2,829 matches
-
temperatura camerei. 5.1.2. Soluțiile A (etalon intern) și B (probă) Se introduc 5 ml din filtratul A într-un tub de centrifugare (4.2) și 5 ml din filtratul B într-un alt tub (4.2). 5.2. Oxidarea Se adaugă soluțiilor T, A și B 5 ml de amestec oxidant (3.6) și, după un minut, 10 ml izobutanol (3.7). Se închid tuburile și se agită puternic timp de 5 secunde. Se lasă deoparte un minut și
jrc190as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85325_a_86112]
-
timp de 10-15 minute pe baia de apă (4.1). Se centrifughează până când faza apoasă se separă de faza de cloroform. Operațiile se efectuează simultan, așa cum sunt descrise în continuare, pe extractele apoase A (etalon intern) și B. 5.2. Oxidarea Cu ajutorul unei pipete, se transferă 40 ml din soluția apoasă supernatantă (ușor tulbure) obținută la 5.1 într-un tub de reacție prevăzut cu dop rodat, se adaugă 0,5-1 ml soluție de 2,6-diclorfenol-indofenol (3.4) și se amestecă
jrc190as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85325_a_86112]
-
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit transmise Comisiei Europene de către statele membre;" 3. La articolul 3, după litera v) se introduc două noi litere, literele x) și y), cu următorul cuprins: "x) ardere - orice oxidare a combustibililor, indiferent de modul în care este utilizată energia termică, electrică sau mecanică produsă prin acest proces și orice alte activități asociate, inclusiv spălarea gazelor reziduale; y) producător de energie electrică - un operator care deține o instalație care la
HOTĂRÂRE nr. 204 din 23 aprilie 2013 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278603_a_279932]
-
cu toate că mercurul în stare elementara este oxidat rapid în mercur (II) în interiorul eritrocitelor (care prezintă o afinitate mare pentru substanța în cauză), o mare parte din acest element chimic absorbit pe cale pulmonară ajunge la creier și pătrunde în acesta înaintea oxidării, datorita liposolubilității sale. Mercurul inorganic (II) tinde să se acumuleze în rinichi. Mercurul este un element otrăvitor, care are tendința de acumulare în corp în decursul timpului; acționează ca o neurotoxină, distrugând țesutul nervos și cel cerebral. Intoxicația acută, datorată
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
exemplu clorura de mercur (II); aceste săruri afectează sistemul gastrointestinal și rinichii, cauzând distrugerea țesutului renal. Cu toate acestea, deoarece nu pot pătrunde ușor dincolo de bariera sânge-creier, mercurul poate cauza puține daune neurologice fără expunere continuă. Cele două stări de oxidare ale mercurului formează sărurile mercuroase (I) sau mercurice (Hg și Hg). Mercurul (II) în aceste săruri este cu mult mai toxic decât mercurul (I) datorită solubilității lor mai mari; datorita acestei proprietăți, sunt mult mai ușor absorbite în tractul gastrointestinal
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
din ser: lipide neutre, fosfoproteine, lipoproteine, colesterol și acizi grași liberi. Există o corelație între încărcarea glicogenică a ficatului anterioară șocului și capacitatea acestuia de a metaboliza lipidele; în cursul șocului, pe măsura epuizării rezervelor glicogenice hepatice, scade capacitatea de oxidare a radicalilor acetat și a acizilor grași, iar hepatocitul se încarcă cu lipide. Alterările metabolismului glucidic se manifestă prin variații importante ale nivelului glicemiei și prin inițierea acidozei din cauza metabolizării glucozei pe cale anaerobă. Glicemia se menține ridicată în fazele inițiale
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
tisulare a piruvatului și mai ales a lactatului, produșii glicolizei anaerobe. Ficatul șocat fiind incapabil de a utiliza lactatul pentru gluconeogeneză, se ajunge la hiperlactacidemie. Deoarece reacția de transformare a acidului piruvic în acid lactic (catalizată de LDH, cu scopul oxidării NADH la NAD) este joncțiunea dintre procesele aerobe și cele anaerobe, lactacidemia controlează raportul dintre glicoliza anaerobă și procesele oxidative. Apariția unui exces de lactat corespunde unei creșteri a raportului NADH/ NAD, consecutivă hipoxiei. Excesul intracelular de acid lactic inhibă
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
exemplu, para-nitro fenolul are un pKa de 7,15. Oxigenul are un orbital dielectronic pe ultimul strat, ceea ce face alcoolul slab bazic în prezența unor acizi tari, precum acidul sulfuric. De exemplu, cu metanol: Alcoolii pot fi de asemenea supuși oxidării pentru a forma aldehide, cetone sau acizi organici, sau pot fi deshidratați pentru a forma alchene. Pot reacționa pentru formarea deesteri și pot fi supuși (dacă sunt mai întâi activați) reacțiilor de substituție nucleofilică. Pentru mai multe detalii, vezi secțiunea
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
unei baze precum piridina. Alte tipuri de esteri sunt preparați similar - de exemplu, esterii tosil (tosilați) sunt obținuți prin reacția unui alcool cu clorură de p-toluensulfonil în piridină. Alcoolii primari se transformă de obicei în aldehide sau acizi carboxilici prin oxidare organică, pe când alcoolii secundari se transformă în cetone. În mod tradițional, se folosesc oxidanți puternici, precum ionul dicromat sau permanganatul de potasiu în mediu acid, de exemplu: De multe ori în prepararea aldehidelor acești reactanți reprezintă o problemă, deoarece supra-oxidează
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
acid, de exemplu: De multe ori în prepararea aldehidelor acești reactanți reprezintă o problemă, deoarece supra-oxidează acidul carboxilic. Pentru ca aceasta să se evite, alți reactanți sunt preferați, cum ar fi clorocromat de piridină, periodinan Dess-Martin, acid 2-iodoxibenzoic sau metode precum oxidarea Swern. Alcoolii terțiari rezistă oxidării, dar pot fi oxidați de reactanți precum 2,3-dicloro-5,6-diciano-1,4-benzoquinonă.
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
ori în prepararea aldehidelor acești reactanți reprezintă o problemă, deoarece supra-oxidează acidul carboxilic. Pentru ca aceasta să se evite, alți reactanți sunt preferați, cum ar fi clorocromat de piridină, periodinan Dess-Martin, acid 2-iodoxibenzoic sau metode precum oxidarea Swern. Alcoolii terțiari rezistă oxidării, dar pot fi oxidați de reactanți precum 2,3-dicloro-5,6-diciano-1,4-benzoquinonă.
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
înțepător; se amestecă în orice proporții cu apa. Temperaturile de topire și fierbere sunt 16,7 respectiv 118,2. Se fabrică prin fermentarea acetică a soluțiilor diluate de alcool, prin distilarea uscată a lemnului (v. și acid pirolignos) sau prin oxidarea aldehidei acetice. Oțetul conține acid acetic în concentrație de 3-9%. Acidul acetic este: Denumirea cea mai comună și cea preferată de nomenclatura IUPAC este cea de "acid acetic". Denumirea sistematică de "acid etanoic" este validă conform nomenclaturii IUPAC, și este
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
proces tehnologic cu catalizator de iridiu este mai ecologic și mai eficient și a înlocuit pe scară largă tehnologia Monsanto, adesea utilizând aceleași linii de producție. Înainte de aplicarea industrială a procedeului Monsanto, acidul acetic era produs, în mare parte, prin oxidarea acetaldehidei. Aceasta rămâne a doua metodă ca importanță pentru producerea acidului acetic, deși nu se poate compara ca eficacitate cu metoda carbonilării metanolului. Acetaldehida poate fi produsă fie prin oxidarea butanului sau a benzinei ușoare, fie prin hidratarea etilenei (etena
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
procedeului Monsanto, acidul acetic era produs, în mare parte, prin oxidarea acetaldehidei. Aceasta rămâne a doua metodă ca importanță pentru producerea acidului acetic, deși nu se poate compara ca eficacitate cu metoda carbonilării metanolului. Acetaldehida poate fi produsă fie prin oxidarea butanului sau a benzinei ușoare, fie prin hidratarea etilenei (etena). Când butanul sau benzina ușoară sunt încălzite cu aer în prezența unor diferiți ioni metalici, printre care cei de mangan, cobalt și crom, se formează un peroxid organic care apoi
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
iar condițiile de reacție pot fi modificate cu scopul de a mări cantitățile produse, dacă acest lucru este rentabil. Totuși, separarea acidului acetic de acești produși secundari mărește costurile de producție. În condiții similare și folosind catalizatori similari ca în oxidarea butanului, acetaldehida poate fi oxidată de către oxigenul din aer pentru a produce acid acetic Folosindu-se catalizatori moderni, această reacție poate duce la obținerea acidului acetic cu un randament de peste 95%. Principalii produși secundari sunt acetatul de etil, acidul formic
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
Wacker, iar apoi oxidată ca mai sus. Mai recent, a fost pusă la punct o conversie a etilenei la acid acetic, mai ieftină și desfășurată într-o singură etapă, de către compania chimică Showa Denko, care a deschis o linie de oxidare a etilenei în Ōita, Japonia, în anul 1997. Procesul este accelerat un catalizator metalic de paladiu în mediu acid (acid tungstosilicic hidratat) și se consideră că este la fel de eficient ca procedeul carbonilării metanolului pentru liniile mai mici de producție (100-250
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă dulce - loessul remaniat (restratificat) - loessul degradat sau levigat rezultă din alterarea părții lui superioare, datorită proceselor de solificare, și în mod deosebit dizolvării carbonaților; are o culoare galben-rosiatică din cauza oxidării fierului sau negricioasă, datorită humusului provenit din levigarea solului de deasupra; se caracterizează prin conținut mai ridicat de argilă, plasticitate mai mare și porozitate mai redusă; Din datele prezentate se constată ca loessul trebuie considerat ca o rocă a cărei
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
4. În cele din urmă, reducerea totală conduce la formarea de sulfuri: Sulful arde cu o flacără albastră, în urma reacției obținându-se dioxidul de sulf sau anhidrida acidului sulfuros, un gaz sufocant cu un miros foarte neplăcut. Dacă se continuă oxidarea, se obține oxidul superior, trioxidul de sulf, care este anhidrida acidului sulfuric: Numerele de oxidare ale sulfului variază de la -2 la +6. Fiind un element reactiv, acesta are o varietate de compuși anorganici, cât și câțiva compuși organici cu importanță
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
o flacără albastră, în urma reacției obținându-se dioxidul de sulf sau anhidrida acidului sulfuros, un gaz sufocant cu un miros foarte neplăcut. Dacă se continuă oxidarea, se obține oxidul superior, trioxidul de sulf, care este anhidrida acidului sulfuric: Numerele de oxidare ale sulfului variază de la -2 la +6. Fiind un element reactiv, acesta are o varietate de compuși anorganici, cât și câțiva compuși organici cu importanță biologică ridicată. Cei mai răspândiți radicali ai sulfului sunt sulfiții și sulfații. Prin adăugarea de
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
petrol, pot fi prelucrați printr-o reacție de hidrodesulfurare, în urma căreia se scindează legăturile C-S: Hidrogenul sulfurat obținut, care se găsește, de asemenea, și în gazele naturale, este transformat în sulf elementar prin procesul Claus, un procedeu care implică oxidarea unei părți din hidrogenul sulfurat la dioxid de sulf, urmând ca acesta să reacționeze cu cantitatea rămasă pentru formarea sulfului: Sulful este indispensabil în fabricarea a numeroase substanțe și materiale:
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
electrochimică se situează între acesta și cupru și are potențial normal pozitiv. Structura electronică sp a stratului de valență dictează comportamentul chimic al arsenului. Conform acestei structuri, acesta poate forma ioni +/-3, +5 dar și alti ioni cu stări de oxidare intermediară în unele cazuri. Față de sărurile aurului, cuprului și platinei, arsenul metalic acționează ca un reducător, aducându-le în stare elementară, pentru ca în faza a doua a reacției să formeze arseniuri (CuAs, AuAs, PtAs). Se cunosc compuși ai arsenului și
Arsen () [Corola-website/Science/299389_a_300718]
-
ul este o băutură obținută prin infuzarea frunzelor uscate ale plantei "Camellia sinensis (L.)". În funcție de gradul de oxidare a frunzelor, cele patru tipuri principale de ceai sunt: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong și ceaiul negru. Compoziția chimică a ceaiului variază în funcție de recolta, condiții pedoclimatice și metodă de prelucrare; dintre componenți amintim: teina (alcaloid asemănător cu cel care
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
de procesare, toate provenind din aceeași plantă. La scurt timp dup ce sunt culese, frunzele de Camellia sinensis încep să se ofilească și să se oxideze. Clorofila se descompune și taninurile sunt eliberate, frunzele înnegrindu-se progresiv. Procesul acesta de oxidare enzimatica este numit în industria ceaiului “fermentație”, deși nu este cu adevărat un fenomen de fermentație, nefiind cauzat de microorganisme. Următorul pas este oprirea procesului de oxidare (sau a “fermentării”) prin încălzire, metoda care dezactivează enzimă responsabilă. Fără un control
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
se descompune și taninurile sunt eliberate, frunzele înnegrindu-se progresiv. Procesul acesta de oxidare enzimatica este numit în industria ceaiului “fermentație”, deși nu este cu adevărat un fenomen de fermentație, nefiind cauzat de microorganisme. Următorul pas este oprirea procesului de oxidare (sau a “fermentării”) prin încălzire, metoda care dezactivează enzimă responsabilă. Fără un control atent al temperaturii și umidității, pe ceai se pot dezvolta fungi; aceștia cauzează o fermentație adevărată, care contaminează ceaiul cu substanțe toxice (uneori chiar cancerigene) și cu
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
inițiale. Pentru că este produs în cantități mici, prețul sau este mare. Ceaiul verde Frunzele sunt culese, lăsate la vestejit, apoi sunt tratate uscat (în tigăi, după metodă chinezească) sau la abur fierbinte la maxim 2 zile după cules pentru împiedicarea oxidării. Frunzele pot fi modelate în formă de perle, de spirale sau lăsat în stare liberă. Ceaiul oolong După ce frunzele sunt culese, lăsate la stafidit și rulate, timp de 2-3 zile (sau mai mult) sunt întinse pentru oxidare. Ceaiul oolong (sau
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]