2,966 matches
-
care spun: răul vine dintr-o clasă politică mafiotă. Cele scrise până aici sunt în acord cu atitudinea explicită a editorialelor propuse de Lucian Vasilescu în "Ziarul de Duminică", în calitatea sa de editor șef. Să cităm: "Cei mai mulți nu sunt "plecați", sunt ALUNGAȚI. Alungați de un sistem "democratic", care-i disprețuiește și-i umilește cu o consecvență demnă de o cauză mai bună, de mai bine de 25 de ani. Iar pe reprezentanții acestui sistem îi puteți cunoaște deschizând televizorul îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Lucian Vasilescu, tot construind portrete în timp și spațiu, de fapt, cu religiozitatea unui iconar, își narează autoportretul: un amplu poem, "cel mai frumos poem care-ar fi putut fi scris vreodată". O amintire cu Lucian Vasilescu: îngenuncheat, cu fruntea plecată (ca un templier), primind Diploma de Cavaler al Poeziei: Marele Premiu "Nichita Stănescu" al "Serilor de Poezie" de la Desești. Era 1 octombrie 2010. Mama Doca, ca întotdeauna, ne servea cu pancove, nuci și horincă. La toate cele spuse până aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sec. al XIX-lea, se găsește deja la Racine, în povestirea lui Teramen (Fedra, V, 6, v. 1503-1506): T86 Fugarii lui năvalnici, atît de-obișnuiți De glasul lui s-asculte, pășeau ACUM mîhniți, Cu ochii stinși, cu fruntea înspre pămînt plecată Părînd a-i înțelege gîndirea întristată. (Trad. Tudor Măinescu, ESPLA, 1956: 311) IMP, PS și corespondenții lor compuși (MmcP1 și TA) sînt timpurile preferențiale ale acestui mod de enunțare în care privirea retrospectivă se construiește gradat, cu ajutorul formei perifrastice a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prieten de-al tău de cârciumă? Bețivule! După ce și-a încheiat diatriba, a spus, mâhnit: — N-am făcut nimica. Ți-ai murdărit sufletul la loc. Ce m-ai mai supărat! Ești pierdut. Ai să arzi în fundul Iadului. Acum plec. — Unde plecați? — Cum unde? La Tecuci. Am un maxi-taxi la un’șpe noaptea. Dar aici de ce-ați venit? — Mă cheamă ăștia la control, c-aș avea cancer. Și nu vreau să-i refuz. Da’ vin sâmbăta sau duminica, când ei nu
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
Jilava și pentru legionarii asasinați de pramatia de Carol al II-lea". Ba mai mult, în repetate rânduri (în aceeași scrisoare trimisă publicistului Victor Rusu, în schimbul de scrisori cu Alexandru Mirodan, în Autobiografia sa din Arhiva Mănăstirii Rohia) cere evreilor plecați din România să aibă o atitudine mai cuviincioasă față de fosta lor patrie "singura țară aflată sub influență germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în care evreilor nu li s-a aplicat programul de exterminare conceput de Hitler", condamnându
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
că 97,5 % din cetățeni preferau să trăiască în 1994 în țările lor decît în vreuna din țările membre. S-ar părea astfel că mobilitatea intra-europeană tinde să se reducă la întoarcerea în Spania și în Italia a emigranților plecați mai demult în alte părți ale Europei. Pentru a se dezvolta o identitate politică colectivă pe continent, trebuie, fără îndoială, să se consolideze în prealabil un spațiu public de dezbatere, care să ofere europenilor o conștiință a intereselor lor solidare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vechi și câmpurile de luptă, cu sângele eroilor noștri. Pe drumuri carele scârțâie încă de greul roadei, copiii din grădinile lumii poartă întâia lor carte subsuoară. După ce codrii au adăpostit pe tovarășii dârzi din spatele liniilor, după ce drumurile au purtat armatele plecate să clădească o pace fără primejdie; Cât de puține-s vorbele smulse din această toamnă însângerată. Și totuși despre această toamnă se va scrie și iar se va scrie". Și poemul urmează ideile din textul-mamă până la capăt. Vor urma și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
eului între real și imaginar, între profan și etern, între banal și ideal, e ceea ce pare să caracterizeze creatorul care iese din sine pentru a cunoaște ("Rămân între voi, cei din jur, dar sunt plecat;/ Cineva din mine e întruna plecat/ Și nu se va mai întoarce./ Ochii prăfuiți au rămas cu voi/ Dar ochii adevărați au fugit", Cetățile albe). Privirea este cea care cercetează, prin care cunoaștem și ne însușim lumea, ochii lipsiți de viață se închid, simbolul oglindirii, al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Bacovia. Și un alt exemplu, din „Divagări utile”: „S-a dus Agatha? O stea senină a fost în visul meu, dar «florile roșii muriră»”7). Ultimele trei cuvinte nu sînt, cum s-ar putea crede, vreun vers de-al celei plecate, ci unul de-al lui Ștefan Petică, autor pe care Bacovia (aceasta nu-i singura dovadă) îl cunoștea par coeur: „Florile roșii muriră/ Flori de gherghine în vînt;/ Vise în stoluri răsfiră/ Pale tristeți pe mormînt”8). Despre plumb Plumb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a ceea ce "se întâmplă zi de zi" în restul timpului, când nu lucrează la "cartea cea mare". Printre celelalte lucruri ce se întâmplă zi de zi se numără și faptul că " D-ra Mary [cea de-a patra lui soție] era plecată și mă simțeam singur cuc și am simțit nevoia să ies în oraș" cu un grup de ofițeri de marină. A fost într-adevăr în oraș și a transpus pe hârtie această ieșire, așa că, atunci când spune că nu va mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi alături. Că altceva ce și-ar mai putea dori cineva care are deja totul: un soț bogat și tolerant, milioane în cont, minister reinventat, serviciu de informații arondat, buget prea îndestulător în an de criză, faimă mondenă și respectul plecat al partidului. Doamna ministru nu poate însă rezolva, printr-o campanie de promovare, oricât de inteligent și profesionist ar fi aceasta făcută, problemele structurale ale unei țări jefuite de valuri de barbari politici autohtoni. Brandul e o etichetă strălucitoare pusă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
talentați, care și-au putut afirma public mai apoi, după Revoluție (când barierele cenzurii publicistice au căzut), harul scriitoricesc, asumându-și destinul literar cu reușitele sau eșecurile inerente atunci când te oferi nestingherit publicului. Irina Andone (și ea tragic și prematur plecată, în ciuda unei înzestrări scriitoricești de excepție), Codrin Liviu-Cuțitaru, Dan Lungu, Cătălin Savin, Indira Spătaru, Cristina Hermeziu, Dan Huideș, Cristina Țilică sau Eugen Munteanu sunt câțiva dintre congenerii lui Cătălin Anuța, artiști care și-au croit în ultimele două decenii destinul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
condițiile pedoclimatice atestă prezența vegetației. Dacă admitem deplasarea barbarilor asiatici din această cauză, ar însemna ca pe locul părăsit să nu se mai așeze o altă populație cu același mod de viață, or lucrurile nu stau deloc așa; în locul populațiilor plecate, vin altele imediat. Cum s-ar putea ca noua populație, crescătoare de animale, să se așeze pe un spațiu lipsit de vegetație? Este posibil să fi dispărut vegetația pe un spațiu vast, însumând milioane de km2, pe care locuia o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a ofensivei antiotomane declanșate de Ștefan cel Mare încă de la ocuparea, în 1465 a cetății Chilia, privită de sultanul Mehmed al II-lea ca o provocare, deoarece această poartă a Moldovei a ajuns în stăpânirea lui Radu cel Frumos, voievodul plecat turcilor și protejatul lor, după de fusese cedată de Bogdan al II-lea lui Iancu de Hunedoara , în vederea ajutorării Constantinopolului amenințat de otomani. Ocuparea Chiliei n-a fost decât începutul unui șir de provocări, acceptate tot mai greu de Poarta
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de coada”. Boierul râde și Închină vinul plătit de comis, după care pornește fiecare pe drumul lui. Comisul Își strânge hrisoavele și pleacă la domnie, unde este primit de Îndată. Emoționat, răzeșul cade În genunchi În fața lui Vodă, cu capul plecat pentru că nu se aștepta la surpriza pe care Întâmplarea i-a oferit-o. Domnitorul Îi spune comisului să se ridice și văzându-l, Își dădu seama de cum a intrat, că boierul de la han nu era nimeni altul decât Voda Mihalache
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se mai oprește din drum până nu găsește prețul cel mai bun pentru produsele ce urmează a fi comercializate, așa cum făcea mai Înainte Bălosu. Numai așa Își reface averea, umple chimirul cu bani și merge să se Împace cu feciorii plecați să-și caute un alt viitor, dar Întoarcerea nu mai este posibilă, chiar dacă el lasă ușa larg deschisă ca ei să-l urmeze. Se vede Însă că sentimentul dezrădăcinării și al Înstrăinării nu mai funcționa la vremea aceea și naratorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe vinovat, dar primarul pune pe jandarmi să-l „pedepsească”. Aflat Într-o stare de revoltă supremă, revoltatul Îl dezarmează pe jandarm și pleacă acasă cu pușca lui. Nu trebuie uitată, ori neluată În seamă, deși pare banală, imaginea țăranilor plecați să-și vândă produsele agricole la munte, pentru a face rost de bani, ca să-și plătească dările, dar și pentru nevoile zilnice, În special cele legate de Îmbrăcăminte. Dacă Bălosu intră În cele mai Îndepărtate locuri, pentru a-și vinde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
paguba altora, un râs chicotit în “i” care nu este destinat exteriorului, denumit fiind și ca “râsul in pumni”, un râs în “o”, al individului care a avut o pățanie neplăcută și în “u” - expresie a fricii intense. ▪ Capul - ținut plecat exprimă descurajare, lipsă de elan sau de voință, deznădejde. În cadrul salutului , micșorarea simbolică a staturii sugerează supunerea, subordonarea, renunțarea la voința proprie în favoarea celuilalt. Dimpotrivă, individul care își înalță capul se prezintă ca o persoană sigură pe sine, infatuată
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
de plictisitoare, încât să-și adoarmă șefii și să le inducă idei în somn, produce rapoarte pe baza unor cifre incorecte fără nici cea mai mică tresărire de vină. În principiu, fiecare zi de lucru este o lungă așteptare a plecatului acasă. De-a lungul timpului, desenele au surprins atât de bine defectele sistemului corporatist, încât numele personajului principal a devenit un verb care desemnează tot ce nu merge bine într-o astfel de companie. Impactul său a fost atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
s-o prindă, aleargă Noaptea încă... Ca în Amurg pe lac, peisajul să rămână tot familiar și odihnitor: În slăvi lumină lină cu stingeri potolite, Pe lacul fără valuri odihna s-a lăsat... Mijind de somn pe maluri, cu creștetul plecat, Stau sălcii plângătoare, ce-așteaptă despletite. Plecat și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele 19 numere ale revistei Florile dalbe, la care debutează și ca prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
soia”. Și nu pseudo politicienii care așteaptă doar aplauzele sau dolarii înstrăinaților, știind bine că aceștia nu evaluează sentimentul patriotic în unități de proveniență culinară. Și o știu cel puțin de vreo 25 de ani, când, după marile inundații, cei plecați departe au sărit în 66 ajutor. Era pentru prima dată, după alți 25 de ani, când se recunoștea oficial, deși indirect, existența atâtor români adevărați în afara temniței comuniste, între zidurile căreia se breveta invenția patriotică numită ,,salam cu soia”. Nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
între două rele: sărăcia, ori persecuția, robia în propria țară și chiar moartea; ori, pe de altă parte, ieșirea, fuga, exilul. Istoria este lungă și admite particularizări, nuanțări. Și nu ne oferă destule mărturii, pentru a afla câți dintre cei plecați au trăit exilul ca predestinare. Nimic mai ușor decât să spui că izgonirea din rai, „exodul” este un fel de exil primordial. Așa că asumarea unei culpe ancestrale, a păcatului originar, ar putea face o ființă tragică din orice ins supus
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
soia”. Și nu pseudo politicienii care așteaptă doar aplauzele sau dolarii înstrăinaților, știind bine că aceștia nu evaluează sentimentul patriotic în unități de proveniență culinară. Și o știu cel puțin de vreo 25 de ani, când, după marile inundații, cei plecați departe au sărit în 66 ajutor. Era pentru prima dată, după alți 25 de ani, când se recunoștea oficial, deși indirect, existența atâtor români adevărați în afara temniței comuniste, între zidurile căreia se breveta invenția patriotică numită ,,salam cu soia”. Nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
între două rele: sărăcia, ori persecuția, robia în propria țară și chiar moartea; ori, pe de altă parte, ieșirea, fuga, exilul. Istoria este lungă și admite particularizări, nuanțări. Și nu ne oferă destule mărturii, pentru a afla câți dintre cei plecați au trăit exilul ca predestinare. Nimic mai ușor decât să spui că izgonirea din rai, „exodul” este un fel de exil primordial. Așa că asumarea unei culpe ancestrale, a păcatului originar, ar putea face o ființă tragică din orice ins supus
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
multe femei să apeleze la parteneri ocazionali pentru a găsi oportunități de lucru. Migrația forței de muncă este motorul dezvoltării socio-economice în economiile în tranziție. În același timp, migrația este un determinant major în transmisia bolilor sexuale. Nu numai cei plecați sunt expuși dar și cei rămași acasă datorită diminuării relațiilor familiale și sărăciei. Adesea, accesul acestora la programele de prevenire este limitat, iar infrastructura de sănătate publică nu cuprinde tocmai populația defavorizată. De altfel, în cazul examenelor citologice, sensibilitatea examenelor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]