2,887 matches
-
străbătea în grabă scena improvizată din copacul pe care soarele își pusese pecetea. Picioarele acelea de insectă zorită îl făcură să simtă un fior scurgându-se în jos pe șira spinării și-și scutură palmele, voind parcă să scape de păianjenul dinăuntrul său. Își aminti cum se speria singur câteodată în casa lor din Shahkot, scoțând limba din gură în fața oglinzii și băgând-o apoi la loc - o limbă de șarpe, nu a lui. Se gândi la oameni cu nasuri ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
livadă. Încă simțindu-și capul și stomacul ușor deranjate, stătea întins ca un invalid și încerca să se distreze cu ceea ce la un moment dat fusese o mare obsesie a sa. Tot soiul de lucruri ajunseseă în cutia aceea: un păianjen cu spate roșu precum catifeaua, o carcasă înaltă, cu semnițe așezate ca foile de pergament, o bilă portocalie de rășină, o piele de șarpe, o bucată de os, pene de diferite culori, mătase fină, mătase de bumbac, toca îmblănită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
am pictat totul cu vopsele din partea stângă a paletei, sunt unii care admit ipoteza că o adaptare pentru televiziune a Încântătoarei povestiri, după ce a cules-o un ziar de pe rafturile prăfuite ale memoriei colective, după ce s-au scuturat pânzele de păianjen, va putea contribui la readucerea În conștiințele debilitate ale familiilor cultul sau cultivarea valorilor imateriale de spiritualitate cu care societatea se hrănea În trecut, când materialismul meschin care domnește astăzi Încă nu luase În stăpânire voințe pe care le credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Încredere că moartea e un schelet Înfășurat Într-un cearceaf, locuiește Într-o Încăpere rece În compania unei coase vechi și ruginite care nu răspunde la Întrebări, Înconjurată de pereți văruiți de-a lungul cărora sunt rânduite, printre pânze de păianjeni, câteva duzini de fișiere cu sertare mari pline cu fișe. Este de Înțeles deci faptul că moartea nu vrea să le apară oamenilor sub o astfel de Înfățișare, În primul rând din rațiuni de estetică personală, În al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
văzuse ultima dată ceva ce semăna cu democrația. Deasupra noastră se înălța cochilia a ceea ce fusese odată domul de sticlă al Reichstag-ului. Acum toată sticla lipsea și, în lumina lunii, traversele de susținere din cupru semănau cu pânza unui păianjen gigantic. Nebe își îndreptă lanterna spre stâlpii carbonizați, plesniți, care înconjurau Sala. — Au fost foarte deteriorați în incendiu, dar acele siluete în semiprofil care sprijină stâlpii - vezi cum unele dintre ele țin și niște litere? — Parcă. — Mda, așa-i, unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
prinț de cristal. La doar câțiva metri de intrarea în blocul meu se aflau două magazine de haine, unde am văzut o urmă argintie, lungă, de melc, ridicându-se până deasupra unui manechin de croitorie, în timp ce pânza gigantică a unui păianjen amenința să înfășoare un altul într-o țesătură tăioasă ca o lamă. Mai încolo, la colțul lui Kurfürstendamm, am dat de o oglindă enormă care zăcea pe jos spartă într-o sută de bucăți, oferind imagini împrăștiate cu mine însumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
modului de producție, altul procesele de reificare, sublimarea refulării, codurile semantice ale sexului, metalimbajele trupului, nerespectarea rolurilor în politică și în viața privată. În fine, Lotaria deschide mapa, începe să citească. Gardul de sârmă ghimpată se desface ca pânza de păianjen. Toți urmăresc în tăcere, voi și ceilalți. Vă dați seama imediat că ascultați ceva ce n-are nici un punct comun nici cu Ițindu-se de pe coasta abruptă, nici cu În afara localității Malbork, nici chiar cu Dacă într-o noapte de iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
roman între cincizeci de mii și o sută de mii de cuvinte - mi-a spus - vă sugerez să observați cuvintele ce revin de vreo douăzeci de ori. Priviți. Cuvinte ce apar de nouăsprezece ori: centiron, comandant, dinți, faci, au, împreună, păianjen, răspunde, sânge, santinelă, tragi, imediat, te, (a) ta, văzut, viață... — Cuvinte care apar de optsprezece ori: gata, frumos, beretă, până ce, francez, (a) mânca, mort, nou, trece, cartofi, punct, aceia, băieți, seara, merg, vine... Nu aveți deja o idee clară despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și ea lângă Izzie și închise ochii, însă mintea îi zumzăia de gânduri. Da, firește că se bucura că Izzie va avea un copil. Micuța Isabelle care și-a supt degetul până la vârsta de unsprezece ani, care murea de frica păianjenilor și care era incredibil, îngrozitor de afonă, încât întreaga familie o implora să nu cînte în baie, avea să devină mama cuiva. Fetița care întotdeauna o imitase pe Emmy și o ruga să o includă și pe ea în planurile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cumperi orice. Cât să coste o eprubetă cu un virus? Un milion de dolari? Pac milionul, că are balta pește. Și pe urmă cât câștigi când scoți antidotul, ai? Ia pune-ți mintea la contribuție, c-a prins pânză de păianjen... Sandu Șpriț ridică din umeri În semna că asta e și ciocnește paharul de al lui Gicu. Bă, unde-i cu logică nu poți să mai zici nimic. O fi Gore slab de Înger, că de-aia pupă termometrul, da
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ți zic uite, Gore, aci trebuia să vii să dai cu ștampila-n buletin, aci, nu la zece kilometri distanță. Nu pe vârf de munte, nu trebuia să sari râuri și pârâuri sau să te cațeri pe pereți ca omul păianjen. Aci, la doi pași de domiciliu... Prezentai buletinul, că ai - deși n ar trebui, dacă nu-l folosești la vot -, primeai ștampiluța, o frumusețe de ștampiluță din lemn a ntâia, din banii statului, luai buletinul de vot, te introduceai În
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Într-o colivie galbenă care se afla pe tejgheaua cu picioare strâmbe, un papagal căruia îi atârnau penele stătea pleoștit pe stinghie. Tablouri vechi, reprezentând scene militare, atârnau pe pereți, acoperite de jeg și de pânze din fire groase de păianjen. Pe toate mesele de tablă, și în fața lui Rambert însuși, se uscau găinați a căror origine și-o explica greu până ce, dintr-un colț întunecos, după un pic de forfotă, se ivise cu mici sărituri un splendid cocoș. Căldura, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
de dimineață. Femeile știu întotdeauna când sunt privite chiar fără a fi văzute, și când sunt văzute chiar și fără a fi privite. Și cei doi își văzură de drum, în direcții opuse, tăind cu sufletele lor încâlcita pânză de păianjen a străzii. Căci strada alcătuiește o țesătură în care se încrucișează priviri pline de dorință, de invidie, de dispreț, de compasiune, de dragoste, de ură, cuvinte vechi al căror spirit a rămas cristalizat, gânduri, năzuințe, o întreagă pânză misterioasă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
om”, ca la noi la țară, sperietori, unele lipite de ușă, altele sub forma unor vrăjitoare care își scoteau din pământ coada, pălăria țuguiată, mantia și ghearele, vampiri, beteală cu dovlecei și vampiri, becuri cu dovleci, baloane cu dovleci, schelete, păianjeni. Totul trebuie să culmineze cu seara de 31 octombrie, când copiii merg din casă în casă să amenințe și să sperie. Gazda, ca să scape de micile blestemății deghizate în toate chipurile, le dă bomboane bune, învelite. Bomboanele dezvelite nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
buzunar o cheie. Trece pe lângă mine și deschide ușa apartamentului 32 - apoi se întoarce în fine către mine. — Intră. DOUĂZECI ȘI DOI Mă trezesc cu un tavan crăpat și murdar deasupra mea. Ochii îmi poposesc pe o pânză uriașă de păianjen din colțul camerei, apoi coboară în josul peretelui spre un raft rahitic înțesat de cărți, casete audio, scrisori, ornamente vechi de Crăciun și chiloți aruncați. Cum am putut să trăiesc în mizeria asta vreme de șapte ani ? Cum de nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și uneori fatale, unor interpretări greșite. Suntem prea temători, prea lași ca să ne aruncăm într-o aventură din astea, se gândi Marta, contemplându-și tatăl care părea adormit, suntem prea prinși în plasa așa-numitelor convenții sociale, în pânza de păianjen a ceea ce se cuvine sau nu, dacă aș face așa ceva și s-ar afla, pe dată mi s-ar spune că a băga o femeie pe gâtul unui bărbat, asta ar fi expresia, este o absolută lipsă de respect față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
se întoarce. — Pare mai mică, spune încet. Ar trebui să pară mai mare fără toată harababura aia a ta, nu? Însă, cumva... nu e deloc. Pare doar o cutiuță goală. Se lasă tăcerea, în timp ce eu urmăresc cu privirea un mic păianjen urcându‑se pe geam. — Te‑ai gândit ce‑ai să faci? zic într‑un final. Îți cauți altă colegă de apartament? Nu cred, spune Suze. Adică nu‑i nici‑o grabă, nu? Tarkie a zis că aș putea să‑mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
întoarse cu spatele pentru a voma. ― Chestia aia a crescut în el de la început și nici nu și-a dat seama! ― A fost folosit ca incubator, pur și simplu, spuse Ash, foarte stăpânit. Exact cum fac anumite viespi cu niște păianjeni, pe Pământ. Mai întâi paralizează pe păianjen, după aceea își depun ouăle în stomacul acestuia. Când apar larvele, ele se hrănesc cu... ― Pentru Dumnezeu...! protestă Lambert, ieșind din catalepsie. Nu mai taci odată? ― Eu doar...! protestă Ash. Dar interceptă privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
aia a crescut în el de la început și nici nu și-a dat seama! ― A fost folosit ca incubator, pur și simplu, spuse Ash, foarte stăpânit. Exact cum fac anumite viespi cu niște păianjeni, pe Pământ. Mai întâi paralizează pe păianjen, după aceea își depun ouăle în stomacul acestuia. Când apar larvele, ele se hrănesc cu... ― Pentru Dumnezeu...! protestă Lambert, ieșind din catalepsie. Nu mai taci odată? ― Eu doar...! protestă Ash. Dar interceptă privirea înveninată a lui Dallas, aprobă imperceptibil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
scot eu de aici! (Ea murmură aceste cuvinte, cu fata scăldată în lacrimi.) Repunem "autodocul" în funcțiune și... Nu putut spune mai mult din cauza emoției care o gâtuia. Își aminti analogia pe care o făcuse Ash între creatură și un păianjen. Oul crescând în vintrele păianjenului paralizat, conștient de ceea ce se întîmplă... Reuși ca prin minune să-și alunge acest oribil gând. ― Ce pot face? ― Să mă omori, zise aceeași voce agonizantă. Își privi deznădăjduită vechiul ei coleg, căpitanul ei. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
murmură aceste cuvinte, cu fata scăldată în lacrimi.) Repunem "autodocul" în funcțiune și... Nu putut spune mai mult din cauza emoției care o gâtuia. Își aminti analogia pe care o făcuse Ash între creatură și un păianjen. Oul crescând în vintrele păianjenului paralizat, conștient de ceea ce se întîmplă... Reuși ca prin minune să-și alunge acest oribil gând. ― Ce pot face? ― Să mă omori, zise aceeași voce agonizantă. Își privi deznădăjduită vechiul ei coleg, căpitanul ei. Acesta își coborî pleoapele. Buzele-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
În timpul ăsta, Lionel începe să transpire abundent. Abia mai poate respira din cauza fumului. Din disperare, începe să dea lovituri de karate în capacul sicriului, ca Uma Thurman în Kill Bill 2. E ora 15.50. Madame Agnès strânge pânzele de păianjen din hol. Atenția îi e atrasă de deschiderea ușii: intră Lionel. E abulic și pârlit: părul din vârful capului și sprâncenele îi sunt ușor arse. De asemenea, hainele de pe el sunt înnegrite. Ține în mână o pungă de hârtie. — Bună ziua
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
salute. Pentru a evita această situație neverosimilă, îl interceptează: — Bună dimineața, domnule Lionel. Totul e-n ordine? Lionel, fără să-i arunce o privire, își continuă drumul spre ușă. Înainte să iasă, îi spune sever: — Sunt cam multe pânze de păianjen în acest hol. Iese. Agnès scapă solnița în cușcuș. Nevenindu-i să-și creadă urechilor, mormăie pentru ea: — Nu e grav. E ora 9.00. Gérard Clément intră pe ușa consulatului României. Este condus de o secretară - care-l privește
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și-n mine plouă cu ochi de singurătate... Caut un adăpost; numai în mine am loc. Aud ecoul gândului care țipă, scurgându-se afară ca o apă de ploaie... Adorm ghemuită într-un colț amenajat; gazdă îmi este pânza unui păianjen pe care și-a țesut-o astă vară, temeinic, în liniște, când cucii erau ocupați să-și depună ouăle în cuibare străine... Visez că mă scald într-o clepsidră, mă scurg ca nisipul gâtuit de timp, mă eliberez în pielea
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
penarele cu râs înfundat, pernele, fulgii din plăpumi, câlții din dormeză, rece, centrifuga mașinii de spălat, râșnița de cafea, mașina de tocat carne, rolele de la măsuța cu role râdeau șchiop, tremurau de râs flăcările lumânărilor de atmosferă, fremătau casele de păianjen de sub fotolii, tremurau faldurile draperiilor de catifea de atâta râs multicolor al tuturor lucrurilor din jur, râdeau de râsul lor și perdelele de la ferestrele zidite, râdeau mușchii de la peretele din casa ce începuse să se roadă de se-auzea de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]