4,121 matches
-
transformat în „altă ființă”; iar călătoria îndepărtată și grea, cu scopul de a descoperi un răspuns și un remediu în legătură cu întrebarea chinuitoare privind realitatea morții, n-a dus la rezultatul dorit, ca și în cazul eroului din Tinerețe fără bătrînețe... Păstorul carpatic, la rîndul său, nu a pus mîna pe armă, pentru că dușmanii care se pregăteau să-l atace, în chip de duhuri Galla, nu reprezentau decît instrumente ale morții. În spatele tuturora se afla moartea eternă și de neclintit. Înfruntarea putea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
răspunderea: moartea nu a cedat o iotă din poziția sa privilegiată, păstrîndu-se nedesmințită în nedesvăluite enigme. Omului îi rămîne libertatea să ficționeze într-un fel sau în altul; este o libertate necesară și morală, deși limitată, constrînsă. Atîta vreme cît păstorul alege calea destinală, cea mai grea, cum s-a văzut, transferînd întreaga problematică a morții dintr-o acțiune imediată, efemeră și la îndemîna oricărui aventurier într-o meditație de cel mai înalt înțeles existențial, înseamnă că a avut tăria să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o cauză precis formulată, inteligibilă pentru epoca modernă, dar ea trebuie să se întîmple neapărat și încă în mod năprasnic. Acest fapt îi și unește pe Dumuzi - Tammuz, pe Osiris, pe Attyis, pe Adonis; dar să-l adăugăm și pe păstorul carpatic din Miorița, adică pe un „beneficiar” de modele alese și moștenite. Fiecare dintre eroii citați trebuie să pună în ecuație o paradigmă a existenței, fundamentală pentru întreaga omenire sau, măcar, pentru un segment al ei. Aici nu mai intervin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca jertfă ritualică, nici „dulcea” iubire omenească; prin urmare, se opun, tot la nivelul principiilor, comportamentului stimulator de viață ce-l caracterizează pe zeul-păstor, Dumuzi. Osiris se diferențiază și el de Seth, fie direct, fie prin intermediul fiului său, Horus, iar păstorul carpatic de vrăjmașii semnalați de mioara năzdrăvană și de „maica bătrînă”. Înfruntarea dintre principii, baza întregii literaturi fabuloase și sapiențiale, dintre bine și rău, dintre Soarele secetos și Vîntul aducător de ploaie sunt teme frecvente în vechile mitologii, multe dintre
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că, într-un caz, problematica mai conține forme de gîndire proprii eroului vegetațional, fie că, în alte locuri, răsar elemente ale conștiinței antropologice (Miorița). Dumuzi rămîne un model pentru toate situațiile ce țin de comportamentul mitic și ritualic, ca și păstorul mioritic, aflat într-o descendență firească prin mutațiile demitizate și literaturizate. Cu alte cuvinte, între Dumuzi și păstorul carpatic existe deosebiri numai aparente. Primul, el însuși păstor, dar și zeu, îl prevestește, „peste timp”, pe celălalt. Îi unește punerea în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
răsar elemente ale conștiinței antropologice (Miorița). Dumuzi rămîne un model pentru toate situațiile ce țin de comportamentul mitic și ritualic, ca și păstorul mioritic, aflat într-o descendență firească prin mutațiile demitizate și literaturizate. Cu alte cuvinte, între Dumuzi și păstorul carpatic existe deosebiri numai aparente. Primul, el însuși păstor, dar și zeu, îl prevestește, „peste timp”, pe celălalt. Îi unește punerea în scenă a problematicii morții. Adoratorii lui Dumuzi concepeau realitatea dramatică a morții actualizînd-o iar și iar, prin tehnici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
model pentru toate situațiile ce țin de comportamentul mitic și ritualic, ca și păstorul mioritic, aflat într-o descendență firească prin mutațiile demitizate și literaturizate. Cu alte cuvinte, între Dumuzi și păstorul carpatic existe deosebiri numai aparente. Primul, el însuși păstor, dar și zeu, îl prevestește, „peste timp”, pe celălalt. Îi unește punerea în scenă a problematicii morții. Adoratorii lui Dumuzi concepeau realitatea dramatică a morții actualizînd-o iar și iar, prin tehnici ritualice. Oricînd se poate demonstra că sumerienii, egiptenii, grecii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
coborî; Ea părăsi domnia, ea părăsi stăpînirea, În lumea Infernului ea coborî. Ce a determinat-o pe zeiță să părăsească cerul, pămîntul și domnia n-o să știm exact niciodată, după cum o să ne scape în amănunt motivul agresiunii demonilor Galla asupra păstorului Dumuzi; poate dorința de a străbate ținuturi improprii, spiritul de aventură nelipsind în timpurile mitice și eroice. Inanna nu este sigură de izbîndă în călătoria sa. De aceea ia cu sine „cele șapte legi divine”, printre care însemnele vestimentare: Coroana
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o primească, dar s-o deposedeze de „legile divine”, care, oricum, nu aveau nici o putere în Marele de Jos, ci numai în Marele de Sus. De altfel, Inanna nu opune nici o rezistență, așa cum nu se revoltă Dumuzi în fața demonilor, ori păstorul carpatic împotriva vrăjmașilor. Cele două zeități surori sunt antinomice: Marele de Sus și Marele de Jos. Ele nu pot exista împreună, concomitent și în același loc, așa că una urmează a fi eliminată, adică să moară. Este sacrificată, firește, Inanna. Pierderea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la alta, de la Inanna la Iștar, le-a opacizat simbolismul, pentru ca unele să dispară cu desăvîrșire. Dumuzi semnalează cu durere deposedarea însemnelor păstorești, de aceea dă impresia că se află chiar în interiorul mitului, înconjurat de personaje - simbol, benefice și malefice; păstorul carpatic ne apare și el însingurat, înstrăinat în imensitatea cosmică. Pierderea însemnelor lasă loc unui pasaj dramatic, în care zeița intrusă suportă cazne grele. Să se observe asemănarea de comportament și de concepție cu descîntecul (-blestem) de boală și de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cititorilor lipsite de temei, chiar rizibile. Era normal. Formele străvechi, mult destructurate, scoase din context și resemantizate, nu se lămuresc prin simplă raportare: bocetul „maicii bătrîne”, pus alături de cîntecele elegiace de tip linos; sau frații cabiri, evocați împreună cu cei trei păstori mioritici. Acestea pot să nu ne spună mare lucru. Se cere o analiză mai adîncită și multidisciplinară. Bocetul, de pildă, cunoaște o întreagă tipologie. El se practică în împrejurări diverse (și la nuntă, și la moarte), ține de competența anumitor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a frumuseții înseamnă a recunoaște, cu premeditare, un adevăr general acceptat, fără a ține cont de alte aspecte care, în fond, dau nota caracteristică a eroinei. Ne mărginim la simpla operație de etichetare, de cosmetizare. Miorița este un cîntec al păstorilor care practică transhumanța. Iată un adevăr indiscutabil. El se epuizează rapid și în cîteva cuvinte, încît te întrebi dacă este un adevăr adevărat și nu e cazul să pornești la drum ca „maica bătrînă”, să-l cauți în lume. A
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ne putem aștepta la dezvăluiri senzaționale. A încerca să întrezărești asemănări între Inanna și Afrodita (cu atît mai mult, corelații între Afrodita și Marte) este o operație, evident, dificilă, dacă nu prezumtivă; la fel între „maica bătrînă” și Isis, între păstorul mioritic și Dumuzi, între Dumnezeu aflat în capul mesei, la poala copacului mirific din „raiul de sus” și gospodarul mîndru așezat lîngă păretarul de icoane, închipuind „raiul de jos”. Importantă, deocamdată, mi se pare, cum am mai spus, depășirea cadrului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prin versurile separate: „Trupușor de Dician”, „Trupușor de cuconiță”. Ambele vizează frumusețea fizică: „Mîndru ciobănel,/Tras ca prin inel”. Sub regim de ipoteză, mai observ că schița de portret este cerută de statutul special și dramatic al Caloianului: ca și păstorul, păpușa de lut ce urmează să fie îngropată și plînsă „cu lacrămi de sînge” reprezintă un tînăr „nenuntit”. Logica invenției, în asemenea cazuri, este să fie sacrificat cel mai bun (moștenire mitică), tînăr și frumos. Sigur este că pe păpușile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Caloian, ca scenariu și ca intensitate dramatică. Bocetul se și repetă, în cuprinsul întregului text, însă numai în planul evocării, al discursului verbalizat, nu și al discursului gestic. Tonul îl dă mai întîi bătrîna disperată de dispariția fiului. În imaginația păstorului, mamei i se asociază oile care, crede el, îl vor plînge și ele la aflarea tristului adevăr, tot „cu lacrimi de sînge”. Poate să fie o întîmplare dictată de legile versificației și din motive de atmosferă. Faptul nu are relevanță
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Este, în fond, ținuta arhicunoscută a cîntărețului dintotdeauna, învățată de la maestru. Singurătatea în măreția mediului luxuriant pare să fie cea mai favorabilă cîntărețului, instrumentul muzical devenind obiectul sacru și nelipsit, așa cum, pentru Dumuzi, obiectele stînii sunt semnele de identitate ale păstorului. De altfel, originea lor este divină, ca și instrumentele muzicale, nelipsite, lira și fluierul. Pentru că Orfeu nu respectă consemnul (cum convenise cu însuși stăpînul lumii de jos, zeul Hades, după ce se lăsase fermecat de puterea divină a lirei de aur
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cinstea ta. Cei devotați fără cusur lui Eros sunt răsplătiți pentru credința lor, de pildă, Pigmalion: Venus preschimbă lucrarea plăsmuită din marmoră, în fecioară însuflețită, spre bucuria artistului îndrăgostit de propria lui operă. Să se rețină că Hyakinthos era zeu păstor. El se întrecea adesea cu Apolo în jocuri sportive, de preferință în mînuirea lancei aruncată cu voinicie, ca în basme, în necuprinsul văzduhului. După nefericita întîmplare, Apolo a lăsat lancea și a început să-și jelească prietenul folosindu-se de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-l pe Apolo, zeu care cumula deopotrivă atributele lui Eros și ale lui Ares (lira și lancea); sau pe Orfeu, divinitate tracică, inițiatoare de mistere. Fluierul și bota (lancea) sunt instrumente profesionale, nelipsite, cum am văzut, lui Dumuzi, ca și păstorului carpatic. Le unește sacralitatea (e vorba de liră și de fluier), ca instrumente dăruite și cu har, ca și funcția magică a cîntatului; ca să creeze comuniune în lumea vietăților pămîntului, dar să producă și efecte terapeutice, adică temperarea tensiunilor erotice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să-și fi continuat cursul religios, cu origini mult îndepărtate, fără mutații de esență în atingere cu creștinismul. Din contra, tocmai creștinismul a adoptat și adaptat rituri vegetaționale identificabile. Ce ne spun documentele? La vestea că i se pregătește moartea, păstorul victimă își dorește testamentar: De mi-ți omorîre, Fluericica mea La cap mi-o puneți. Lancea la picioare. Cînd ploaia ploiare, Lancea strălucire. Cînd neaua va ninge, Fluera va zice, Oile s-or strînge; Floierița mea, La cap să mi-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-mi puneți Fluieraș de fag, Mult zice cu drag, Fluieraș de os, Mult zice duios, Fluieraș de soc, Mult zice cu foc. Este o variantă a modului de așezare a celor două obiecte consacrate: fluierul la cap, lancea la picioare. Păstorul le folosește pe amîndouă, după împrejurări. Nu avem motive să ne îndoim că victima nu s-a ajutat de lance în momentul critic, lăsîndu-se prea lesne dezarmat în fața pericolului. De altfel, nu-l surprindem o clipă intimidat, descumpănit și nici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Pe mormînt plîngeau; În loc de cruciță, Dalba flueriță. Cînd vîntu o bace, Fluera zicea-re, Oile veneare, Pe mormînt plîngea-re. Crucea și fluierul își dispută întîietatea. Limbajul este construit, în tonalități sentimentale, nu „eroice”, spre adorarea fluierului cruce. Nu-și poate imagina păstorul, în general, existența decît cu fluierul și cu lancea la îndemînă; iar moartea, cu fluierul-cruce la cap și cu lancea la picioare. 2. TRANSHUMANȚE SUFLETEȘTI ȘI DE IMAGINE Dacă oralitatea favorizează „imposibile îmbinări de genuri” și de experiențe sufletești, să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a întîmplat: pe-un picior de plai și sub o zare de mit, adică nicăieri și peste tot unde se presimte că „moartea strigă la fereastră”. Se cunoaște un text de colind în care Dumnezeu își ceartă turma ca orice păstor pe pajiște. Este vorba de un text din colecția lui Sabin Drăgoi, cel mai important, mai sigur și mai valoros dosar de documente folclorice pe această temă. Tocmai de aceea i se face loc aici, în întregime: Pe cel cîmp
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mult decît atît, Domnul nu pare a fi stăpîn, ci mai curînd, slujbaș, cum rezultă din versul: „Că de cînd sunt eu la voi”. Se vede pus și în situația de a primi sfaturi. b. Natura „blestemului” nu este clară: păstorul divin a albit ca și oile. În fond, ce supărare poate fi aici? Nu cumva, prin comparație, turma întreagă era înălțată la albul pur? Blestemul se redimensionează în direcția mitificării semantice, în acord cu: „Eu sunt cel ce sunt”. c
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și oile. În fond, ce supărare poate fi aici? Nu cumva, prin comparație, turma întreagă era înălțată la albul pur? Blestemul se redimensionează în direcția mitificării semantice, în acord cu: „Eu sunt cel ce sunt”. c. Partenerul de dialog al păstorului divin este selectat în spirit perfect mioritic: mioara năzdrăvană, înțeleaptă și oacheșă, semne distinctive. d. Schimbul de mesaje urmează regula ritualică îndătinată: Dumnezeu pune în rol obiectele sacre dumuziene, anume buciumașul și fluierul. Acestea au puterea magică de întoarcere a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
intre pe aceeași lungime de undă, mioara „aleasă” din mulțime are partitura ei, adică „sare în vînt”, „sare-n pămînt”. Nu se face risipă de retorisme, de secvențe narative, colindele asigurîndu-și conciziunea prin limbajul gestic. e. Sfaturile ce se dau păstorului divin merită o atenție specială. Oile se autosacrifică. Este în firea lucrurilor: turma, în mare cantitate numerică, în vreme ce berbecii sunt sacrificați mai puțintei, aproape simbolic. Le bănuim ținuta mirifică, de bestiar fabulos, purtînd coarne solarizate. f. Nu este vizată o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]