2,501 matches
-
XV-lea, împreună cu Jan van Eyck, păstrează accente gotice, dar introduce un nou realism. Opera sa este bazată pe armonia dintre construcția ritmată a liniilor și emoția expresivă, sfântă. Realismul său îi inspiră personaje făcute din carne și oase, simple, patetice și mișcătoare. La sfârșitul vieții, revine la o artă gotică și grafică. Arta lui Van der Weyden inspiră numeroși artiști europeni: pe italieni, sensibili la detaliile (naturaliste), și pe cei din Țările de Jos, Hugo van der Goes, Hans Memling
Rogier van der Weyden () [Corola-website/Science/313092_a_314421]
-
monumental sau intimist; masele se repartizează armonios în funcție de tentele reci sau calde; linia șerpuitoare și fluidă a corpurilor, drapajele se derulează în arabescuri străine lui Campin sau goticului. Van der Weyden introduce în arta sa un (realism) non-iluzionist, o solemnitate patetică; exprimarea durerii personajelor din carne și oase, unite prin raporturi srânse, atinge sensibilitatea spectatorului ("Coborârea de pe cruce"). ¤ La maturitate, intensitatea spirituală a personajelor se accentuează, dar în direcții opuse; construcțiile elaborate și ritmate pun în valoare contururile, armonia liniilor suple
Rogier van der Weyden () [Corola-website/Science/313092_a_314421]
-
și I î.Ch., are loc o amplă dezvoltare a artei portretelor, nu numai ale persoanelor ilustre, dar și ale simplilor particulari. Printre capodoperele acestei perioade sunt de menționat portretul lui Demostene și al filosofului epicurean, Hermarch din Mytilene, sau pateticul portret al lui Euthydem din Battriana. În portretele personajelor oficiale, erau accentuate valențele nobile, cu expresii hieratice și detașate (portretele regilor Antioh al III-lea din Siria, al lui Ptolemeu al III-lea, al lui Mitridate al VI-lea etc.
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
acuzați erau răspunzători în mod egal de uciderea lui Gwen Araujo și clasificarea faptelor acestora la crimă de gradul întâi. În locul acestui tip de procedură, Lameiro a concentrat întreaga anchetă în jurul lui Magidson pe care l-a numit „un bărbat patetic, demn de dispreț”. La adresa lui Cazares, pe care l-a numit „prietenul criminalului” în repetate rânduri, procurorul a hotărât că, fiind participant la crima comisă de către Magidson, acesta poate fi pus sub aceleași capete de acuzare ca și Magidson. În acel
Gwen Araujo () [Corola-website/Science/313712_a_315041]
-
mobilizeze o armată puternică, în stare să reziste unui atac susținut și îndelungat. Cu aceste gânduri el l-a vizitat pe patriarhul Ierusalimului care, este de înțeles, nu a ezitat să adreseze papei o scrisoare prin ciudatul pelerin. În cuvinte patetice el descria situația tristă a creștinilor din țara sfântă și cerea un ajutor imediat. Toate acestea dovedesc că Petru din Amiens nu a fost un pelerin oarecare, un sihastru, cum l-a aureolat legenda, obsedat doar de o idee religioasă
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
deja în primele trei acorduri ale introducerii. Ocazional, materialul din introducere reapare mai târziu în tempo-ul său originar, mai ales în "coda" finală, ca în cvintetul de coarde de Mozart (KV 593) sau în sonata pentru pian nr. 8 ("Patetica") de Beethoven. În expoziție se prezintă materialul tematic principal și se stabilește o tensiune armonică care își regăsește în secțiunile succesive elaborarea adecvată. La rândul ei, expoziția are patru subdiviziuni: Definirea tonalității dominante în interiorul primului grup tematic reprezintă o prioritate
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
cărei caracteristici constau în investigarea vieții particulare, a adevărului uman durabil, în schițarea psihologiilor tuturor claselor sociale, surprinse în mecanismul relațiilor cotidiene. Piesele sale, păstrate fragmentar, sunt brodate de obicei în jurul unei realități morale și a fabulei erotice, unesc forța patetică a jocului sentimentelor cu deliberarea interioară a personajelor. De asemenea, sunt dominate de o simpatie comică și ironie, voiciune dramatică și suplețea limbajului ce notează diferențele de ton, precum și o profundă întelegere a omului. El respectă tradiția, dar este și
Menandru () [Corola-website/Science/314953_a_316282]
-
al lui Oldacre găsite în depozitul de lemne, Holmes presupune că era vorba în realitate de un animal, a cărui carne arsă i-a indus pe oameni în eroare că ar fi vorba de un om. Oldacre încearcă în mod patetic să-i convingă pe anchetatori că este vorba de o glumă nevinovată și că nu ar fi permis ca tânărul McFarlane să pățească nimic. Constructorul este arestat, iar conturile "domnului Cornelius" urmează a fi blocate de creditori. Oldacre jură că
Constructorul din Norwood () [Corola-website/Science/323913_a_325242]
-
celților are și ea un preț: sacrificarea lui Calopor, fiul natural al regelui, tocmai de către Breza, cel înșelat. Interpretarea lui Burebista de către George Constantin este caracterizată de Elena Saulea ca remarcabilă, modernă și „fără emfază, chiar și în replicile mai patetice”. Actorul i-a conferit personajului o privire „vicleană, iute, grăitoare fără cuvinte”, accentuându-i inteligența și luciditatea. Filmul "Burebista" prezintă perioada domniei regelui Burebista, având drept surse "Geographica" lui Strabon, "Getica" lui Iordanes și inscripția de la Dionysopolis. Acestea oferă prea
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Ioana Bulcă, Alexandru Repan și Anca Szönyi. Profesoara Elena Saulea a lăudat viziunea regizoral-scenaristică a filmului realizată prin accentuarea inteligenței personajului principal în dauna abilităților sale de războinic. Scenariul propune situații, în loc de verdicte, îndemnând spectatorii la reflecție. Replicile pe alocuri patetice sunt un tribut plătit de toate filmele istorice. Filmul scoate în evidență un stil elementar de viață al dacilor, cu ceremonialuri mitice poetizate. Forța interpretativă a lui George Constantin este considerată a fi remarcabilă. Inginerul de sunet Silviu Camil a
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
revoluției pașoptiste. <spân lang="ro-RO">În </spân><spân lang="ro-RO"><i>Istoria artei românești (2007),</i></spân><spân lang="ro-RO"> Vasile Florea observa că există o mare diferență între ipostază Mariei Rosetti din portretul semnat de Rosenthal și tabloul acesta „patetic” și alegoric - </spân><spân lang="ro-RO"><i>România Revoluționară</i></spân><spân lang="ro-RO"> - pentru care i-a servit drept model. Într-adevăr, Maria Rosetti cea din portret apare pe un fundal peisagistic (copaci și dealuri, cer și apa) într-
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
de la 16 noiembrie 1885 până la 23 ianuarie 1886, printre colaboratori aflându-se Al. Vlahuță și Anghel Demetriescu. Delavrancea va publica aici, printre altele, două articole semnificative: "Cum suntem guvernați" și "Fiii poporului și sărăcia poporului", fiind prezentată, pe un ton patetic, starea de înapoiere și de mizerie a celor sărmani. Prin dezbaterea acestor probleme rurale, sunt dezvăluite primele note ale pamfletarului și ale politicianului de mai târziu. Continuându-și colaborarea la "Lupta", ziar condus de Gheorghe Panu, gazetarul probează o bună
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
în Mi major pentru vioară sau din aria „Îndură-te” din Patimile după Matei, dar și arhitectura clasică a Concertului brandenburgic nr. 3 sau a fugii din Uvertura Suitei în si. În cele mai sobre compoziții polifonice, întrezărim și freamătul patetic al improvizatorului, iar în cele libere descifrăm logica sa componistică. Tributar vechii polifonii, el îmbină limbajul muzical al trecutului cu noul stil armonic. Conținutul generalizat, filosofic al muzicii sale, depășește formele create de predecesori, pe care le desăvârșește. În operele
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
În martie 1795 apare pentru prima dată în fața publicului vienez executând primul său concert pentru pian și orchestră. Urmează o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin și Preßburg (Bratislava). După primele sonate pentru pian - printre care sonata op. 13 "Patetica" - , Beethoven deschide, începând cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde, compune și prima lui simfonie, în Do-major. În același timp apar primele semne ale scăderii auzului, ceea ce îl face să se izoleze tot mai mult de societate. În celebrul "Testament
Ludwig van Beethoven () [Corola-website/Science/296598_a_297927]
-
vieții. În 1861 și-a făcut debutul ca pianist de concert, la Karlshamn, în Suedia. După ce în anul următor, 1862 a absolvit Conservatorul din Leipzig, Grieg a dat primul său concert în orașul său natal Bergen, interpretând,între altele, Sonata Patetică de Beethoven. (O înregistrare, mai târziu în viață, a compozitorului, interpretându-și propria sonată pentru pian, a rămas dovada vie a virtuților sale de pianist). În continuare și-a îndreptat pașii spre Copenhaga, în Danemarca vecină, unde a rămas circa
Edvard Grieg () [Corola-website/Science/298316_a_299645]
-
cu mărul în gură și străpuns de săgeată, apoi în postura unui ou care se rostogolește și se sparge. Copiii nu mai înțeleg nimic. Aku își pierde răbdarea și le spune ultima poveste. Un vrăjitor atotputernic (Aku) îl distruge pe pateticul samurai o dată pentru totdeauna. După care Aku dispare, mânios. Dar reuniunea nu ia sfârșit, căci copiii încep să construiască propria lor poveste despre Jack. Jack se cațără pe zidurile unui castel, învinge în luptă un robot mutant și apoi îl
Poveștile lui Aku () [Corola-website/Science/319286_a_320615]
-
fier, care îi cădea de la gât până la picioare; și când fu introdus în palatul Blacherne înaintea lui Manuel, înaintea întregii curți adunate, el se aruncă cu fața la pământ, plângând cu lacrimi calde și implorând iertarea. Manuel, foarte mișcat de această atitudine patetică, plângea și el și invita pe vărul său să se ridice. Dar celălalt se încăpățâna să stea lungit jos și desfăcând lanțul de fier, declara că voia să fie târât ca un prizonier până la picioarele tronului imperial, drept pedeapsă pentru
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
în cursul disecției un plan relativ avascular (un strat foarte subțire de țesut lax dispus între stratul parietal și cel visceral al fasciei pelvine); respectarea acestui plan reconciliază imperativul oncologic al operației cu păstrarea funcției genito-urinare; acest plan este denumit patetic de Heald “planul sacru” al disecției chirurgicale (2); Skandalakis propune ca acest plan să fie denumit planul Heald (40). În privința originii filogenetice a mezorectului un interesant studiu de anatomie comparată a fost făcut de Nano și colab (65). Comparând observațiile
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
moartea, izgonirea, crimă, trădarea, tortură, frumusețea. Tablourile lui sunt priviri aruncate acestor noduri ale vieții. Deși religioase în temă, ele nu aparțin exercițiului religios. Puțini sunt pictorii care trăiesc astăzi, cu sinceritate, destinul adevărat al culturii: speranțele și tulburarea ei, patetica ei descumpănire. Vladimir Zmfirescu e din această categorie ; artă să este o liturghie închinata amurgului tuturor zeilor și mai cu seamă sfâșietor de frumosului amurg al zeilor picturii. Una dintre temele picturii sale e - nu întâmplător - tocmai virtuozitatea, virtuozitatea aceea
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
din 530 i.en. exploatase în chip admirabil posibilitățile figurii roșii introducând racursiul în desen, dezvoltând o extraordinară precizie anatomică și înnoind repertoriul. În ceea de-a două generație de pictori, care corespunde cu stilul sever , se evocă reprezentarea foarte patetică a căderii Troiei de către pictorul Kleophrades, o cupa a pictorului din Brygos, a cărei margine exterioară este decorată cu un komos-cortegiu de petrecăreți, în timp ce în interior o femeie susține capul înclinat al unui tânăr pe care să vomite; contrastele dintre
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de comandă între diferitele corpuri și divizii de pe câmpul de luptă. Cu atât mai anevoioasă era coordonarea manevrelor cu milițiile Forțelor de Apărare a Teritoriului, grupurile paramilitare și milițiile sârbe locale. Pe 9 aprilie 1991, Dokmanović a transmis o scrisoare patetică președintelui croat Franjo Tuđman, insistând că „situația curentă din Vukovar este extrem de critică și amenință să escaladeze în orice moment într-un conflict interetnic cu posibile consecințe permanente, tragice și neprevăzute, sporită de intensificarea înarmării populației civile, care continuă și
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
idealitatea, mici tentative de ieșire din real, inclusiv din "realul" imaginației, și de a intra în culturalul acreditat și, de aici, direct în sfera imponderabilă a spiritualului. Marin Gherasim părăsește, așadar, simbolismul pentru a recupera simbolicul, părăsește o lume convulsivă, patetică și în permanentă stare de combustie pentru a-și dobîndi echilibrul în proximitatea unor semne plastice deja investite moral și înlăuntrul unei tot mai pronunțate aspirații către sacru. începînd chiar cu ciclul Megalopolis, pictura sa se structurează sever, nucleele compoziționale
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
sau puternic aplecate, siluetele încremenite surprind prin tratamentul volumului, prin expresia frustră a lemnului peste care care intervine culoarea, prin modul lucrului, cu planuri obținute din multiple fragmente asamblate după logica detaliului eficient. Retorica sculpturii lui Mircea Roman reformează efectul patetic, translatându-l din zona psihologică în cea pur plastică. Forma și conținutul (golul interior) devin expresia dramaticei disocieri a trupului de suflet, a părții de întreg, a vieții de rost. În așteptatea sensului integrator, trupurile frgmentate își suportă condiția ca supliciu
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
în ziare cu viață efemerică, au supraviețuit cotidianullui la fel de vii, dintr-un deceniu în altul. Din această perioadă datează zguduitorul reportaj "Trei săptămâni la hamei" (1910), un rechezitoriu al sclavagismului din secolul al XX-lea și "Mama ucigașului"(1913, un patetic atașament la suferința umană, dar în același timp și un usturător pamflet la adresa orânduirii sociale nedrepte și a moralei ei putrede, plină de ipocrizie.
Egon Erwin Kisch () [Corola-website/Science/323218_a_324547]
-
a fi ceva improbabil, dar alții nu sunt de acord cu aceasta. De exemplu, la Toronto, o femeie cunoscută ca "doamna cu geantă care tremură" a făcut acest lucru cu mare succes, depășind veniturile cerșetorilor obișnuiți, prin prezentarea ei mai patetică decât a cerșetorilor legitimi. Intriga povestirii putea fi sugerată de cartea "A Caveat for Common Cursitors" (1561) a lui Thomas Harman în care este descrisă demascarea escrocului Nicholas Jennings, care cerșea ziua arătând bube false, în timp ce noaptea se întorcea la
Omul cu buza strâmbă () [Corola-website/Science/323320_a_324649]