la ce fel de „materii otrăvite” se referă publicistul Eminescu. Doar În două locuri el vorbește despre evrei-lipitori care ar vinde „rachiu de cucută [ ? !] prin sate” <endnote id="(285
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi În cazul celălalt curat românești ; și, deși lucrul acesta ar fi, În adevăr, un mare pas făcut pe calea regenerării, ar trebui totuși să se considere că românul, sceptic cum e, dă foarte puțină Însemnă tate faptului că otrava de care moare e jidovească sau curat româ nească”. De altfel, În proza lui C. Hogaș apare adesea și cârciumarul român, care „mânuiește un popor Întreg de pahare și de gărăfi”, fiind dotat „c-o Îndemânare vrednică de cel mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era convins că, „pentru ca poporul să-și frângă orice putere de rezistență, jidanii vor aplica un plan unic și În adevăr diabolic”. Printre altele - scria „Căpitanul” -, „[jidanii] Îi vor otrăvi și ameți [pe români] cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. Din relatările și textele prezentate se poate vedea că, În decurs de un secol, numărul substanțelor cu care au fost acuzați cârciumarii evrei că falsifică sau otrăvesc băuturile este destul de mare : vitriol, var, „alcool de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acră”). Este o substanță care se procura ușor, de la orice „băcălie” sau „spițerie jidovească”. „Jupân Strul, din Târgul-Neamțului, negustor de băcan”, dar și „spițer” - personaj Într-o nuvelă a lui Ion Creangă -, vinde astfel de substanțe, ierburi tămăduitoare „și alte otrăvuri” <endnote id="(457, p. 232)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, În catastifele vamale ale orașelor Bârlad, Focșani și Galați, de pildă, sunt Înregistrați negustori evrei care aduceau „chiatră acră”, pentru a o comercializa În Țările Române <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alte stereotipuri specifice : e negustor În târg, se tocmește, e ahtiat după bani și aur, e viclean („tot ei Îs mai mehenghi [= vicleni]”), știe să citească (spre deosebire de român), Îi urăște pe creștini („jidanul, tot cu dușmănie asupra creștinului”), ucide folosind otravă („Îi dă nu știu ce și omoară omul”), pretinde că se botează etc. Povești cu evreul infanticid și hemofag se transmiteau din gură În gură, se spuneau mai ales copiilor și ne putem imagina ce efecte aveau asupra lor pe moment, dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etc. Este o Întreagă mitologie, incertă și confuză, creată timp de mai multe secole, care face din evreu un tip suspect, căruia Îi sunt asociați termeni precum „infanticid ritual”, „hemofagie”, „vampi rism”, „canibalism”, „stranii obiceiuri culinare”, „murdărie”, „microbi”, „sânge infestat”, „otravă”, „crimă”, „vrăjitorie”, „ritualuri demonice” etc. Cu un astfel de „portret-robot”, despre evreu se poate spune orice și oamenii simpli vor crede. Așa se explică tenacitatea și vitalitatea extraordinară a legendei privind omorul ritual și a altor povești similare. Sunt multe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu zace de aceleași boli ?... Nu se vindecă cu aceleași leacuri ? Nu-i e cald și frig și lui, tot vara și tot iarna, ca și creștinul ?... Dacă mă Înțepi, nu sângerez ? Dacă mă gâdili, nu chicotesc ? Dacă Îmi dai otravă, nu mă sfârșesc ? Și dacă voi ne asupriți, noi să nu ne răzbunăm ?... Dacă suntem la fel ca voi, În toate celelalte, vă vom semăna și Întru aceasta !” (Neguțătorul din Veneția, actul III, scena 1, traducere de Gala Galaction). Peste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am realizat în prima lună a guvernării noastre cu ajutorul dispozițiilor administrative simple, în așteptarea noilor legi pe care le vom aduce în viitor în parlamentul care va fi ales. Și-au încetat apariția ziarele evreiești...care au fost scrise cu otravă de către străini ce au găsit un cămin la noi; care sub numiri de împrumut, cu o limbă defectuoasă au intervenit în afacerile noastre familiale și au batjocorit altarele sfinte ale sentimentelor românești. Ambasadorul Marii Britanii la București, își formase impresia că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
bucur că am fost destinatarul lor, că pe majoritatea . am reușit să le păstrez și că le pot acum restitui. Această acțiune nu e nici simplă, nici lipsită de riscuri. Ca și paginile de jurnal, scrisorile sînt pline cîteodată de „otrăvuri”, de vorbe mînioase, de afirmații grave și sarcasme, de caracterizări malițioase și porecle, de suspiciuni și păreri exagerate, pe care - zic unii - n-ar fi bine să le dezvăluim, cît încă mai trăiesc unele din persoanele vizate. Mă despart categoric
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
instalîndu-se tacticos în cazinoul din titlu și în situația dramatică născocită de Fleming : Bond trebuia să bată pe cineva la cărți. în următoarea oră, el juca, pierdea, urca la el în cameră ca să se bată cu unii, mai juca, bea otravă, își repornea inima cu defibrilatorul din mașină, cîștiga și îl lăsa pe adversar să-și ia revanșa la o partidă de tortură genitală. Pentru prima dată într-un film cu Bond, spectacolul era Bond însuși. și era tare. Un triumf
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sănătos cu neștiutul din noi. Prin contrast, Strindberg pare să ne lase Într-un dezechilibru nerezolvat, În mijlocul tenebrelor. Citind piesele lui Strindberg, rămâneam cu un sentiment tulburător, neplăcut. Mă Întrebam de ce e nevoie să trimitem de pe scenă mesaje pline de otravă, să umplem și mai mult paharul care deja În viață e În pericol să se reverse. Am căutat În scrisorile lui o salvare, o cheie, dar am dat de senzații și mai tari, cum ar fi o descriere a „camerei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
la iveală noi raporturi Între fluturi și problemele esențiale ale naturii. Misterele mimetismului exercitau o atracție deosebită asupra mea. Fenomenele sale dovedeau o perfecțiune artistică asociată de obicei cu obiectele făcute de mâna omului. Gândiți-vă la imitarea picăturilor de otravă, prin niște macule ca niște bășici, de pe o aripă (completate cu pseudorefracția) sau prin punctele galbene lucioase de pe o crisalidă („Nu mă mânca - am fost deja stoarsă, selecționată și respinsă“). Gândiți-vă la acrobațiile unei omide (a fluturelui de noapte
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
din folclorul boieresc ce-i păstra o amintire de neuitat. Oare era chiar așa "nevinovat" sângele ticăloșilor; al jefuitorilor; al "hiclenilor" ce vindeau țara la Înalta Poartă; al boierilor ce jecmăneau țarina răzeșilor; al celor ce urzeau cu pumnalul, cu otrava să-l trimită cu picioarele înainte la gropnița de la Putna; sângele vrăjmașilor ce-i pârjoleau prin foc și sabie, țara, tot "nevinovat" era? "Să se știe! Moldova nu-i sat fără câini!" Ștefan Vodă n-a fost Țepeș Vodă. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ce naiba mi-ai dat să beau? Se clatină... Se așează pe scaun... Daniil zâmbește în barbă... Ce mi-ai dat? Suc de mac: afion. M-ai.... m-ai....otră ... otrăvit... Daniil zâmbește, își piaptănă cu degetele rășchirate barba zbârlită: Dulce otravă... O să tragi un pui de somn... Noaptea-i rău sfetnic. Când o răsări soarele, vei vedea că dracul nu-i așa negru. Doamne iartă-mă! se plesnește el cu palma peste gură. Acu dormi. Adormi. Somn ușor, Măria-ta... Ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru că nu s-a găsit nimeni să-i lichideze ca pe câinii turbați și, o dată cu ei, să curme și rătăcirile minții lor bolnave. Am auzit că venețienii i-au pus gând rău și au năimit pierzători de i-au strecurat otravă în pilaf sau în vreo doftorie, povestește Maria. Din păcate, făptașii au dat greș. Vulpoiul a mirosit la timp și pierzătorii mi-e groază să pomenesc ce-au pătimit... Ah, cât îl urăsc! Îl urăsc! Îl urăsc! se dezlănțuie Alexandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a se îmbrânci, a se doborî unul pre altul...parcă eu n-am făcut la fel? ...și s-a iscat o vrajbă c-au prins frate cu frate a se surpa, a se sugușa, a se ucide cu pumnalul, cu otrava, cu juvățul. Și au adunat atâta ură, că și murind lăsau răzbunarea cu limbă de moarte, fiilor, nepoților nu care cumva să se stingă blăstămul... Și câte rugăciuni de dezlegare nu s-au făcut prin biserici, dar n-a ajutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îl stropșește pe Roman-Vodă și, ca păcatul să fie mai mic să nu verse sânge, cum scrie la Scriptură i-a descleștat dinții cu pumnalul și i-a turnat pe gât un pocal de vin în care topise o teribilă otravă venețiană ce pe dată i-a înghețat sângele în vine... Șirul crimelor fratricide, continuă. Alexăndrel, alt frate al lui Roman Răzbunătorul, măcar că era necopt -, vine cu oaste leșească și, cu ajutorul acelorași boieri trădători, își răzbună fratele otrăvit, înjunghiindu-l pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
turcilor. El vine cu oaste turcească, îl azvârle pe Alexăndrel din Scaun și cu mâna acelorași boieri, ce se dădeau mereu de partea celui mai puternic -, i-a strecurat în borșul de pește mult plăcut lui un prăfuleț din minunata otravă venețiană, moștenire de familie. Și, astfel, Aron-Vodă Răspopitul a ajuns să spurce Scaunul Moldovei cu curul său răpciugos! E rândul lui taica, Bogdan, să intre în scenă... Cu ajutor unguresc de la Iancu de Hunedoara, l-a zdrobit la Crasna, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
căscate... Câțiva au pus mâna pe săbii, dar le-au băgat repede în teacă; cetatea era înconjurată de vitejii mei. Când a fost vorba să înapoieze pământurile hrăpite cu japca... Dumnezeule! Turbaseră! Au încercat vechile lor figuri: cu pumnalul, cu otrava, cu borșul... Prea târziu! Toată Moldova se adunase în jurul meu. Au strigat după oaste străină. A venit oaste străină. Prostimea a pus mâna pe topoare și n-au mai aflat drum de întoarcere... Unii, ce-și temeau pierderea capului, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
foșfăie șobolanii. Îi simt, îi miros. Când or veni turcii, să vezi ce-o să se bulucească să le iasă-nainte cu pâine și sare... În mine lovesc mai greu, dar, lovind în tine, țintesc în mine. Ochii în patru, Alexandre! Otrava în vin, e dulce... Lovitura de pumnal pe la spate e fulgerătoare, ca mușcătura de viperă... Orice aprod, orice cămăraș, pentru o pungă de galbeni, poate curma și viața unui Cezar. Vrăjmașul dinlăuntru, neștiut, e mai periculos, că mușcă pândiș, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Athletul Creștinătății ți se închină!" Dacă altfel nu se poate... Numai domn să nu fii... Plătim haraci padișahului, plocoane Marelui Vizir, peșcheșuri pașalelor, bacșișuri dregătorilor, ciubuc slugilor și odoare cadânelor favorite. Și de-ar fi numai aiasta... 12 Pumnal sau otravă în țintirim Dacă... dacă se scoală din coșciug vreun strigoi și-mi rânjește cu hârca descarnată, de-mi îngheață sângele-n vine și damblagesc pe viață? Șuncile pe boier Cupcici dârdâie mărunt-mărunt, se crucește de apărătură și se trage acana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]