6,963 matches
-
voi încerca și eu să vă explic. Să li se acorde oamenilor dreptul de a-și exprima opiniile în deplină libertate și siguranță. Să li se permită să se organizeze în sindicate libere, dacă le consideră necesare. Să se permită părăsirea țării, oricui, oricând dorește, fără condiții. Să fie eliberați deținuții politici și internații politici ai spitalelor de boli nervoase. Acestea sunt obligațiile minime ale unei țări care a semnat un acord internațional, la un nivel atât de înalt, ca cel
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
analizați cu ochii dvs. și în interesul poporului cele ce v-am spus. Aș vrea să cred că greșesc, dar, din păcate, aceasta este realitatea zilelor noastre în România. Este păcat ca tineretul unei țări să nu-și dorească decât părăsirea patriei. Mulți o fac, obligați, din neputință, să se exileze. Un sistem nedrept face ca o mulțime de oameni, în special oameni de valoare, să aleagă acest drum. Nu este vorba, cum spun ziarele românești, de puterile străine care cumpără
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de complexe zootehnice care determina lipsa mâinii de lucru și o mare fluctuație a ei. Deci, din punct de vedere demografic, era greșit amplasat, pentru că trebuiau făcute niște concesii inadmisibile unui personal necalificat, corupt și răuvoitor care șantaja continuu cu părăsirea locului de muncă. Din punct de vedere fizico-geografic, situația era la fel de gravă. Grajdurile erau concepute modern, cu evacuarea dejecțiilor pe pânză de apă. Aceasta presupunea stabulația tăurașilor pe grătare de beton sub care era apă ce trebuia săptămânal evacuată împreună cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
construcții și 17.500 de obiecte, toate de mare însemnătate deoarece, încă din anii 60, înfățișarea satului românesc începuse să sufere schimbări radicale. Pe măsura lichidării țărănimii române, a transformării ei într-o masă amorfă de argați ai statului, a părăsirii satelor de către generațiile tinere, a crescut și pericolul dispariției fără urmă a acelei civilizații, care a asigurat însăși existența noastră ca popor în această parte a lumii, vreme de veacuri. Reacția normală a oricărei conduceri cu un minim de simț
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
8 iunie. Aveam deci posibilitatea să ajungem în Suedia și de acolo în Canada. Dar n-a fost să fie așa. între 23 mai și 2-3 iunie am avut de alergat pentru tot felul de formalități ce trebuie îndeplinite la părăsirea efectivă a teritoriului RSR. Pe data de 7 iunie dimineața era programată vama la Otopeni. Bucuria noastră, ca mai toate bucuriile noastre de vreo trei ani încoace, s-a dovedit a fi prematură. Pe data de 6 iunie, după-amiază, am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
depozitare, obiectele respective s-au deteriorat în cea mai mare parte. Aceasta a fost singura alterare reală a interiorului, mulțumită autorităților locale din acea vreme. Era firesc ca în 1976 deci după 26 de ani , în momentul cumpărării casei și părăsirea camerei de către chiriașii respectivi, să o remobilez. Am făcut-o cumpărând mobile care se încadrau în stilul casei, având în același timp câteva mobile și obiecte lăsate în păstrare de o persoană care a locuit mulți ani în casă. Este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din creier ciocănea secundele. Știam despre ce palmă și despre ce exil vechi și nou și perpetuu și despre ce amară sărbătoare a descătușării vorbește poeta: „Singurătatea celor patru scânduri/ din palma plesnită peste obraz,/ lacrima de dimineață/ asmuțită Împotriva părăsirii de sine/ și pantoful clovnului din creier,/ - astfel Își Începea fiecare sărbătoare/ prietenul meu Mynheer”. În depărtarea și proximitatea poeziei: rătăcirea reluată, deșertul dintotdeauna al celui izgonit, noul cort pe care pribeagul și-l adjudecase: „iar și-a Înălțat cortul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este ceea ce ne este dat pentru ca să nu murim de adevăr”. Apoi, Halldór Laxness, islandezul Încununat cu Nobelul pentru literatură: „Cine nu trăiește În literatură, nu poate supraviețui pe acest pământ”. Nu erau deloc, acestea, argumente care să-mi valideze plecarea, părăsirea limbii și a proiectelor, dar nici nu erau singurele vorbe Înțelepte pe care le tot adăugasem propriilor mele evaluări potrivnice, când m-am decis, târziu, prea târziu, să nu-mi mai pese de nimic, să mă abandonez hazardului, ucigătorului „adevăr
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al său, intitulat „Begegnungen mit Paul Celan” („Întâlniri cu Paul Celan”). Aceasta fusese, probabil, coincidența care provocase rândurile către Roditi. I-am scris, apoi, firește. Mi-a răspuns printr-o extrem de cordială scrisoare, În care nu uita să sublinieze că părăsirea României („ce pays nefericit”, cum scria) Însemnase actul cel mai inteligent al vieții sale („c’est de loin l’acte le plus intelligent que j’ai jamais commis”) și mă sfătuia, bineînțeles, să mă stabilesc cât mai curând la Paris
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Afară de aceasta, domnul Codreanu este de aceeași părere ca și mine, că, fără a respecta regulile de corectitudine în viața particulară și publică și fără a ține seama de morala creștină nu se poate asigura dăinuire unei națiuni și că părăsirea acestora ar însemna și pentru poporul nostru, ceea ce a însemnat și pentru multe popoare din trecut: distrugere și pieire. Pentru aceasta suntem de acord în tendința de a impune în viața particulară socială și publică, corectitudinea, onoarea și morala creștină
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Afară de aceasta, domnul Codreanu este de aceeași părere ca și mine, că, fără a respecta regulile de corectitudine în viața particulară și publică și fără a ține seama de morala creștină nu se poate asigura dăinuire unei națiuni și că părăsirea acestora ar însemna și pentru poporul nostru, ceea ce a însemnat și pentru multe popoare din trecut: distrugere și pieire. Pentru aceasta suntem de acord în tendința de a impune în viața particulară socială și publică, corectitudinea, onoarea și morala creștină
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au fost ofițeri destoinici s-a putut salva totul. În unele cazuri, și nu prea izolate, s-au găsit chiar ofițeri care au părăsit trupa și, îmbrăcați în haine de soldați, au fugit pe unde au putut, lăsând totul în părăsire, în grija rușilor și a lui Dumnezeu. Cu această nefericită ocazie s-a putut vedea rezultatul școlii pe care Carol al II-lea cu regimul lui au făcut-o zeci de ani în cadrele armatei române. Slujitorii acesteia ani de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sau care n-au fost prestate în condițiunile legii de față, se vor pedepsi cu închisoare corecțională de la 6 luni la 2 ani. Art. 24 - Nesupunerea repetată și fățișă la rânduielile de disciplină ale taberei sau coloanei de muncă, precum și părăsirea serviciului fără ordin sau învoire, vor constitui contravențiune, ce se va pedepsi cu închisoare polițienească dela 10-20 de zile și amendă dela 1000 - 10.000 lei. Art. 25 - Judecarea infracțiunilor prevăzute în prezenta lege este competența judecătorilor de pace. Art.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
programului tot în formație. - Nu au voie să părăsească cazarma, să umble prin sate atât ziua cât și noaptea. - Comandantul evreu al șantierului sau un alt evreu va fi numit șeful cazărmei și va rămâne responsabil de prezența evreilor și părăsirea cazărmei. - Pe ușa de intrare se va afișa un tabel nominal de ocupanții evrei, pentru a se putea face control noaptea sau ziua al evreilor din cazarmă. - În cazul tabelului va fi trecut Comandantul responsabil. - În cazul când vor avea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
soția și copii), toți evreii cari comit următoarele infracțiuni: - repetă abaterile arătate la punctul f. de mai sus; - nu execută conștiincios serviciul la muncă sau se sustrag dela lucru prin înșelăciune, cumpărare, intervenție, neprezentare la chemările făcute pentru munca obligatorie, părăsire fără voie a lucrului etc. - nu anunță cercului de recrutare schimbarea domiciliului, fie în oraș, fie dintr’un oraș în altul, chiar dacă au aprobarea Ministerului Afacerilor Interne; - vor avea relațiuni intime, cu româncele. În cazul când bărbații infractori nu se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
meseria - domiciliul - cercul de recrutare și nr. matricol - motivul și numele membrilor din familie la cei propuși a fi trimiși în Transnistria. 12. Toate variațiile de efective (scutiri, bolnavi în infirmerie, în tabere, la domiciliu sau în spitale, învoiri, permisii, părăsirea fără voie a lucrului, etc.) vor fi aduse la cunoștința cercurilor teritoriale, prin state nominale, pentru facerea mutațiilor. 13. Deosebirea dintre detașamentele locale și cele exterioare constă în faptul că evreii din primele detașamente lucrează în localitatea de domiciliu sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ideei emisă de mine cum că ar fi rudă cu D. Palade și că ar fi avut acte pentru a părăsi România și a se stabili în Statele Unite ale Americii. Mi-a spus că este adevărat că are pașapoarte de părăsire a RSR însă nu are viză de la ambasada Americană. L-am întrebat referitor la necazul pe care l-a avut în familie când i-a decedat băiatul iar el mi-a răspuns imediat că a fost omorât, otrăvit având o
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
în drepturile lor exuberanța limbajului, firescul, colocvialitatea, fapt ce nu scapă vigilenței ideologice, prin intermediul lui J. Popper, contrariat că „unui conținut nou de viață i se mai suprapun forme de expresie învechite, care nu-i mai corespund”. Ideologul cere prozatorului „părăsirea clișeelor naturaliste anacronice”, fiindcă „noi așteptăm de la scriitorii noștri portretul țăranului împroprietărit, în care se naște conștiința demnității omenești” (Un scriitor talentat și o concepție literară depășită, 19/1948). Reportajul se bucură de un spațiu generos, fiind înscris în aceleași
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
apariția normelor sociale sunt problemele de mediu Înconjurător. După cum a rezultat În urma documentărilor (Potts, 1996; Richerson și Boyd, 2000), strămoșii noștri au fost nevoiți să trăiască Într-un mediu În care aveau loc schimbări climaterice rapide. Acestea au dus la părăsirea pădurilor ca habitat (În care alimentația avea la bază fructele) și migrarea către savană, unde a fost necesară o schimbare a dietei către una având la bază carnea. Obținerea noului tip de hrană a adus, ca efect colateral, expunerea În fața
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
considerată ca importantă, fapt relevat și de studiile făcute de CLONINGER (AKISKAL, 2004Ă. TP borderline și reacția de stress posttraumatic se află într-o relație complexă. În primul rând sunt multe studii care atrag atenția asupra traumelor din copilărie - separare/părăsire, abuz fizic sau sexual - și dezvoltarea TP borderline. Acestea ar fi cu 70% mai frecventă decât în alte grupuri de tulburări de personalitate. Se pare că doar abuzul sexual, prin sine, nu e specific. De asemenea, la TP borderline s-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cazul TP borderline fiind mereu un exemplu în acest sens (GUNDERSON, PHILIPS, 1999, KOENIGSBERG și colab., 1999Ă. De asemenea instabilitatea psiho-comportamentală și implicit relativismul fazelor acute a unor pacienți împiedică la rândul ei aplicarea controalelor placebo (HOLLANDER, 2001Ă sau favorizează părăsirea studiului (KELLY și colab., 1992Ă. Intervențiile farmacoterapeutice rămân elective pentru manifestările psihopatologice acute și cele productive și pregătesc sau întrețin terenul terapiilor psiho-sociale. Oferta psihofarmacologică în cazul tulburărilor de personalitate începe cu neurolepticele, preparatele psihotrope studiate și utilizate în mod
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să acționeze necinstit sau poate fi defavorizat, deposedat de bunuri și situații, de statut și rol social. Manipulatorul poate urmări avantaje, satisfacții, plăceri perverse. Mai ales la TP din clusterul B e frecventă manipularea prin șantaj afectiv, prin amenințarea cu părăsirea, cu suicidul, prin realizarea unor tentative suicidare. Persoanele cu tulburări de personalitate se pot manifesta manipulativ și cu personalul medical sau cu cei dispuși să-i ajute încercând să-i determine să acționeze așa cum doresc ei sau străduindu-se să
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și lunară peniță”, (Camil Baltazar), neschimbată până la ultimele poeme, stă în îngemănarea febrei dionisiace și a unei candori care e măsura irealului. Astfel, Polca pe furate, primul său roman - în fapt o suită de scrisori -, a surprins nu numai prin părăsirea tărâmului liricii, cât, mai ales, prin dominanta lui de observație realistă și ironică, cu fixarea într-o tipologie de descendență caragialescă (dar vivace) a mediului micilor funcționari, însoțită de șarja suculentă a limbajului semidoct. Adevărata măsură a talentului de romancier
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
care creează șansa schimbării, a construirii unui nou sens. Al treilea model din această categorie este cel care prezintă dezvoltarea pornind de la haos, dezorganizare, confuzie. Toate aceste trei modele susțin ideea dezvoltării ca efect al reorganizării structurilor cognitive și al părăsirii viziunii anterioare asupra lumii și a lucrurilor. Modele ale transformărilor neintenționate; este modelul prezent în teoriile referitoare la schimbările permanente care apar în viețile oamenilor brusc, pe neașteptate. Aceste schimbări pot fi pozitive, oglindind reziliența persoanei, resursele ei de coping
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creierului, care coordonează procese, cum ar fi răspunsul la stres, integrarea informației și procesul de codificare al memoriei”. Efectul momentului de dezvoltare în structurarea vulnerabilității îl regăsim și în cazul familiei. în anumite stadii ale familiei (momentul apariției copiilor, momentul părăsirii de către copii a cuibului familiei etc.) există o vulnerabilitate crescută care predispune la dezvoltarea unor disfuncții sau chiar a dezorganizării familiei. Pe de altă parte, o acumulare de adversități cu care familia trebuie să se confrunte și să le facă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]