8,430 matches
-
Proiectarea activităților educaționale în domeniul științelor juridice și administrative" 8.1. Proiectarea educațională - caracteristici generaletc "8.1. Proiectarea educațională - caracteristici generale" Specificul proiectării educaționale în domeniul științelor juridice și administrative nu poate face abstracție de particularitățile proiectării metodice în general. Paradigmele, etapele, instrumentele didacticii generale pot fi aplicate cu succes unui demers de proiectare din spațiul disciplinelor analizate: drept și administrație. În acest sens, o cunoaștere foarte bună a acestor variabile, principii, etape, proceduri, poate influența în sens pozitiv activitatea didactică
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Cântecele Babei Dochia, 1947) ș.a. Începând cu anul 1948, În poezie și proză, patosul social va fi călăuzit apre cel partinic și socialist: Victor Tulbure (Vioara roșie), Marcel Breslașu (Poeme pentru un ziar de perete), Mihail Sadoveanu (Păuna mică) ș.a. Paradigmei proletcultiste, copilăriei RS, Îi aparțin și numeroasele poezii despre contemporaneitate, publicate În: Flacăra, Contemporanul, Scânteia, Viața românească, cum ar fi: lirica șantierului, susținută de Dan Deșliu, Nina Cassian, Victor Tulbure, Ion Potopin, Petru Vintilă, Eugen Jebeleanu, Sebastian Agnezia, Mihu Dragomir
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
durată În timp, RS face figură nouă În istoria gândirii și practicii literare prin câteva trăsături și consecințe distinctive și anume: - caracter oficial, de stat; consecințe: negarea și eliminarea altor orientări, teme sau formule de creație și egalizarea (comunizarea, pecerizarea) paradigmei literare; - preeminența criteriului ideologic În locul celui estetic În creație, În judecata de valoare și În ierarhizarea axiologică; consecințe: absolutizarea partinității În creație și a funcției pragmatice a operei care devine o „instituție” cu scopuri precise, de a forma comportamente și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
subsumat celor politice ale unui moment dat, harta motivelor poetice ale RS din 1949-1950 nu diferă simțitor de cea din jurul anului 1954 - „anul gloriosului deceniu” când RS era În floare, ori de cea din anii 1960-63 - când RS, deși era paradigma oficială, În subsidiar era În lichidare, concurat de alte orientări poetice, hotărâte să recupereze modernitatea, să readucă opera În sfera esteticului. În primul interval - 1949-1951de pildă, universul poetic se configura din repere ca: personalitate comunistă, eveniment comunist, plan economic, miner
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Davidoglu) ș.a. Exemplele de mai sus nu redau, totuși, decât o mică parte din bogata literatură r-s care s-a Împlinit și pe alte coordonate: literatură pentru copii, reportaj literar, scenariu cinematografic. Ea a fost compusă și cultivată În paradigma ei majoră de generații diferite de scriitori: Începând cu interbelicii convertiți și sfârșind cu cei tineri, formați la școala de literatură realist-socialistă. Spiritul RS n-a Încetat În jurul anului 1965; el s-a prelungit până În 1990 prin literatura politică, ocazională
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cunoaște toate articulațiile. Ba, mai mult, chiar anulează un curent literar: RS, care a dominat exclusiv scena artisticului românesc peste 15 ani. Se poate, cel mult, identifica În sens peiorativ RS minor cu P - care În general a fost o paradigmă estetică primitivă (și mai primitivă decât RS!). Cele două curente literare s-au dezvoltat și sunt mai clar delimitate În URSS. Literaturile estice au Început politizarea discursului literar În jurul anului 1948, odată cu instalarea RS ca unică „metodă de creație”. Trebuie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a priori, a fost consacrată prin opera lui Thomas Kuhn, recunoscut, astăzi, drept cel mai influent istoric și filosof al științei din a doua jumătate a secolului XX. La Kuhn, aceasta este distincția dintre știința normală, ca cercetare bazată pe paradigme, și schimbarea paradigmelor, iar în scrierile lui mai târzii distincția dintre schimbări care afectează și, respectiv, nu afectează cadrul conceptual al unei tradiții de cercetare științifică, schema ei lexicală sau taxonomică specifică, numită acum lexicon 28. Această distincție este pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fost consacrată prin opera lui Thomas Kuhn, recunoscut, astăzi, drept cel mai influent istoric și filosof al științei din a doua jumătate a secolului XX. La Kuhn, aceasta este distincția dintre știința normală, ca cercetare bazată pe paradigme, și schimbarea paradigmelor, iar în scrierile lui mai târzii distincția dintre schimbări care afectează și, respectiv, nu afectează cadrul conceptual al unei tradiții de cercetare științifică, schema ei lexicală sau taxonomică specifică, numită acum lexicon 28. Această distincție este pentru Kuhn tot atât de fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
În fond, reprezentanții ambelor categorii au intuiția valorii, doar că nu posedă și instrumentele adecvate pentru a scoate la lumină bulgărele de aur ascuns în faldurile de celuloid. Lectura inadecvată este cel mai mare dușman al operei de artă. Schimbarea paradigmelor culturale din anii ’30 a favorizat - după cum se știe - pătrunderea în zona centrală a unor forme considerate până atunci marginale. În opinia lui Jacques Barzun, „înnobilarea” operei de divertisment este consecința silogismului potrivit căruia literatura se ocupă de realitate, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
drum șaptesprezece oameni. Legatarii testamentari n-au înțeles să-i respecte la literă voința. Succesul cinematografic, prestigiul academic și interesul public din anii ’70-’80 au contat mai mult decât decizia scriitorului. Tentația unui aggiornamento într-un moment în care paradigma literară era în curs de schimbare constituia, în sine, un pariu. Cum aveau să reziste singurătatea, cinismul, brutalitatea, romantismul și, de ce nu, neliniștea metafizică a unui personaj produs de cu totul altă lume și civilizație decât isteria postmodernistă a deceniului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ultimele rânduri ale cărții: Toate astea m-au făcut să mă gândesc la Perucă Argintie, pe care n-am mai văzut-o niciodată. Cum să „deschizi”, așadar, un roman cu un sfârșit perfect închis?! Ne aflam în cu totul altă paradigmă decât aceea ilustrată de Poodle Springs: acolo se punea doar problema - mai mult sau mai puțin legitimă - a ducerii la bun sfârșit a ceea ce fusese deja început de maestru. Aici, dimpotrivă, era vorba de destrămarea unei construcții pe care autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Paris, t. II, 801-820. Brusset B. (1988), Psychanalyse du lien. La relation d’objet, Le Centurion, Paris. Brusset B. (1990), „Les vicissitudes d’une déambulation addictive”, Revue française de psychanalyse, 53 (3), 671-687. Brusset B. (1994), „Théorie du développement et paradigme de la névrose”, in D. Widlöcher (ed.), Traité de psychopathologie, PUF, Paris, 653-686. Buckley P. (1995), „Ego defenses. A psychoanalytic perspective”, in H.R. Conte și R. Plutchik (eds), Ego Defenses. Theory and Measurement, John Wiley and Sons Inc, New York. Carr A
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și Industrie al Marii Britanii, care precizează că tehnologiile informaționale permit „colectarea, prelucrarea, stocarea și transmiterea informațiilor sub formă de voce, imagine, text și numerică pe baza microelectronicii, prin intermediul combinării informaticii cu telecomunicațiile”. O definiție mai cuprinzătoare consideră tehnologia informațională o paradigmă a dezvoltării tehnico-economice ce include comunicațiile, fotonica, informatica, sistemele de fabricație, rețelele, softul, echipamentele de stocare a informației și memoriile. Tehnologiile informaționale cuprind procesele, metodele, tehnicile și operațiile necesare prelucrării automate a datelor. Ele întrunesc un bogat set de funcții
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
organizației, și anume clientul. Condiționată de dezvoltarea tehnologică și de raporturile sociale, activitatea de marketing este supusă permanent schimbărilor. În timp ce în era industriei, accentul se punea pe marketingul de masă, în era informațională, marketingul se concentrează asupra clientului individual. Schimbarea paradigmei se poate exprima după cum urmează: locul luptei pentru cote de piață îl ia angajamentul pe cota clientului; locul confruntării îl ia cultivarea relației; asimetria de informație va fi abandonată în favoarea dialogului deschis. În societatea de rețele, marketingul este în principiu
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
între perspectiva tehnologică și cea managerială, prin cuplare între necesitățile organizațiilor și facilitățile soluțiilor de asistare informatică. După 1995 apar primele rezultate semnificative în crearea și funcționarea de organizații bazate pe cunoaștere. Acestor dezvoltări le corespunde, în plan meta-teoretic, noua paradigmă constructivistă a organizației bazate pe cunoaștere, recunoscută ca alternativă viabilă la paradigma pozitivistă tradițională a organizației bazate pe control și autoritate. În tabelul se prezintă cele două perspective asupra demersului managerial, aferente paradigmelor supuse contrastării. Problema de bază a epistemologiei
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
facilitățile soluțiilor de asistare informatică. După 1995 apar primele rezultate semnificative în crearea și funcționarea de organizații bazate pe cunoaștere. Acestor dezvoltări le corespunde, în plan meta-teoretic, noua paradigmă constructivistă a organizației bazate pe cunoaștere, recunoscută ca alternativă viabilă la paradigma pozitivistă tradițională a organizației bazate pe control și autoritate. În tabelul se prezintă cele două perspective asupra demersului managerial, aferente paradigmelor supuse contrastării. Problema de bază a epistemologiei, cea a validității și limitelor cunoașterii, devine o preocupare de actualitate nu
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
dezvoltări le corespunde, în plan meta-teoretic, noua paradigmă constructivistă a organizației bazate pe cunoaștere, recunoscută ca alternativă viabilă la paradigma pozitivistă tradițională a organizației bazate pe control și autoritate. În tabelul se prezintă cele două perspective asupra demersului managerial, aferente paradigmelor supuse contrastării. Problema de bază a epistemologiei, cea a validității și limitelor cunoașterii, devine o preocupare de actualitate nu numai în spațiul teoriei organizațiilor, ci și la scara organizațiilor concrete 19; fiecare din ele își elaborează și testează continuu reprezentările
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri a gradului lor de întemeiere pe cunoaștere, înțeleasă și ca o tendință de umanizare progresivă 22, convergentă cu orientarea antropocentrică a sistemelor informatice. Cât timp această evoluție s-a inspirat din paradigma organizației bazate pe control și autoritate, ea a putut fi susținută prin reproiectări ameliorative ale configurațiilor de tip ierarhic, specifice capitalismului industrial, culminând cu forma de organizare matriceală. La sfârșitul secolului XX, pe fondul consacrării schimbării de paradigmă în teoria
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
inspirat din paradigma organizației bazate pe control și autoritate, ea a putut fi susținută prin reproiectări ameliorative ale configurațiilor de tip ierarhic, specifice capitalismului industrial, culminând cu forma de organizare matriceală. La sfârșitul secolului XX, pe fondul consacrării schimbării de paradigmă în teoria organizațiilor, devin însă clare atât limitele ierarhiei, cât și pertinența alternativei reprezentate de organizația bazată pe cunoaștere. În locul unei structuri piramidale rigide și susceptibile de comportamente predictibile, omniprezentă până atunci, apare o diversitate de forme structurale non-ierarhice, în
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
creația autohtonă manifestă echilibrul senin în care se rezolvă, sub semnul melancoliei, tensiunea dintre „un mit ceresc” și „un mit al pământului”, ambele întrunite în cultul lui Dionysos, imagine a lumii în eterna unduire între teluric și uranic. Prin această paradigmă arhetipală a interpretat B., între primii, capodoperele literaturii populare românești, poezia eminesciană și sculptura lui Brâncuși. Într-o generație cu sensibilitatea răscolită de verbul lui Pârvan, eseistul a contribuit la consolidarea mitului tracic, avatar interbelic al celui dacic. Fără să
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
de Academia Română cu Premiul „Ion Luca Caragiale”. SCRIERI: Iosif și amanta sa, Chișinău, 1992; Saxofonul cu frunze roșii, Chișinău, 1998; Cum Eclesiastul discută cu proverbele, Chișinău, 1999; Apusul de soare se amână, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Valentina Tăzlăuanu, Despre fenomene, paradigme și teatru, „Sud-Est”, 1993, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 266-267; Iuliana Alexa, Teatru basarabean, RL, 2003, 31. N.Bl.
BUTNARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
i se poate nega părintelui un dar al persuasiunii. De altfel, și în predicile din volumul La inima Domnului (1938), și în articole, unele adunate în culegerea Coborâri în adânc (1943), B. caută să dea elocinței un anume dichis, rostuind paradigma biblică în șirul de învățături și de dojane bisericești. Poemele lui evocă, în grai cucernic, episoade biblice, luminate de „profetica minune”. E o trăire poetică, înainte de a fi una mistică. Hipnotizat de „tainica țintă”, dreptcredinciosul și-ar dori să pipăie
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
omenesc, etnic, unde transpar intens, ireversibil, semne crepusculare. O parte a acestei lumi sud-dunărene, cea care declină, alcătuită din descendenți ai glorioșilor osmanlâi, concentrează interesul epic și simbolic al autorului, în vreme ce altă parte, comunitatea românească, e în carte doar o paradigmă morală și o ipoteză sociologică. În Dii (Vidin), cetate veche de sute de ani, străjuită și erodată de apele Dunării, senzația de băltire, de pustiire și încremenire a vieții este întreruptă rar de câte „un fulger al sufletului”. Chemarea nedeslușită
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
un sertar, F, 2000, 5; Marian Victor Buciu, Marele romancier și visul său estetic din dictatura de zi și noapte, F, 2000, 5; Ovidiu Pecican, Două dimensiuni europene (interviu cu Nicolae Breban), F, 2000, 5; Nicolae Bârna, „Animale bolnave” - o paradigmă a romanului brebanian, F, 2000, 5; Ovidiu Pecican, Amfitrionul brebanian - eros divin și eros uman, F, 2000, 5; S. Damian, Silueta câinelui, APF, 2000, 6-8; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban, eseist amator, RL, 2000, 30; Dicț. esențial, 111-116; Dimisianu, Lumea, 128-158
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
ca prim-ministru... În clipa de față este pus sub semnul Întrebării, a fost invitat aproape oficial să lase partidul În pace. E o situație dificilă pentru un partid care ar fi putut să joace un rol important În schimbarea paradigmei politice În România. Nu l-a jucat, din păcate, continuându-și procesul de degradare și de marginalizare din care eu personal nu cred că va mai putea ieși vreodată. Direcțiile În care merge lumea, Europa trimit la cu totul alte
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]