3,841 matches
-
francofonă sunt extrem de radicali în această privință, afirmând că dilema pelerinaj și/sau turism este una artificială. Ph. Boutry crede că pelerinii au fost dintotdeauna călători, însă „un pelerin este întotdeauna un turist, dar un turist nu este mereu un pelerin”. La fel ca și turistul, pelerinajul dă naștere unei identități provizorii, dar pelerinajul nu neagă turismul, adică „starea de călătorie” în sine (Boutry, 2008 : 119). Biserica este instituția care „disciplinează” exuberanța și energia pelerinilor, ordonează spațial locul, dându-i un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un turist nu este mereu un pelerin”. La fel ca și turistul, pelerinajul dă naștere unei identități provizorii, dar pelerinajul nu neagă turismul, adică „starea de călătorie” în sine (Boutry, 2008 : 119). Biserica este instituția care „disciplinează” exuberanța și energia pelerinilor, ordonează spațial locul, dându-i un anume specific. Afirmația lui Ph. Boutry mi se pare a fi pertinentă mai ales pentru spațiul occidental, acolo unde s-a format o adevărată piață a „turismului cultural-spiritual”, înțeles ca acces la istoria și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
religioasă națională, prin intermediul vizitelor la marile sanctuare religioase, catedrale. Există și un „consum” de artă sacrală în marile muzee ca Louvre, în jurul operelor cu subiecte religioase, amestec de spirit și cultură, care dă naștere unei interacțiuni valorizante pentru turistul (non)pelerin. Turismul spiritual a devenit o sursă de identitate pentru un individ din ce în ce mai „dezorientat” și lipsit de repere spirituale foarte clare, aflat într-o încercare ultimă de redescoperire a memoriei religioase a predecesorilor săi, dar fără asumarea gestului religios ca atare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spiritual a devenit o sursă de identitate pentru un individ din ce în ce mai „dezorientat” și lipsit de repere spirituale foarte clare, aflat într-o încercare ultimă de redescoperire a memoriei religioase a predecesorilor săi, dar fără asumarea gestului religios ca atare. Atât pelerinul, cât și turistul occidental caută atmosfera și „autenticitatea” locului sacru pe care-l frecventează, fiind foarte atenți la „estetica” acestuia, care trebuie să răspundă așteptărilor cu care au plecat în călătorie (Olsen, Dalen, 2006 : 3-14). Astfel, în Scoția a fost
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
În marea „Enciclopedie a pelerinajelor”, punctele comune dintre cele două categorii sunt mai nuanțate. Atât turismul, cât și pelerinajul reprezintă o ruptură în viața cotidiană, în rutina muncii de zi cu zi. Nu poți fi pe deplin nici turist, nici pelerin cu „normă întreagă”, aș adăuga eu. Nici chiar cei mai „convinși” pelerini nu pot să nu cadă pradă tentației de a admira peisajul, priveliștile din jurul locurilor sacre, arhitectura etc. Invers, aspectele cele mai importante ale turismului sunt pregătirea călătoriei, sosirea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai nuanțate. Atât turismul, cât și pelerinajul reprezintă o ruptură în viața cotidiană, în rutina muncii de zi cu zi. Nu poți fi pe deplin nici turist, nici pelerin cu „normă întreagă”, aș adăuga eu. Nici chiar cei mai „convinși” pelerini nu pot să nu cadă pradă tentației de a admira peisajul, priveliștile din jurul locurilor sacre, arhitectura etc. Invers, aspectele cele mai importante ale turismului sunt pregătirea călătoriei, sosirea acasă, dar și pericolele călătoriei (deplasării) în sine, pe care modernitatea ambiantă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ambiantă nu a reușit să le elimine în întregime. Mai este remarcată tendința operatorilor de turism comercial de a include obiective religioase în programul lor, după cum organizatorii de pelerinaje propun atracții laice (Davidson, 2002 : 641642). Dificultatea de a distinge între „pelerini” și „turiști” se vede în cele din urmă și în statisticile oficiale, unde există tendința de a combina pelerinajele cu turismul religios. În România, datele Institutului Național de Statistică arată faptul că în anul 2012 au avut loc „279.434
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sentimentul „falsei siguranțe duhovnicești”, cum este cazul prea deselor „pelerinaje la moaște, fără a cunoaște rostul lor în închinare, este cazul alergării la diferiți duhovnici asupra cărora nu ai lămuriri duhovnicești, ci numai zvonuri de îmbărbătare. Falsificarea pelerinajului naște falși pelerini care aleargă prin spațiile sfințeniei, dar care nu reușesc să decanteze nicio virtute, nu reușesc să discearnă nicio calitate, să rețină nicio frântură de învățătură. Dar care se întorc acasă convinși de utilitatea gestului, aureolați de false structurări ale respectului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este perceptibilă nemulțumirea preotului angajat în societate față de pelerinajele realizate din curiozitate și false considerații spirituale, ce pot fi asimilate mai degrabă unui „turism duhovnicesc”, fără echivalent însă în lumea occidentală. O critică mult mai radicală a turistului deghizat în „pelerin” se poate regăsi, de pildă, și în relatările de pelerinaj ale părintelui Ioanichie Bălan la Muntele Athos (Bălan, 2010). Acest ultim aspect, legat de o adevărată mutație semantică suferită de conceptul de „pelerinaj”, este sesizat și „denunțat” prompt de către Dan
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a Bisericii asupra pelerinajului. Filmul este gândit ca un produs media util din mai multe puncte de vedere : cateheză, pregătirea călătoriei spre Țara Sfântă, dar și ca suvenir de pelerinaj. Chiar de la început, vocea gravă a comentatorului remarcă faptul că „pelerinul care explorează pământul Țării Sfinte nu mai are identitate profesională (s.m.) și nu se confundă cu vânătorul de suveniruri. Vizita în Israel este o experiență a regăsirii de sine”. Pe măsură ce filmul urmărește periplul unui grup de pelerini români, aflăm într-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
remarcă faptul că „pelerinul care explorează pământul Țării Sfinte nu mai are identitate profesională (s.m.) și nu se confundă cu vânătorul de suveniruri. Vizita în Israel este o experiență a regăsirii de sine”. Pe măsură ce filmul urmărește periplul unui grup de pelerini români, aflăm într-un limbaj pe jumătate religios, pe jumătate turistic că „la Așezământul românesc de la Ierihon pelerinii fac o pauză mai lungă și sunt găzduiți într-un dormitor și loc de refacere”. Odată ajunși pe Drumul Crucii, „evlavia pelerinilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
confundă cu vânătorul de suveniruri. Vizita în Israel este o experiență a regăsirii de sine”. Pe măsură ce filmul urmărește periplul unui grup de pelerini români, aflăm într-un limbaj pe jumătate religios, pe jumătate turistic că „la Așezământul românesc de la Ierihon pelerinii fac o pauză mai lungă și sunt găzduiți într-un dormitor și loc de refacere”. Odată ajunși pe Drumul Crucii, „evlavia pelerinilor contribuie la construcția tensiunii specifice a locului, pelerinii caută fixarea geografiei spirituale a locurilor”. Este recunoscută dimensiunea integratoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerini români, aflăm într-un limbaj pe jumătate religios, pe jumătate turistic că „la Așezământul românesc de la Ierihon pelerinii fac o pauză mai lungă și sunt găzduiți într-un dormitor și loc de refacere”. Odată ajunși pe Drumul Crucii, „evlavia pelerinilor contribuie la construcția tensiunii specifice a locului, pelerinii caută fixarea geografiei spirituale a locurilor”. Este recunoscută dimensiunea integratoare a pelerinajului : după ce sunt prezentate mai multe imagini cu preoți și credincioși în locuri și ipostaze-cheie, cum ar fi botezul turistico-religios în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
religios, pe jumătate turistic că „la Așezământul românesc de la Ierihon pelerinii fac o pauză mai lungă și sunt găzduiți într-un dormitor și loc de refacere”. Odată ajunși pe Drumul Crucii, „evlavia pelerinilor contribuie la construcția tensiunii specifice a locului, pelerinii caută fixarea geografiei spirituale a locurilor”. Este recunoscută dimensiunea integratoare a pelerinajului : după ce sunt prezentate mai multe imagini cu preoți și credincioși în locuri și ipostaze-cheie, cum ar fi botezul turistico-religios în apele Iordanului, vocea din off ne spune că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
caută fixarea geografiei spirituale a locurilor”. Este recunoscută dimensiunea integratoare a pelerinajului : după ce sunt prezentate mai multe imagini cu preoți și credincioși în locuri și ipostaze-cheie, cum ar fi botezul turistico-religios în apele Iordanului, vocea din off ne spune că „pelerinii români, odată ajunși în Israel, nu cer doar sfatul preoților slujitori români, ci a preoților din toate punctele globului”. În seara de 8 noiembrie 2010, am fost invitat în cadrul emisiunii Biserica azi a aceluiași post de televiziune, moderată de preotul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
doar sfatul preoților slujitori români, ci a preoților din toate punctele globului”. În seara de 8 noiembrie 2010, am fost invitat în cadrul emisiunii Biserica azi a aceluiași post de televiziune, moderată de preotul Nicolae Dima. Tema emisiunii a fost „Căutările pelerinului”, iar pe platou a mai fost prezent și părintele protopop Pompiliu Dinu, cu mare experiență în cadrul centrului de pelerinaje al Patriarhiei. Intervențiile sale mi s-au părut a fi extrem de ilustrative pentru modul în care percepe Biserica diferența subtilă dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
viziunea Părintelui Dinu ? Pelerinajul în care „dimensiunea spirituală să fie bine cumpănită de cea strict turistică”. Părintele Dinu a mai făcut referință și la rolul de ghid spiritual și turistic al preotului, care „trebuie să se dăruiască trup și suflet pelerinilor”. De mai multe ori a apărut distincția netă între „pelerinajele interne” și „pelerinajele externe”, ca și cum acestea din urmă ar fi prezentat mai multă noblețe și prestanță ; brusc, mi-au revenit în minte amintirile deceniului 1980 din perioada ultimă a comunismului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Atunci turismul „extern” era cel mai prețuit și, de ce nu, invidiat, dezirabil din punct de vedere social. Sărbătorirea „Zilei Mondiale a Turismului” (27 septembrie) constituie un bun prilej pentru cotidianul Lumina de a reaminti cititorilor săi diferențele dintre turist și pelerin. „Turistul nu este interesat de spiritual decât tangențial, pe când pelerinului nu-i este destul să-și bucure doar mintea și privirea, ci dorește cu precădere să-și hrănească sufletul.” La finalul articolului, autorul dorește metamorfoza turistului cu înclinații religioase, evocând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
invidiat, dezirabil din punct de vedere social. Sărbătorirea „Zilei Mondiale a Turismului” (27 septembrie) constituie un bun prilej pentru cotidianul Lumina de a reaminti cititorilor săi diferențele dintre turist și pelerin. „Turistul nu este interesat de spiritual decât tangențial, pe când pelerinului nu-i este destul să-și bucure doar mintea și privirea, ci dorește cu precădere să-și hrănească sufletul.” La finalul articolului, autorul dorește metamorfoza turistului cu înclinații religioase, evocând întâlnirea de la Emaus : „Ce bine ar fi ca această metamorfoză
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întâlnirea de la Emaus : „Ce bine ar fi ca această metamorfoză să se petreacă cât mai des ! Sfintele noastre biserici, catedrale și mănăstiri să adăpostească între zidurile lor din ce în ce mai mulți oaspeți ajunși acolo ca turiști, dar întorși la casele lor ca pelerini” (Daniliuc, 2013). Dincolo de aceste luări de poziție mai mult sau mai puțin explicite față de pelerinajul lipsit de dimensiune religioasă și perceput deci ca o formă particulară de turism „spiritual”, referințele turistice nu lipsesc în cadrul programelor propuse de „Basilica Travel”, agenția
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spațiul geografic și spiritual occidental, J.-R. Bertrand constată dificultățile întâmpinate de Biserica Catolică atunci când vine vorba de „administrarea carității” (milosteniei) în cazul pelerinajului de la Compostela. „El Camino” a devenit pelerinaj și o destinație la modă, cu un flux de pelerini din ce în ce mai impresionant, ceea ce constituie o adevărată bătaie de cap pentru Biserică, ce este obligată să se poarte în mod echitabil atât cu pelerinul, cât și cu turistul, pe niște resurse limitate numeric (ca locuri și spații de cazare) și financiar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinajului de la Compostela. „El Camino” a devenit pelerinaj și o destinație la modă, cu un flux de pelerini din ce în ce mai impresionant, ceea ce constituie o adevărată bătaie de cap pentru Biserică, ce este obligată să se poarte în mod echitabil atât cu pelerinul, cât și cu turistul, pe niște resurse limitate numeric (ca locuri și spații de cazare) și financiar. Este oare această remarcă aplicabilă și în cazul românesc ? Recunosc, întrebarea are o doză mare de ambiguitate, dar ea explică în parte situațiile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
susținut o conferință inaugurală, intitulată „Guiding as Gaping” (o construcție greu de tradus în limba română : ghidajul, orientarea spre uimire, dar cu o notă de avertizare față de posibilele capcane), în fapt, o adevărată pledoarie pentru studiul modului în care călătorii (pelerini și turiști laolaltă) sunt atrași și ghidați în locurile sacre vizitate. Cu această ocazie, ia naștere o întreagă literatură scrisă și orală (în ultima vreme și una virtuală, pe Internet sau chiar simple SMS-uri), broșuri publicitare, reclame, ghiduri de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinajele înfloresc, numărul de practicanți se mărește an de an, în timp ce numărul persoanelor implicate și declarate ca făcând parte din religii instituționalizate scade de la an la an. Este important pentru cei care studiază pelerinajele să înțeleagă cu adevărat ceea ce un pelerin și-ar dori să vadă, odată ajuns la destinație, dincolo de actul religios în sine. Pentru pelerinajele ghidate trebuie să observăm cu atenție și empatie modul în care ghidul de voiaj (sau cel „spiritual”, după caz !) descrie geografia locului de pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinaj. Turner asimilează unele practici ale pelerinajului religios cu un ritual de inițiere, de unde și necesitatea de a beneficia de un ghidaj eficient pentru a trece cu bine de „încercările” acestuia. Iată de ce, remarcă Turner, mulți dintre liderii grupurilor de pelerini sunt ei înșiși pelerini cu o bogată experiență, buni cunoscători ai mecanismelor interne de funcționare (Turner, 1978 : 12). „Pelerinii vorbesc de organizatorii de pelerinaje cu încredere și respect, la Mešugorje” (Claverie, 2003 : 349). O observație pe care o pot confirma
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]