10,034 matches
-
jos din cauza căldurii înăbușitoare ce era în celulă. El a dat geamul cu săpun, l-a pudrat cu DDT și a pictat cu un bețișor ascuțit chipul Maicii Domnului. Alți deținuți foloseau tuburile de la pastă de dinți (acolo unde aveau pastă de dinți) pe care le desfăceau cu grijă, le acopereau cu un strat subțire de humă udată cu apă și apoi scriau cu bețisorul pe ele. In același scop au fost folosite și petice de cârpă, rupte din cămăși și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să ningă leneș, afară/ Cu petale de primăvară/ O, ce durere dulce ne duce/ Gânduri de purpură peste uluce". "Leonid Dimov este un pictor căruia i s-au substituit uneltele. El strivește cuvintele și transformă lexicul într-o masă de pastă grea, în râuri bogate de uleiuri, în bizarul somptuos, și un fel de onirism flamand caracterizează visele acestui volum ("Cartea cu vise") pline de fast ca ale unui împărat asiat"1. Vocația plastică o semnalează și Al. Piru; așa au
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Confidențe", Editura Tineretului, 1957; "Despre copilărie", Editura Tineretului, 1957; "Versuri", E. P. L., 1967; "Transfigurări", E. P. L., 1969; "Umbra faptei", Editura Cartea Românească, 1973. Doina Sălăjan a editat cinci volume de versuri și este o poetă remarcabilă, sensibilă, cu o largă pastă impresionistă în pictura peisajului și în sugerarea i edenului, a tăcerii și a liniștii: "Un verde gras ca pasta se întindea pe dealuri,/ Fluid precum o apă se liniștea pe foi./ Departe, ca o pâclă se subția-n albastru,/ Aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Editura Cartea Românească, 1973. Doina Sălăjan a editat cinci volume de versuri și este o poetă remarcabilă, sensibilă, cu o largă pastă impresionistă în pictura peisajului și în sugerarea i edenului, a tăcerii și a liniștii: "Un verde gras ca pasta se întindea pe dealuri,/ Fluid precum o apă se liniștea pe foi./ Departe, ca o pâclă se subția-n albastru,/ Aproape ca veninul în ierburile moi." Uneori, este vlahuțiană în meditația asupra iubirii sau a timpului: Este-ntr-un sat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rezonanțe perene, înscriind acest text prin spectacolul magistral realizat într-un circuit valoric universal. Dar regizorul cred că a făcut mai mult profilând textul pe un fundal mitic, care se ascundea în această dramă, regizorul a împlântat-o într-o pastă tradițională care este specific românească. Pe acest filon de tradiție română a reușit să creeze un stil care depășește limitele solitarei drame a lui Caragiale, fiind îmbibat cu o sensibilitate modernă. [...] Teatrul românesc se poate înscrie prin acest spectacol în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
căldare în apă. Vasul în care se face mămăliga, îndată ce se toarnă, se pune apă în el, căci de-l vei lăsa așa se arde și te blastămă. Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prietenii au pile la Alimentara, pentru ulei, zahăr, unt, lapte, nechezol, Murfatlar la litru, brînză de 14,50; la Gostat pentru cîrnați proaspeți și pui frații Petreuș, fără capete și gheare; la Casele de comenzi pentru margarină Rama, lapte condensat, pastă de dinți Maxam, compot de ananas cubanez, țigări BT; la Crevedia pentru ouă; la shopuri pentru cafea Alvorada și ciocolată Toblerone; la magazinul Victoria pentru chiloți tetra și cisme de cauciuc; la Menaj pentru Dero și cablu coaxial; la Farmacia
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în acel birou, mai ales cînd se joacă un spectacol și culoarul este plin de copii, iar interpreții n-au nevoie de stimulente olfactive. Am asistat o dată, cînd eram în teatru, la o defilare... slalomatică a doamnei profesoare, cu niște paste fierte în mînă, de la cabina ei pînă la baie. Micii spectatori se dădeau la o parte din fața bucătăresei, nepricepînd nimic. Altă dată, pe scenă se juca un basm La un moment dat, unul dintre boieri, îi spune Împăratului: Măria Ta
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
repete în sens invers. Dormea cu burta spre tavan, cu gura deschisă, un firișor transparent strecurîndu-i-se dintre buze, avînd ca țintă urechile și ceafa. Dac-ar fi fost altele împrejurările, ce mișto ar fi fost să-i fi desenat cu pastă de dinți pe față și Alin să se trezească cu pielea usturîndu-l! Dar nu era cazul. Avea nevoie de el. Dacă s-ar fi trezit și nu l-ar fi găsit în cameră, cu siguranță l-ar fi căutat, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de pămînt sub forma unui val de pămînt argilos, la suprafață de culoare galbenă, puternic compactă. Încă de la adîncimea de 0,20-0,25 metri, În pămîntul din val au Început să apară fragmente ceramice romane de culoare roșie, cu o pastă fină bine arsă prezentînd caracteristicile olăriei romane din secolul II. Alături de aceste fragmente ceramice , tot În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun de factură dacică, În anul 1984, fiind descoperită În umplutura din șanțul de apărare și fragmente de la o cățuie geto-dacică din pastă grunțuroasă avînd În compoziția sa nisip și pietricele de culoare cenușie. Secțiunea a mai putut preciza că aggerul este Înălțat cu pămînt de culoare neagră bine bătut și compact. În spatele aggerului la o adîncime de 0,60 metri avînd lățimea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un trotuar cu piatră de rîu. Alimentarea băilor cu apă se făcea din pîraiele ce se scurg pe coasta dealului de est. În secțiunea a-IV-a s-a descoperit ,,Poarta pretoria ”. În această secțiune s-au descoperit fragmente de ,,terra sigillata”. Pasta este de calitate fină, de culoare roșie. La Cătunele olarii au imitat vasele de terra sigillata, deoarece aveau lut de calitate bună, pentru producerea diverselor forme ceramice. Un fragment din buza unei străchini are o pastă bine arsă și vopsită
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fragmente de ,,terra sigillata”. Pasta este de calitate fină, de culoare roșie. La Cătunele olarii au imitat vasele de terra sigillata, deoarece aveau lut de calitate bună, pentru producerea diverselor forme ceramice. Un fragment din buza unei străchini are o pastă bine arsă și vopsită cu o culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor de terra sigillata. În locul decorului de relief, posedă două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de pîine care se făcea numai la zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți, boteze sau Înmormîntări. Ferestrele caselor erau mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
însuși și acolo înlăuntrul său reorganizează lumea. Există însă o neconcordanță între lumea absolutului, a idealului și lumea cu care ne-am obișnuit. În încercarea sa de a recompune lumea, dragostea, Ștefan Gheorghidiu este un învins: "Gheorghidiu e creat din pasta acelorași "suflete tari", epigoni ibsenieni rătăciți în viață și neadaptați la compromisuri" (Pompiliu Constantinescu). Protagonistul, sublocotenent într-un regiment de infanterie, este concentrat, asistă la popotă la o discuție despre dragoste și răbufnește: "cei care se iubesc au dreptul de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
gunoiul de grajd, cojile de ou și algele. Materiile organice bogate în carbon Materii organice bogate în carbon sunt frunzele uscate, paiele, fânul, rumegușul, vreascurile, zațul de cafea de filtru (inclusiv săculețulă, ceaiul și plicurile de ceai, șervețelele din hârtie, pastele, pâinea, orezul, cojile de nuci, sâmburii, țesăturile naturale (in, lână, piele tăbăcită, bumbac etc.Ă, găinațul, penele, plantele uscate (doar dacă acestea nu au fost bolnaveă, florile uscate și pământul. Printre materiile organice bogate în carbon se numără și părul
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
afânat pentru a remedia (sau preveniă eventualele carențe nutritive ale plantelor. Îngrășămintele organice sunt formate din reziduuri de origine animală sau vegetală, cum ar fi compostul, gunoiul de grajd, algele etc. • Apa în care se fierb știuleții de porumb, legumele, pastele făinoase și ouăle conțin numeroase minerale și pot servi drept îngrășământ natural pentru plantele dumneavoastră. Atenție însă, apa nu trebuie să fie sărată. • Infuzia din frunze de ceai și zaț de cafea este un bun îngrășământ pentru plantele verzi. • Plantelor
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
în apă circa douăsprezece ore. Pulverizați soluția obținută pe plante. Acest amestec este eficient nu numai împotriva păduchilor, ci și a multor altor insecte. Umpleți un cazan cu frunze de rubarbă, adăugați apă și lăsați să fiarbă până obțineți o pastă pe care o amestecați în mixer adăugând puțină apă. Pulverizați pe plante acest amestec. Procedați ca mai sus și cu următorul amestec: 30 ml de melasă, 10 ml de lichid de vase și 1,5 l de apă caldă. Amestecați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
această perspectivă, o soluție ideală. Suma de clișee specifice recuzitei fantastice pe care i-a oferit-o Omul din vis (imixtiunea visului în viață, cuplul straniu, dublul că materializare a Sinelui ș.c.l.) i-a oferit, finalmente, regizorului exact pastă narativa care îi trebuia. Și, din fericire pentru Cezar Petrescu, prin excepționalul sau Glissando Mircea Daneliuc i-a întors cu asupra de măsură serviciul. Omul din vis mai trăiește, astăzi, în primul rând datorită indelebilei sale "ecranizări". Căci raportul axiologic
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
asculta de îndemnul sfintei: "Tu nu trebuie să mai stai de vorbă cu oamenii, ci cu îngerii"10. Teresa de Ávila era, prin ardoarea ei, spune Cioran, "atât de fascinantă, încât ai sentimentul credinței, chiar dacă nu crezi (...) Primejdia convertirii îl paste pe orice necredincios care o citește cu pasiune pe spaniolă această"11. Cioran vorbește despre atracția irezistibila a beatitudinii extazului mistic, "experiența extremă", pe care consideră că trebuie trăită numai în singurătate. Excesele sfinților l-au atras prin latura lor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cu poezie, evocându-ne totodata, amintirea și miresmele tari, înțepătoare, ale padurii. La fel de evocatoare sunt și florile zugrăvite de Mihai Cămăruț sau frecventele naturi statice cu pești și căni de lut, în care gingășia, tandrețea și optimismul - exprimate printr-o pastă generoasă, viguroasă și strălucitoare totodată - se îmbină deopotrivă, dezvăluindu-ne un suflet sensibil și receptiv la toate frumusețile lumii (Flori - ochiul boului, Crizanteme, Ulcele în dialog, Garoafe, Căni de lut, Anemone, Cârciumărese, Trandafiri în cană, etc) . Un capitol important în
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
discuție aceste afirmații. Vom încerca numai să surprindem trăsăturile definitorii ale acuarelelor lui Cămăruț în raport cu uleiule sale, ceea ce le deosebește și le apropie de ele. Daca acestea din urmă se impun receptării prin vigoarea lor, printr-o anumită asprime a pastei și printr-o modelare consistență a formelor, încorporând totuși lumina și căldura sentimentului, acel lirism învăluitor despre care am mai vorbit, acuarelele, dimpotrivă, se relevă printr-o atmosferă irizată, cu transparențe prețioase și moliciuni catifelate, în ambianța cărora culorile se
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
înghesuie, am putea spune, trei mărci stilistice care dau frumusețe povestirii: expresia populară „a mâncat papara-, comparația „plângea ca o mireasăși o altă expresie populară „a sări cămașa de pe cinevaCopiii care au crescut la sat știu ce e papara: o pastă obținută din amestecul tărâțelor cu săpun și apă, necesară pentru ungerea firelor din războiul de țesut țărănesc; și nu o dată copiii oamenilor săraci și flămânzi mâncau papara și primeau bătaie. Așa stau lucrurile în cazul lui Creangă: orice amănunt stilistic
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
valurile unui lan de grâu. În același fel fremăta capul, când se clătina piedestalul. Pentru a ști că obrazul era făcut din foițe era suficient să înfund puțin de tot degetul în carne. Degetul intra fără rezistență, ca într-o pastă umedă și moale. Când îl scoteam, foițele reveneau la loc și nu se vedea nicio urmă. Așa era și capul meu, cu singura deosebire că în loc de mucegai era acoperit cu foițe de carne. Cu degetul însă, ajungeam printre ele până la
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de altfel senzația intimă și dureroasă pe care o resimțeam adesea în adolescență, când de-a lungul vagabondajelor fără sfârșit, mă trezeam subit în mijlocul unor izolări teribile, ca și cum oamenii și casele în jurul meu s-ar fi încleiat dintr-o dată în pasta compactă și uniformă a unei unice materii, în care eu existam doar ca un simplu vid ce se deplasează de ici-colo fără rost343. Greutatea trupului se datorează bolii. Suferința este atât de apăsătoare încât evadările în imaginar sunt adevărate eliberări
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]