3,473 matches
-
experiment pe care ni-l asumaserăm. 2. Nu este prima relatare în limba română despre această aventură de neuitat. Colegul nostru, Andrei Bodiu - cel care, alături de Adrian Popescu și Nicolae Prelipceanu, a reprezentat România în Trenul Scriitorilor - a publicat la Paralela 45, în 2001, un Jurnalexpress Europa 2000. Volumul pe care vi-l oferim noi acum depune mărturie pentru o stare de spirit și pentru o epocă ce nu s-au schimbat prea mult în ceea ce privește ideea unității europene - idee minată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
săptămâni de călătorie prin Europa. Fac o nouă triere, mai dură. Mai e și volumul acesta pe care mi l-a lăsat Andrei Bodiu la recepție, un dicționar al optzeciștilor români, unde figurez și eu, editat în engleză, la Editura Paralela 45. Pachetul a sosit abia ieri și, din păcate, n-am avut timp să promovăm dicționarul... Înainte să mă culc, cobor la parter. Barul hotelului e plin de scriitori și la această oră târzie. Unii nu vor, refuză pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Replica lui Alecu Ruset caracterizând pe boierii moldoveni. [Z.C.] D.I.I. e un profesor de treabă, care, însă, toată viața a trăit numa între dialecte; din care pricină nu mai cunoaște nimic altceva. Profesor de română a dat ca subiect: paralelă între V. Alecsandri și M. Eminescu. Ce paralelă se poate stabili între ei, decât că pe unul îl chema Alecsandri și pe celllalt Eminescu. Lăsând la o parte orice exagerare și glumă îndoielnică M. Gh. nu se poate spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Z.C.] D.I.I. e un profesor de treabă, care, însă, toată viața a trăit numa între dialecte; din care pricină nu mai cunoaște nimic altceva. Profesor de română a dat ca subiect: paralelă între V. Alecsandri și M. Eminescu. Ce paralelă se poate stabili între ei, decât că pe unul îl chema Alecsandri și pe celllalt Eminescu. Lăsând la o parte orice exagerare și glumă îndoielnică M. Gh. nu se poate spune că nu e actor. Mezetino intră pe scenă, ascunzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe Nicolae Iorga să subintituleze cel de-al patrulea volum din marea sinteză de istorie a românilor Cavalerii. În 1907 și 1908, Ion Bogdan a realizat două studii despre organizarea militară a Moldovei în Evul Mediu în care, făcând o paralelă cu organizarea militară din Polonia și Ungaria, a ajuns la concluzia potrivit căreia în Moldova a fost o organizare militară similară cu cea din cele două țări. I. C. Filitti și D. C. Arion au încercat să explice unele aspecte ale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o organizare militară similară cu cea din cele două țări. I. C. Filitti și D. C. Arion au încercat să explice unele aspecte ale organizării societății medievale românești, făcând o apropiere între instituțiile feudale românești și cele din țările occidentale. O paralelă între instituțiile feudale din țările române cu cele din apusul Europei, stabilind o identitate a acestora, a făcut-o P. P. Panaitescu, care scria: „feudalitatea, formarea clasei nobile, originea orașelor medievale, originea statului(a principatelor), a literaturii în limba națională
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor socială, de a merge la oaste datează de dinaintea formării statelor feudale românești. Cu unele nuanțări și alți istorici au ajuns la concluzia că întreaga populație a țării era obligată să meargă la oaste. Din dorința de a face o paralelă perfectă între instituțiile feudale românești și cele din apusul Europei s-a spus că abia “la sfârșitul anului 1473 înregistrează prima confirmare sigură (căci provenind din surse interne) a știrilor lui Dlugosz despre mobilizarea răzeșilor de către Ștefan cel Mare . Boierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anumit număr de oameni înarmați. O oaste feudală era formată din seniori și vasalii lor care formau cetele feudale (banderii), țăranii fiind excluși în felul acesta de pe câmpul de luptă. Primul istoric român, care a încercat să stabilească o anumită paralelă între realitățile militare românești și cele din lumea feudală apuseană, a fost Ioan Bogdan, pornind de la două documente prin care Vladislav de Opolia (1378) și principele de Cernigov (1424) dăruiau, în Galiția, românilor Ladomir Românul și Vlad Dragosinovici, dreptul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a-flat-u/ Nu s-afla nici 'devara/ Făr-de Toma, el voinic-u,/ El pe acolo că-m trecea/ Și pe măr îl auzeară” (Costache Negri - Galați). Deși fata este absentă în colinda citată, am putea accepta ideea vocii sale „reclamante” printr-o paralelă cu colindele care au un vădit caracter marital și unde fata este cea care provoacă flăcăul să-i supună armăsarul ori să-i cucerească cetatea. La fel de potrivită contextului arhetipal apare jelirea arborelui lumii însuși, care simte scăzând puterile roditoare supuse
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
așa, am cam luat-o pe arătură! Pe scurt, moartea trebuie luată în serios și respectată precum respecți viața, reprezintă mișcare ciclică a biologicului, atât și nimic mai mult. Uite, chiar în aceste zile trebuie să-mi apară la Editura "Paralela 45" romanul Moartea este bine mersi, un fel de jurnal post-mortem scris pe patul de spital, pe când zăceam pe secția de "Oncologie" a Spitalului Militar din București, după o asemenea experiență nu mă mai înspăimântă nimic, am câștigat imunitate în fața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe cari le predau, cu 41 de ore, 48 de ore și nu am elevi care să aibă 15 ore prezență, sunt elevi care n-au 15 ore prezență... S. P.: - Din păcate, cunoaștem problema... D. G.: - Atunci, faci o paralelă între modul cum ai muncit: făceai, într-adevăr, făceam serviciu, nu era, așa și facultate, de la ora șase la zece. S. P.: - La ora șase începeau cursurile. D. G.: - La ora șase începeau cursurile și, vă dați seama ?! Șase ani
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu Republica Moldova, în centrul fostului județ Fălciu, orașul Huși este înconjurat din trei părți de dealuri acoperite cu vii, livezi și păduri, toate la un loc având forma unei cetăți naturale. Orașul este situat în Podișul Central Moldovenesc, la intersecția paralelei 46o 41’ latitudine nordică cu meridianul 28o 03’ longitudine estică, la distanță de 18 km de râul Prut, la 52 km de Vaslui (reședința județului), la 81 km de Iași și la circa 335 km de București. În partea de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
repetent. * Se duce la școală ca să aibă de unde se întoarce. * El învață foarte temeinic: face câte o clasă în doi ani. * Și nopțile albe sunt întunecate. Unde dai și cine crapă. * Ecuatorul este un brâu cu care se încinge Pământul. * Paralelele și meridianele sunt gratiile Pământului. * Ca să vezi cine ești, nu trebuie să aprinzi lumina. * Buturuga mică arde mai ușor. * În sport, mușchii luptă pentru victorie, iar mintea o obține. * În fața greutăților vieții, toți suntem halterofili. * Puternic nu este acela care
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
publicat până în prezent, cu stăruință, de-a lungul a două decenii, am notat astfel: I. EMINESCU ÎN CONȘTIINȚA CRITICII (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994) II. EMINESCU ÎN PERSPECTIVĂ CRITICĂ (Editura Cogito, Oradea, 1997) III. EMINESCU ÎN ORIZONTUL CRITICII (Editura Paralela 45, Pitești-Cluj-Napoca, 2000) IV. EMINESCU ÎN OGLINZILE CRITICII (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001) V. EMINESCU ÎN UNIVERSALITATE (Editura Universității "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, 2002) VI. EMINESCU ÎN REPREZENTĂRI CRITICE (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003) VII. EMINESCU ÎN PRIVIRILE CRITICII (Editura Grinta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Întotdeauna, chiar dacă nu În totalitate, și depoluarea mediului. Că astăzi o face o specie, iar mâine o alta, mai bine adaptată unui mediu care Între timp s’a mai schimbat puțin n’are, așa cum cred eu cel puțin, nici o importanță. Paralela de mai Înainte, dintre autohtonul stuf și venetica zambilă de apă, a fost menită tocmai sublinierii acestui aspect. Și aceasta pentru că există o evoluție, mai precis o lege care nu permite existența unei stări staționare a Universului și prin el
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se obține energia, o poluare mai mare, acolo unde energia se obține, decât Însuși folosul. Soluția adoptată fructifică chiar efectul poluant. “Radiosfera”, 12 decembrie 1994, ora 9,39 13. Planta Între creuzet și azil Am făcut, În capitolul anterior, o paralelă Între ceea ce poate Însemna o modificare de temperatură survenită În mediu atunci când prinde pe unii pregătiți și atunci aceia o rezolvă tragând chiar foloase, respectiv pe noi nepregătiți și atunci o pățim ca astă-vară la Podu Iloaei. Printr’o ironie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pot acoperi areale mult mai vaste. Nucul face parte dintre acestea, iar arealul său e pe potrivă. Adică nucul, care se găsește și astăzi În stare sălbatică În Balcani, Afganistan și Asia Centrală, deci o specie de proveniență sudică (aproximativ de pe paralela 35), este cultivat până la 65-660 latitudine nordică, ceea ce Înseamnă cam 300, adică aproape jumatate din ceea ce Înseamnă uscatul emisferei nordice. Și, pentru a explica aceasta, să ne reamintim cum influențează temperatura asupra cerințelor redox de mediu. Anume, cu cât temperatura
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce trebuia pentru depoluare. Pentru depoluare era nevoie de un organism, evident cu acțiune reductivă. Fie-mi permis acum să fac o paralelă. Tot un proces liniar este și tehnologia, de care am discutat În capitolele anterioare. Ambele procese liniare, tehnologia și lanțul trofic heterotrof din zorii Vieții, au un caracter comun: produc deșeuri și, Încă, sunt primitive; are cineva pretenția că tehnologia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prea optimist. O definiție, dintre multe, a democrației sună că ea e dreptul de a face orice nu dăunează altuia. Și așa, Încercarea mea reportericească a eșuat În fața analistului unui fenomen, fiind nevoită a ajunge la concluzii. Dacă Într’adevăr paralela mea Între realul copac și simbolicul arbore cosmic e corectă, atunci prin atitudinile amintite mai Înainte pângărim Însăși esența noastră. Tendința omului de a degrada, subliniez, conștient, e veche. Să ne reamintim de alchimie, ale cărei Începuturi sunt În epoca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îmi modelez mediul, nu coincide cu al altuia? Acela va percepe desigur o poluare. De aceea am găsit cât se poate de potrivită concluzia unei cărți: “să călcăm ușor pe Pământ”. Cam asta am avut În minte atunci când, Încercând o paralelă Între Eminescu și ecologie, am dat de motivația venerației lui față de natură: tot revolta romantică Împotriva a ceea ce el numea orașul furnicar. Câtă dreptate a avut Eminescu, am văzut refăcând, zilele trecute, dar din alte motive, pur profesionale, drumul său
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
filosofic. Totuși pot fi stabilite câteva corelații utile discuției de față. Lăsând deoparte deocamdată aspectul informațional pe care-l integrează entropia, putem discuta un aspect chimic și unul fizic/mecanic. Astfel, din punct de vedere chimic, se poate stabili o paralelă Între ordine, negentropie adică, și caracterul reducător al mediului, dar și Între dezordine, adică entropie, și caracterul oxidant al mediului. Tot așa, negentropia presupune polarizarea, adică existența concomitentă a unor antiteze: munte−vale, plus−minus, deci o forță motoare, iar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ne-ar Învăța aritmeticul 1 + 1 fac 2? Va trebui să căutăm un model mai intuitiv, pe care să-l analizăm. Și, desigur, Împușcând doi iepuri dintr’o lovitură, să ne aflăm modelul În lumea vie. Să facem deci o paralelă, anume cu biocenoza. Avem nevoie de un autotrof, acel organism care se cuplează direct la sursa de energie primară, și de un heterotrof, acela care profită de surplusul de energie fixată, dar nu degeaba, ci dându-i mereu de lucru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de autotrof, găsim În mare “heterotroful”. Aminteam altă dată că această umplere a formelor negative de relief dă de lucru forțelor tectonice În crearea de forme pozitive, adică o acțiune similară celei a heterotrofului unei biocenoze adevărate. Și, ca să Încheiem paralela, În biocenoza cu ghilimele autotroful - muntele - construiește, din piatră, nu din biomasă, iar heterotroful trebuie să consume evident tot piatră. Colaborarea dintre mare și munte, cele două negentropii diferite, conduce la entropizarea locului, adică la sfărâmarea muntelui, respectiv umplerea cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În jurul unei linii care urcă; adică hegemonia o dețin heterotrofele. Aproape un an mai târziu, după ce am observat și o scădere, adică hegemonia autotrofelor, găseam că această tendință e ea Însăși o oscilație, una integratoare. Revenind la latura socială a paralelei, trebuie să subliniez că trăim prea puțin pentru a-i fi martori pe de-a Întregul. Într’o viață de om abia putem surprinde câteva schimbări de hegemonie Între “autotrof”, dreapta și “heterotrof”, stânga, centrul fiind mai mult virtual. Dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
într-o teorie pe care o vom reîntîlni aproape la toți reprezentanții educației noi: dezvoltarea copilului este pusă în mișcare de instincte; acestea apar în anumite perioade, iar sarcina educatorului este să creeze condiții pentru satisfacerea lor. Montessori stabilește o paralelă între dezvoltarea fizică și cea spirituală, biologizînd astfel fenomenul educației. Potrivit teoriei sale, biologicul are mai multă putere, în devenirea ființei umane, decît socialul. După cum copilul scria ea se ridică și merge, fără vreun exercițiu prealabil, tot așa apar și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]