2,467 matches
-
dar și funcții sociale, nu doar private, ci chiar semnificative. Alimentarea acestei situații este o caracteristică a societății noastre, răscruce nu doar de limbi și culturi, ci și de credințe și tradiții religioase, răscruce care generează, la rândul său, un pluralism și un sincretism În care trecutul și prezentul se Întrețes În profunzime. Unul dintre efectele mai puțin cunoscute, dar mai perfide, ale supremației exercitate de paradigma secularizării se evidențiază Într-un dezinteres confuz față de fenomenul religios, perceput ca „supraviețuire” a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
consecință, popoarele eliberate din Occident Își puteau imagina o Întoarcere la trecut. Până și democrațiile parlamentare din perioada interbelică parcă nu mai păreau atât de rele, grație interludiului nazist - Hitler discreditase cu succes cel puțin una dintre alternativele extremiste la pluralismul politic și domnia legii. Mai presus de orice, locuitorii extenuați ai Europei de Vest continentale doreau să regăsească aparențele unei vieți normale Într-un stat care să funcționeze corect. Dacă situația din statele vestice recent eliberate era destul de gravă, În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-i să se miște mai repede, poporul Îi Întărea pe reformiștii din Partidul Comunist. Dubček a respins maifestul lui Vaculík și sugestia făcută comuniștilor de a abandona monopolul puterii. Ca vechi comunist, el nu putea Încuraja acest salt calitativ crucial („pluralism burghez”) și nici nu avea de ce. Pentru Dubček, partidul era singurul vehicul adecvat pentru transformări radicale, dacă se voia păstrarea atributelor vitale ale sistemului socialist. Cu cât partidul era mai popular, cu atât putea să facă mai multe schimbări În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un punct de cotitură definitiv În istoria comunismului, mai mult chiar decât tragedia maghiară din 1956. Iluzia că era posibil să reformezi comunismul, că stalinismul fusese o direcție greșită, o greșeală care mai putea fi corectată, că idealurile fundamentale ale pluralismului democratic ar putea cumva deveni compatibile cu structurile marxismului colectivist - această iluzie a fost strivită de tancuri, o dată pentru totdeauna, la 21 august 1968. Alexander Dubček și Programul lui de Acțiune nu erau un Început, ci un sfârșit. Radicalii sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decât giumbușlucurile retorice prost adaptate ale radicalismului de secol al XIX-lea. Dorința de a prăvăli edificiul securității și stabilității În capul generației părinților era expresia extremă a unui scepticism mai general, În lumina trecutului recent, cu privire la credibilitatea locală a pluralismului democratic. Nu e o Întâmplare, așadar, că „teroarea revoluționară” a luat forma ei cea mai amenințătoare În Germania și Italia. Legătura dintre politica extraparlamentară și violența pură s-a revelat pentru prima oară În Germania, În aprilie 1968, când patru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
exemplu, introducând stimuli de piață, dar păstrând mecanismele de planificare centralizată, sau acordând o mai mare libertate de exprimare În timp ce mențineau monopolul partidului asupra adevărului. Însă reforma parțială - sau reforma unui singur sector În detrimentul altora - era o contradicție În sine. „Pluralismul controlat” sau „piața socialistă” erau din start sortite eșecului. Ideea că partidul putea să-și mențină rolul conducător, lepădând numai excrescențele patologice produse de cele șapte decenii de putere absolută, indică o anumită naivitate politică din partea lui Gorbaciov. Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost totuși făcută. Același lucru se poate spune despre tranziția spre democrație. Cu excepția Cehoslovaciei, nici una dintre fostele societăți comuniste dintre Viena și Vladivostok nu avea de unde să cunoască libertatea politică reală, iar mulți comentatori locali priveau cu scepticism viitorul pluralismului politic. Cum fără rigoarea legii capitalismul tinde să degenereze În furt, exista temerea că democrația - În absența unor limite convenite și Înțelese care să guverneze retorica publică și competiția politică - putea aluneca În demagogie concurențială. Temerea nu era lipsită de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
muncii, riscul din ce în ce mai crescut de sărăcie și excluziune socială și procesul globalizării, statele bunăstării europene au dezvoltat strategii diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să facă față provocărilor actuale. În ciuda suportului populației pentru principiile comun împărtășite de pluralism, respect pentru drepturi individuale, economie de piață socială, egalitate a oportunităților, bunăstare socială și solidaritate, sunt de remarcat criza cu care acestea se confruntă și necesitatea urgentă de a oferi un răspuns european (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 102). Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asupra celor cinci variabile macrosociale: legislația simplă, transparentă, persistentă în timp și necontradictorie asigură coerența normativă; acuratețea comportamentului clasei politice, hotărârea Guvernului și acțiunile acestora fără ezitări asigură reprezentarea socială că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și monitorizarea continuă a opiniei publice prin sondaje de opinie sprijină transparența organizării sociale; comportamentul celor care intră în contact direct cu publicul (funcționari, asistente medicale, preoți, profesori) este extrem de important pentru perceperea mediului social ca familiar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a declarat, pe neașteptate, că Lavrenty Beria, fostul șef al Poliției Secrete Sovietice, este vinovat de ruptura sovieto-iugoslavă. Iugoslavia nu deviase niciodată de la marxism-leninism, așa încît neînțelegerile dintre cele două țări nu-și aveau rostul 821. Faptul că Hrușciov sprijinea pluralismul socialist l-a încurajat pe Gheorghiu-Dej să conducă mai departe România către socialism. Moscova nu a scăpat din vedere conduita lui Gheorghiu-Dej. Hrușciov nu-l avea deloc la inimă. Îl considera un stalinist care sprijină China în strădaniile ei de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
veghea asupra constituționalității legilor; 2. Idei și regimuri politice a) Caracteristicile regimului democratic domnia legii; separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească); respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul de a vota, libertatea de opinie, libertatea religioasă, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței); pluralismul politic; existența societății civile; organele puterii de stat centrale și locale sunt alese prin vot universal, direct și secret; libertate economică; Cele trei mari democrații ale secolului al XX-lea au fost S.U.A, Marea Britanie și Franța. b) Caracteristicile
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
spre democrație și economie de piață; b) Statul de drept și instituțiile sale Democratizarea vieții politice a avut ca trăsături principale: domnia legii; separarea puterii în stat; construirea societății civile (organizații independente politic și financiar care urmăresc apărarea drepturilor omului); pluralismul politic care s-a manifestat prin reînființarea vechilor partide (PNȚ, PNL, PSD) și înființarea unor partide noi (Partidul Democrat, Uniunea Democratică a Maghiarilor din România) organizarea de alegeri libere pe baza votului universal; libertatea presei; Primele alegeri libere s-au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mă gândesc la cei care realizează un echilibru între credință și cunoaștere și care este dominantă, cred, în societatea noastră. Cred că și în rândul tinerilor sunt asemenea fenomene. Ceea ce mi se pare mie interesant în aceste discuții este acest pluralism al perspectivelor, al căilor de acces în cunoaștere, al căilor de acces spre adevăr. Suntem într-o epocă în care pluralismul este modul de a aprecia, pluralismul pe toate planurile, începând de la planul econom până la planul valoric, unde nu se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că și în rândul tinerilor sunt asemenea fenomene. Ceea ce mi se pare mie interesant în aceste discuții este acest pluralism al perspectivelor, al căilor de acces în cunoaștere, al căilor de acces spre adevăr. Suntem într-o epocă în care pluralismul este modul de a aprecia, pluralismul pe toate planurile, începând de la planul econom până la planul valoric, unde nu se justifică, chiar dacă există ca fenomen, nu se justifică nici un fel de exclusivism. Nu pot aci să susțin sau cineva n-are
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
asemenea fenomene. Ceea ce mi se pare mie interesant în aceste discuții este acest pluralism al perspectivelor, al căilor de acces în cunoaștere, al căilor de acces spre adevăr. Suntem într-o epocă în care pluralismul este modul de a aprecia, pluralismul pe toate planurile, începând de la planul econom până la planul valoric, unde nu se justifică, chiar dacă există ca fenomen, nu se justifică nici un fel de exclusivism. Nu pot aci să susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu se justifică nici un fel de exclusivism. Nu pot aci să susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile științifice sunt mai valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
programe audiovizuale, prevăzută la art. 68 din Legea audiovizualului; ... e) oferta de programe și conținutul acestora, prezentate în proiectul editorial; ... f) experiența și competența în domeniul audiovizual, după caz; ... g) respectarea drepturilor fundamentale ale omului și protecția minorilor; ... h) respectarea pluralismului politic și social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea, educarea și divertismentul publicului; ... i) promovarea culturii și protejarea limbii române, a culturii și a limbilor minorităților naționale; ... j) durata totală cotidiană de difuzare a serviciului de programe; ... k) genul, orarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264662_a_265991]