8,628 matches
-
avut eu în minte: spațiul cel plat cu cele două laturi, păstrez acest univers între două degete. Ce chestie ciudată mai e și călătoria în timp, străinilor, creată printr-un aparat atât de simplu gândirilor, precum un ceas ce merge pășind, o subțirime fină, pe mingitatea aia a gândirii noastre! Aziul meu nu e aziul tău, ci-i un altul, nici macar ieriul, sau mâinele... Mâinele meu nu-i mâinele tău, însă ieriul nostru e de asemenea un mâine. Nici mâinele nu
LUPTA CU FUSELE ORARE / THE FIGHT WITH THE TIME ZONES (POEME BILIGVE X3) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347677_a_349006]
-
prieteni. Chiar și Dumitru era în grupul de copii. Îl vedea acolo, era mai înalt decât ceilalți, drept în mijlocul lor. Inima lui a rămas la copiii aceia, la școala dintr-un sat de la marginea lumii. Doar picioarele, singurele, continuau să pășească pe drumul prăfuit care ducea la gară. Cu o ultimă privire întoarsă spre ceata de copii, profesorul i-a binecuvântat cu tot sufletul său: - Domnul să vă aibă în pază, copiii mei! Să ajungeți oameni mari și fericiți în lungul
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
mai venim. I-am promis că ne vom întoarce de fiecare dată când ne va chema. Sunt povești de viață la tot pasul în astfel de încăperi, dar puțini sunt cei care știu să le asculte, puțini sunt cei care pășesc cu sufletul curat în astfel de centre, puțini sunt cei care înțeleg cu adevărat ce înseamnă să fii voluntar și cât de multe poți învăța implicându-te în astfel de activități. Eu despre asta am învățat de acasă, de la mama
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
unii critici care prin orce mijloace încearcă să Iă găsească deficiențe, Maximinian urmărește înțelegerea frumosului. În “istoria “, de care facem vorbire, descoperim analize pertinente la cărțile unor autori (aproximatriv 240 de scriitori ) cunoscuți, dar și a unora care abia au pășit pe drumul creației, printre care enumerăm: Olimpiu Nușfelean, David Dorian, Alexandru Petria,( scrie“un roman al sentimentelor adânci“), Gavril Moisa,( scrie”o poezie în care cuvintele, ca niște fiare, sunt îmblânzite sub pana maestrului“), Vasile B. Gădălin, Ion Fiscuteanu, Cornel
CRONICA DE GARDĂ -ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347737_a_349066]
-
să ascult Acele șoptiri de demult Când tu-nfiorat mă căutai În serile calde de mai... Mi-e dor să te văd uneori Cu brațele pline flori Să-mi spui că și-n timpul ce vine Sunt floarea aleasă de tine... Pășim peste munți, peste văi M-alintă și-acum ochii tăi Și ce dacă anii-au trecut Mai spune-mi...mi-e dor să te-ascult... De ce ți-e inma pustie? De ce ți-e inima pustie Și ochii tăi sunt triști
POEMELE IUBIRII 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350037_a_351366]
-
iar și iar mai iute mai dureroasă mă simt vie moartă pe jumătate dansez cu șerpii cu umbrele cu pasul spre o bucurie deplină de a nu mai fi Anne Marie Bejliu, 1 ianuarie 2014 și totuși imaginea se numește: "Pășește mereu înainte..." Referință Bibliografică: caut un portativ lizibil / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1463, Anul V, 02 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CAUT UN PORTATIV LIZIBIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350043_a_351372]
-
făclia nopții curg lacrimi de iertare. Iartă-mă, O, Doamne, mânie port în suflet! Mi-am învelit cu umbră, al sufletului umblet. Durerea mă apasă, suflarea mi-o oprește Nepăsătoare, Soarta, inima-mi lovește. Pragul negru-al vieții l-am pășit acum Nici stelele, nici luna și niciun parfum De trandafir albastru, nu-mi pot alina Din suflet, durerea; de ea nu pot scăpa... Noaptea-mi este albă, gându-ntunecat Nu mai știu de foame; de sete, m-am uscat... De ce
ODIHNEȘTE ÎN PACE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350084_a_351413]
-
-au vremi și-au ascultat porunca, Purtându-se cum le rostise datul, Ea pruncii zămislind, el fiind soldatul Și soțul iubitor deprins cu munca. Pornise roata lumii iar apoi, S-au împlinit gătindu-se cu straiul De veșnicie și-au pășit în Raiul Din care-i alungase pe-amândoi. Puteți găsi în orice piață mărul, Nu mai contează gustul sau măsura. Ca el se vând la fel iubirea, ura, Urmașii lor vând azi și adevărul. *** Ciclul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu
MĂRUL FĂRĂ ADEVĂR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350144_a_351473]
-
mașina de teren, până ce drumul se înfundă. - De aici nu mai e mult până acasă! „Acasă” suna atât de emoționant în vocea lui vibrantă. Scoase bagajele, încuie mașina și o conduse spre micul ponton de care era legată o lotcă. Pășind în spațiul îngust, Mona își pierdu echilibrul. Ambarcațiunea se înclină amenințător, gata să se răstoarne. Dumnezeule! Era atât de aproape de suprafața apei încât avea impresia că la fiecare zvâcnire a vâslelor se putea întoarce cu fundul în sus. Ea își
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
simte un șarpe alunecând prin cioburi de sticlă. - Vreau să fim fericiți! Cum am fost înainte! El îi prinde trupul ca lemnu-n derivă. Ea înoată-n ape la margine de timp. - Să fiu îngrijorat? El o eliberează din brațe. Ea pășește în visul ei absolut. - Îmi pasă enorm de tine. El îi zburlește părul de pe gât. Ea se strânge în carapacea ei de broască țestoasă. - Ne simțim așa bine-mpreună. El îi atinge cu degete de pianist mâinile ei cu degete
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
singur, am respirat adânc. De acum, puteam deja spune că Andrei devenise ucenicul meu. * Îmbătat iar de sentimentul solitudinii, pustiit de impactul cu o omenire în declin, rătăcit în propriul apartament și în labirintul propriei minți. ...Silvia, o tânără ingenuă, pășește în încăpere. E adorabilă în candoarea ei, are un trup perfect și doi ochi care promit Paradisul. Se îndreaptă încet către scaunul pe care stau, îi simt parfumul îmbătător, apropierea dulce, o văd cum își îndepărtează, încet-încet, hainele. Să o
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
Nights in White Satin”, strigând către mine... Eu, într-un colț al aceluiași apartament, meditând la facerea lumii, la strigătul ancestral, la zborul vulturului... Și la condiția de om. Fatal, cuprins de gelozie, uit de preocupările mele intelectuale. În încăpere pășește același emisar, cu aceeași tavă. „Aleg să îmi joc viața la ruletă”, rostesc. „Cel puțin de data aceasta, măcar o dată în viață”, spun, și gust din ciupercile halucinogene. Emisarul Iadului se face nevăzut, iar în jurul meu încep să danseze siluete
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
BRAȚE LA SELENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE In brațe la Selene Era alb peste tot Până și tăcerea era ca neaua Doar Helios pășea spre apus Trăgând după el un întreg lot De cer urcând mai sus Unde-și făcuse cuib cucuveaua. Eos ascuns după un meteorit Făcea dragoste cu Helice Pe când eu necăsătorit Găsind un moment propice Am încălecat pe Pegas Și-am
ÎN BRAŢE LA SELENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361834_a_363163]
-
divin. În vârfuri de catarg ... poposesc pescărușii căutând compania marinarilor cărora le aduc vești de la iubite. Marinarii sunt albatroși ce poartă dorul patriei pe oceanele lumii... Se pare că suntem la Începutul Lumii ... Corabia seamănă cu cea a lui Noe. Pășesc pe covorul neatins al iernii de la cumpăna dintre ani. Totul e virgin... Zăpada scânteietoare învie amintirile copilăriei de altădată, cu miros de cozonaci, derdeluș, zurgălăi și săniuțe. Este emoția copilărească a Începuturilor. Mă las purtată pe aripa vântului ... ce valsează
LA CUMPĂNA DINTRE ANI...2011-2012 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361873_a_363202]
-
vorbesc zidurile bisericii, covoarele țesute de presbiteră, care au dus faima zonei în întreaga lume, izvoarele, crucile din cimitir, pomii și chiar aerul. Pentru că de patru decenii, când spui Botiza, spui deopotrivă și familia Berbecar. Pentru românul din sud care pășește dincolo de orizontul Carpaților, în Maramureș, drumul pare mai degrabă o întoarcere la origini. O necesară împrospătare a sufletului cu puritatea nealterată încă a începuturilor. O regăsire de sine și, de ce nu, o speranță că neamul românesc nu se va stinge
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
a ei, însemnând că vede lumea în clipele ei de înflorire.In aceste peisaje nu există conflicte știute,ca de pildă,dintre piatra anorganică și vegetația organică,dintre acestea și om.Englezul John Constable spunea:Pictorul de peisaj trebuie să pășească peste câmpuri cu mintea umilă.Nici un arogant nu a avut vreodată capacitatea de a vedea natura în toată frumusețea ei”. Universul Tatianei Cibișescu este văzut și înțeles printr-un văl ce extompează culorile,paliditatea lor le salvează de ipocrizia elementelor
CULORILE TOAMNELOR, MESAJUL NUANŢAT AL DOAMNELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361891_a_363220]
-
se-aprind luminile-n tăcere Cu roi de fluturi albi, aripi deschise Peste noian de gânduri - mângâiere. Zvâcnesc în trupul iernii începuturi Speranțe înghețate-n haina-i albă Când fulgii dau văzduhului săruturi La gât purtând dorințe prinse-n salbă Pășim într-un meleag de prospețime Umplând potire de cleștar cu doruri Freamăt de clipe-n ceas de curățime La geam, iubire lină-n loc de storuri Pervazuri de argint, o floare albastră Ce se-oglindește-n licăr de scânteie Clipiri de fulgi
MAI CERNE IARNA TIHNĂ, FULGI ŞI VISE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361922_a_363251]
-
cu o prefață de Ștefan Lucian Mureșanu și un “ cuvânt înainte“ de Cristina Ștefan, abordează tema timpului ca entitate a dilatării spațiului și perceperea acestui fenomen, de către Poet, într-o determinare contextuală, ca unitate de sens cuprinsă în unitatea metaforei: “Pășește singur printre versurile-pulbere de stele,/ Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor/ De la răscruci din piatră. Adăpostind verbele grele,/ Ale izvoarelor, în noaptea-mireasă din pridvorul cuvintelor. “( Era poetului). Intuiția metafizică e diversă în acest volum ce cuprinde 38
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
vesel este, își spuse fata gânditoare, ce știe el? Este hrănit, îngrijit, spălat, parfumat... ce grijă are? Nici una.”, își spuse ea gânditoare, privindu-l duios. Îi plăcea acest caniș negru care-i fusese credincios și nu-i înșelase niciodată așteptările. Pășind astfel, în urma cățelului, nici nu bagă de seamă că telefonul suna... - Alma - sună telefonul! Se auzi de undeva din străfundul coridorului o voce matură de femeie. - Alma! Se auzi iar un apel, de data asta prelung. Mama știa că Alma
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
Acasa > Strofe > Timp > FRAGILĂ COAPSĂ DE VIOARĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Vraja nopților te cere Într-o hlamidă de tăcere Și inefabilă maree Misterul tău ascuns, femeie! Și cum pășești în avanscenă Cu părul despletit, o trenă Ca o cometă de răcoare Ți se așterne la picioare Din ce hrisov și până unde Tristețea lumilor pătrunde, Ce moștenire sau crepuscul În minaretul tău minuscul? Fragilă coapsă de vioară De când te
FRAGILĂ COAPSĂ DE VIOARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361962_a_363291]
-
DE DRUM Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului CAPĂT DE DRUM Un sfârșit va deschide mereu o ușă Spre un nou început, poate mai bun; Când te simți pe drum pierdută- Pășești oare pe drumul cel bun? Întotdeauna ne-ntrebăm de ce Ni se întâmplă numai rele, Ne poticnim și pentru ce? Când am putea trece de ele. Nu alergăm deloc spre viitor, Mereu dorim a răscoli trecutul; Dorim acel lucru amăgitor, Și
CAPĂT DE DRUM de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361959_a_363288]
-
câteva ore am uitat de încrâncenarea și de luptele politice generate de apropiatele alegeri. Nimeni nu s-a mai gândit la platforme electorale, la partide, la funcții și responsabilități. Participanții au lăsat la ușa Salonului de piane, preferințele politice. Au pășit, liberi de toate acestea, parcă pe un alt tărâm. Poate în Țara Minunilor, precum Alice, eroina lui Lewis Carrol? Atmosferă romantică, acorduri suave de pian, baloane colorate, lumini difuze împrăștiate din lămpi și candelabre, partituri din abecedarul pianiștilor - Maria Cernovodeanu
COMUNIUNI DE SPIRIT. SALONUL DE PIANE ŞI FRUMUSEŢEA CARE VA SALVA LUMEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362017_a_363346]
-
da doar fir de fum subțire cocoșu-n vârf de gard, de oaspeți da de știre și iute-un cap bălai se-ndeasă-ntre uluci. cine-i străină ce pe cărare urca, ce dor o poartă la ceas târziu de seară pe căraruia-ngustă pășește, parcă zboară, să fie oare-un om ori poate-i doar năluca. și râset de copii cuprinde locul și râsul vălurind îmi iese iute-n cale miroase-a fan cosit și-a lapte din șuștare și mama-n tuciul vechi
CĂSUŢA DE PE DEAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362069_a_363398]
-
de cine mai putea fi la ușă. Când m-a văzut, poate că arătam foarte aiurea, că târziu mi-a spus că nu mi-a recunoscut figura. Ochii se duseseră în fundul capului și străluceau înfricoșător. Degetele mâinilor erau contractate și pășeam neomenește. Plângeam, știu că plângeam. A intrat în casă și pur și simplu m-a îmbrăcat, apoi a sunat și a chemat salvarea. Când mi-am revenit era trecut de ora zece și mă aflam întins pe un pat alb
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
cinstit; Ai să-mi fii blagoslovit. Bun părinte, ține minte: Mama bună nu te minte, Iar de ce-a făcut, el știe, N-o să-mi aibă bucurie... Taică-său abia-l așteaptă..., Sunt convinsă că se-ndreaptă. ..................................... S-a retras pășind ușor, A pus mâna pe zăvor, Ușa a deschis-o larg, Tristă m-a privit din prag, Lacrimi ochii ei aveau, Copii nu mai mișcau, Parcă toți vina purtau - Măicuță, te venerau!... - Bun rămas, taică părinte!... Tu, fecior, să iei
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]