6,588 matches
-
pietonilor în localitățile urbane se vor amenaja trotuare, cu o lățime cuprinsă între 1,00 m și 4,00 m, în funcție de intensitatea circulației pietonale și de locul unde sunt amplasate, conform anexei nr. 5. Dacă este cazul, se pot amenaja piste pentru bicicliști, în conformitate cu prevederile normelor în vigoare, avându-se în vedere studiile efectuate de administrațiile locale și planurile de urbanism local. 3.25. La traversarea străzilor din categoria I și ÎI pot fi prevăzute refugii sau pasaje pietonale denivelate. 3
ORDIN nr. 49 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea strazilor în localităţile urbane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120715_a_122044]
-
realizarea, dezvoltarea și întreținerea spațiilor verzi - aliniamente de arbori și perdele de protecție, cu rol atât antipoluant - împotriva noxelor, zgomotului -, cât și estetic; - folosirea, în măsura posibilităților, a unor tipuri de îmbrăcăminte rutieră absorbanta fonic; - execuția, unde este posibil, de piste pentru bicicliști; - execuția de treceri sigure pentru pietoni; - execuția de amenajări speciale pentru persoanele cu handicap. Capitolul 3 Dispoziții finale Prevederile prezentelor norme nu sunt limitative. Protecția mediului înconjurător va respecta întreaga legislație existența în domeniu, adaptată la condițiile specifice
ORDIN nr. 44 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor privind protec��ia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120740_a_122069]
-
Neiss Gunther Josef, născut la 11 noiembrie 1964 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Neiss Ioan și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 69214 Eppelheim, Stresemannstr 29, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Biled nr. 24, județul Timiș. 484. Pistă Elisabeta, născută la 27 decembrie 1945 în localitatea Nicolae Bălcescu, județul Bacău, România, fiica lui Pistă Giurgi și Roza, cu domiciliul actual în Germania, 84034 Landshut, Bismarckplatz 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Rădăuți, str. Ștefan cel Mare nr.
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Ioan și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 69214 Eppelheim, Stresemannstr 29, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Biled nr. 24, județul Timiș. 484. Pistă Elisabeta, născută la 27 decembrie 1945 în localitatea Nicolae Bălcescu, județul Bacău, România, fiica lui Pistă Giurgi și Roza, cu domiciliul actual în Germania, 84034 Landshut, Bismarckplatz 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Rădăuți, str. Ștefan cel Mare nr. 16 județul Suceava. 485. Ruttar Ilie, născut la 24 mai 1968 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
militară solicitate; ... f) realizarea coordonării întregii activități de la sol pe aeroport și în zonele acestuia, asigurând securitatea aeronavelor, instalațiilor, clădirilor, pasagerilor și bunurilor transportate sau în tranzit, în conformitate cu prevederile reglementărilor naționale și internaționale în domeniu; ... g) dezvoltarea, modernizarea și întreținerea pistelor, căilor de rulare și platformelor, echipamentelor, instalațiilor și construcțiilor, ale celorlalte mijloace din dotare, precum și introducerea tehnologiilor moderne de deservire aeroportuara; ... h) realizarea cooperării în domeniul său de activitate, potrivit competențelor, cu instituțiile similare din alte state și cu organizațiile
HOTĂRÂRE nr. 398 din 4 august 1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului TranSporturilor sub autoritatea consiliilor judeţene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118672_a_120001]
-
compartimente proprii, și realizarea importului de echipamente și piese de schimb. Articolul 4 Pentru realizarea obiectului de activitate, Regia Autonomă "Aeroportul ................." are următoarele atribuții principale: a) în domeniul tehnic ... 1. asigura administrarea, exploatarea, dezvoltarea, modernizarea și întreținerea întregii infrastructuri aeroportuare: pistă, căi de rulare, platforme, drumuri de acces, parkinguri, aerogara, hangare și alte construcții sau dotări care concura la buna desfășurare a activității aeroportuare, în concordanță cu standardele internaționale; 2. asigura administrarea, exploatarea, dezvoltarea, modernizarea și întreținerea echipamentelor și instalațiilor aeroportuare
HOTĂRÂRE nr. 398 din 4 august 1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului TranSporturilor sub autoritatea consiliilor judeţene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118672_a_120001]
-
direct în întreținerea bazelor sportive respective. Toate aceste cheltuieli vor fi împărțite la numărul lunar de ore de folosire a bazei sportive de către secțiile sportive, rezultând chiria pe oră. În cazul folosirii simultane a unei baze sportive (culoare de înot, pistă de atletism, sala de jocuri sportive) de către mai multe secții sportive, chiria se va împărți proporțional cu gradul de folosire. Cluburile sportive școlare și universitare pot beneficia de o reducere a chiriei de până la 50% față de cuantumul pe oră stabilit
HOTĂRÂRE nr. 404 din 4 august 1997 pentru aprobarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea Sportiva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118685_a_120014]
-
șarpante și terase la construcții Lucrări de învelitori, lucrări de șarpante și terase, lucrări pentru colectarea și evacuarea apei. 4523 Construcții de căi de comunicații terestre și construcții destinate sportului Construcții de autostrăzi (cu excepția celor suspendate), șosele, străzi, căi ferate, piste de aterizare-decolare pentru aeroporturi. Construirea de stadioane, terenuri și alte construcții destinate sportului (bazine de înot, terenuri de tenis, terenuri de golf etc.) exclusiv clădirile. 4524 Construcții hidrotehnice Lucrări de construcții pentru căile de comunicații pe apă, porturi, diguri; construcții
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
Suceava Vest consumul de viitor va fi și mai mic, topindu-se prezent mai mult, CFR a anticipat experiența și nu o suportă acum, precum romantismul lui Shakespeare anul 1600, motoarele cu reacție la mașinile de formula I, decolau de pe pistă, se răsturnau, Ciprian Porumbescu stația, viaduct, are "Balada", dar Enescu e din coastă eminesciană! tunel, în urmă turnul termocentralei Suceava printre dealuri, 20-25 km est, nu mai înseamnă orașul, grea jertfă prezentul, pradă firea ca să fie, Lucăcești prezentul sînt eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
îi rup capu' de la genunchi! centru pierdut pe spațiul de trecere, fata stă prea cuminte, picior peste picior, interval în pensionarul interzis de proximitatea simetrică, Munteni Ștefan cel Mare ecvestru în locul bătăliei lui și mai mult pe scările de lumină, pistă de decolare hiperbolică, cu Înălțare în Sadovenian, Bulboaca, Crasna, două mii de vasluieni a treia stație de cînd coborîm puștanii, la Bulboaca eram puștoaik, mai multe venim aici, Moldova artă de tineri, anul nou dacic de acum-oricum-oricînd înainte de solstițiul de iarnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pieței manualelor școlare de istorie națională oglindește tendințe mai ample ce străbat de la un capăt la altul întreaga economie simbolică a bunurilor culturale livrești. Acesta este intervalul decisiv în care este reperabilă "decolarea" producției de opere literare originale românești, pe pista turnată din traduceri din opere occidentale. Lansarea a fost propulsată de structurarea unui câmp literar autohton, înzestrat cu propriul său sistem de status-uri și norme de producere și evaluare a discursului literar. "Anul 1890 - ca, dealtfel, întreg deceniul care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
jumătate. Dar după ce și condamnații la pedepse mai ușoare au fost eliberați înainte de termen, nu am înțeles de ce acești doi ultimi condamnați nu s-ar cuveni să se bucure de aceeași atitudine clementă. Ca să obținem amnistierea lor, am frecventat toate pistele influențelor politice la nivel de guvern, parlament, partide politice, centrală a sindicatelor și personalități de prestigiu național din Norvegia. Până la urmă, eforturile noastre au dat râvnitele roade. Întorsătura dramatică se produce ca din senin în dimineața zilei de 20 mai
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
străinătate românul este așa cum spuneți, dar aici, acasă, tristul adevăr este cum vă spuneam eu...". Dacă este adevărat că România a rămas în urmă, în schimb nu este adevărat că, de la un timp încoace, România nu s-a angajat pe pista evoluției. Ea evoluează, ce-i drept, într-un ritm încetinit. La urma urmelor, a început să se ridice în picioare. Până și unui călător de ocazie ca mine unele semne exterioare ale procesului de schimbare i-au atras atenția. La
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a albit de frică. Coborîm la Gardaia, curenții verticali sînt prea puternici... ne anunță agitat. Numai să coborîm noi, să nu ne coboare o rafală, glumim negru. De două ori bondarul era să fie trîntit de nisip înainte de a atinge pista. Dar ce contact cu pista! Cînd ne-a bușit o dată, ne-a intrat capul în gît! Mai aveam vreo 250 km pînă la destinație, dar nu ne-am mai urcat în avionaș. Cu mașina ni s-a părut extrem de sigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la Gardaia, curenții verticali sînt prea puternici... ne anunță agitat. Numai să coborîm noi, să nu ne coboare o rafală, glumim negru. De două ori bondarul era să fie trîntit de nisip înainte de a atinge pista. Dar ce contact cu pista! Cînd ne-a bușit o dată, ne-a intrat capul în gît! Mai aveam vreo 250 km pînă la destinație, dar nu ne-am mai urcat în avionaș. Cu mașina ni s-a părut extrem de sigur. Ziua programată pentru joaca în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai rău. Suport stoic și mă gîndesc involuntar la Strepsils Plus, la eritromicină. Da, chiar și sub dogoarea celor 35oC la umbră, tot poți strănuta, tuși și chiar face temperatură. Mă rog bunului Dumnezeu să mă aibă în pază. Pe pista de la Otopeni, uriașa gînganie Boeing 737 pare a fi indiferentă la arșiță și înghite în măruntaiele sale totul. Oameni cu bagaje cu tot. Îl invidiez pentru că știu că se va opinti o dată și apoi va merge prin răcoare, la -50oC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să rezistăm la aproape 100o diferență de temperatură și noi tot mai bodogănim a nemulțumire. Avionul avea o mică hibă, l-au consultat, l-au controlat și l-au declarat apt de zbor spre Atena, ignorînd emoțiile noastre. În capătul pistei se oprește și-și face socoteala. Mai dă din copite, mai strănută, mai trage aer în piept și deodată, parcă l-a mușcat strechea. Noroc că o ține pe drumul cel bun. Și cînd noi credeam că nu poate, el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
jos. Parcă eram într-o mașină de spălat cu program automat, uitați acolo de gospodină. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ieșim din ghearele nebunului și fețe blonde zîmbesc unele la altele. Se vorbește în toate limbile, inclusiv prin semne. Cînd avionul atinge pista, se aplaudă, iar un băiețel de vreo șase ani zîmbește. Am scăpat. Ce bine! Părinții albinoși rîd, îl mîngîie și nu-l sărută așa cum am face noi, românii. Mașina își arată puterea pe autostradă, prin accelerări de rachete cosmice, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
proteja. Tot el mi-a arătat drumul... Se întunecă la față, chiar dacă aceasta era neagră ca smoala. Nu-mi place discuția și plec nemulțumit. Oare cine l-o fi omorît pe neamț?! Știu și eu? Chiar dacă v-am sugerat o pistă, nu mă puneți martor. Nepătrunse sînt căile Domnului! Două sute de dolari Pedro primise un tricou galben pe spatele căruia scria "sex". De obicei, el purta un maiou vechi, înnegrit de vreme și sudoare. Soția lui îl spăla seara și Pedro
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fierbinte și nu-l pot ține continuu în mîini. Colac peste pupăză, merg spre vest și soarele mă copleșește cu atenția sa prin parbriz. Încetinesc viteza, reacțiile sînt mai lente și, deși eram singur pe o autorută largă ca o pistă de aerodrom, fără marcaje, fără delimitare de bandă, mă gîndesc că, cine știe ce se poate ivi în față. Capul devine cam greu și simt pulsul în nări. Acuma crapă un vas, mă gîndesc indiferent. Dacă ar crăpa, nu-i rău, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
chinuiesc astfel de gînduri. Ar fi și inutil să-mi fac probleme, înainte ca acestea să fie percepute de sufletul meu care cu siguranță va suferi. Uriașa pasăre stă și trage aer în piept, înainte de a-și lua zborul. Privește pista, o măsoară și deodată... simt spătarul scaunului cum mă presează în el. Accelerează încă și încă. Ce imensă putere de împingere! Dar nu se rupe nimica. Totul este socotit. Apoi păsăroiul își pune ciocul spre înaltul cerului și lasă pămîntul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di pe locul Socolii în tărie lui. Si se plângu de mare strâmbătate, pentru că jăluiră că au mai dus hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie ocărăști pe martori și sare să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hotărască locul Ciurbeștilor, moșie mănăstirii Bârnovii de cătră satul Cărnești (Cornești) ce-au cumpărat Beldiman vtori visternic de la fericit chir Hrisantu patriarhul de Ierusalim ca să nu să mai amestece Beldiman la balta cu apă a Bârnovii, nici de aceasta parte piste baltă, la locul despre Codru; și precum la stâlpit să facă și mărturie.” - Multe am aflat eu, mărite Spirit, din porunca asta domnească. Am aflat întâi că „ fericit chir Hrisantu patriarhul Ierusalimului” avea moșii pe meleagurile Miroslavei și Corneștilor. Pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai slăbuți la armata maghiară. Eu de exemplu am fost recrutat pentru armata ungurească, în timp ce fratele meu a mers la armata austriacă. Pe front însă nu am luptat separat, armatele erau combinate. Ministru de război în vreme aceea era Tisza Pista. Capitala Ardealului era la Cluj, limba oficială în tot Ardealul era limba maghiară. Iar în școlile de stat se preda obligatoriu, tot în limba maghiară. Granițele statului maghiar în partea asta de Ardeal erau crestele munților Carpați, până în Polonia, iar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Deci după cum am arătat, nemții au ținut frontul cu România, iar Austro-Ungaria a ținut frontul cu Rusia și cu Italia, tot timpul cât a ținut războiul, din 1914 până în 1918. S-a întâmplat că ministrul de război al Ungariei, Tisza Pista a fost împușcat, în Rusia a izbucnit revoluția bolșevică, iar România i-a respins pe nemți. După terminarea războiului, Ungurii au deschis un nou front pentru a lua înapoi Ardealul. Am ținut frontul aproape un an cu ei la Tisa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]