2,904 matches
-
adînci și ravene de 150-250 m cu versanți priporoși și abrupți pe care se dezvoltă numeroase alunecări de teren. Interfluviile au formă de șiruri de dealuri tăiate de numeroase curmături. Raionul Nisporeni este situat pe partea cea mai înaltă a podișului și anume pe podișul codrilor foarte faimoase prin fragmentarea puternică de care dispune. Îprejurimile lor amintesc un relief premontan, ceea ce l-a determinat pe V. Docuceaev să-i numească „Elveție Basarabeană”. În codri, spre deosebire de restul teritoriului republicii, cele mai active
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
150-250 m cu versanți priporoși și abrupți pe care se dezvoltă numeroase alunecări de teren. Interfluviile au formă de șiruri de dealuri tăiate de numeroase curmături. Raionul Nisporeni este situat pe partea cea mai înaltă a podișului și anume pe podișul codrilor foarte faimoase prin fragmentarea puternică de care dispune. Îprejurimile lor amintesc un relief premontan, ceea ce l-a determinat pe V. Docuceaev să-i numească „Elveție Basarabeană”. În codri, spre deosebire de restul teritoriului republicii, cele mai active sunt procesele de eroziune
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
În codri, spre deosebire de restul teritoriului republicii, cele mai active sunt procesele de eroziune și alunecări de teren. În funcție de altitudine, relieful contemporan al raionului face parte din prima treaptă-superioară ce înclude relieful cu altitudini mai mari de 250 m și cuprinde podișuri, platouri si coline. Aspectul contemporan al reliefului raionului Nisporeni s-a format pe parcursul ultimelor perioade geologice-neogenă și cuaternară sub influența proceselor tectonice și exogene. Din cauza acestor procese teritoriul raionului, ca și al întregii republicii, a suferit mișcării intense de ridicare
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
rîuri. Astfel s-au format și s-au dezvoltat albiile rîurlor Prut, Nîrnova, Cogîlnic care iși desfășoară activitatea pe teritoriul raionului. Relieful din cadrul raionului continuă să se formeze și în prezent. Formele rincipale de relief cu altitudini mari cum sunt podișurile platourile, dealurile au aparut și s-au format în urma mișcărilor tectonice de ridicare mai intensive iar relieful cu altitudini mai mici au suferit mișcări tectonice moderate. Relieful raionului Nisporeni se caracterizează prin morfostructură și morfosculptură foarte specifice, precum și printr-un
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
un șir de particularități ale dinamizmului actual al proceselor exogene de formare a reliefului. Toate acestea se explică prin insăși caracterul de formare a suprafeței terestre care a decurs în anumite condiții tectonice predeterminate de așezarea teritoriului raionului în limitele Podișului Moldovei Centrale. Formarea reliefului actual din partea centrală inclusiv relieful raionului Nisporeni a început în miocenul superior cînd în urma regresiunii mării sarmațiene, aici s-a stabilit un regim continental cîmpia joasă de acumulare marină ce s-a format a fost supusă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile rîurilor, depresiunilor distrugînd vegetația de cultură și spontană avariind căile de comunicație și diferite construcții. Torentele de noroi sunt raspînditeîn raioanele fizico-geografice cu relief fragmentat - podișul Moldovei centrale în cadrul cărui este situat și raionul Nisporeni. Clima raionului Nisporeni ca și în întreaga republică este temperată-continentală. Iarna este blîndă și scurtă, vara este călduroasă și lungă. În medie pe un an au fost înregistrate 2195 ore cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în decada a treia a lunii februarie și dispare complet la sfîrșitul lunii martie. Cea mai devreme zăpadă se topește în decada a doua a lunii februarie, cel mai tîrziu în decada a doua a lunii aprilie. Furtunile - În regiunea podișului Moldovei centrale se numără în medie pe an cîte 35 zile cu furtuni, iar pe restul teritoriului cîte 30 zile. În raionul Nisporeni nr anual de zile cu furtuni poate ajunge la 50-60 zile, totodată maximul (8-10 zile) revine lunii
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de 160-387 ore în cea caldă - de 10-33 ore, durata maximă în unele cazuri constituie 200ore. Grindina - Cade mai ales în perioadele calde ale anului. Raionul Nisporeni este una dintre regiunile cele mai amenințate de grindină ale țării. În regiunea podișului Moldovei Centrale se înregistrează în medie anual 2-3 zile cu grindină. Numărul cel mai mare de zile cu grindină pe an variază de la 4 pînă la 8. Maximul se observă in lunile mai și iunie (4-5 zile) minimul în martie
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cu îngheț la sol în aprilie și octombrie îm partea centrală a țării 10-12 zile, în lunile mai și seătembrie în centrul țării avem 0,5 - 1,0 zile. Numărul mediu de zile cu polei variază între 10-18 zile pe podișul Moldovei Centrale. În perioada de formare a poleiului (octombrie-aprilie) frecvența maximă a acestuia îi revine lunii decembrie și ianuarie (4-6 zile), cea minimă revine lunii aprilie (0,1-0,3 zile). În octombrie poleiul se formează odată la 10 ani, depunerile
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
începutul decadei a doua a lunii noiembrie mediile termice diurne ale aerului coboară sub +15 grade C și activitatea vitală a culturilor de toamnă încetează. Iarna - Cuprinde perioada cu temperaturi negative, de la 16-18 decembrie pînă la 5-7 martie în regiunea. Podișului Moldovei Centrale, durata medie a iernii variază de la 85 de zile în partea centrală a țării, cantitatea medie de precipitații constituie 70-90mm, însă datorită evaporării scăzute și temperaturilor negative se creează o anumită rezervă de umezeală. La începutul lunii decembrie
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
anului este mai mare. De aceea toate bazinele acvatice au un debit mic, rîurile și bazinele artificiale au un debit mai mare primăvara în perioada topirii zăpezilor și după căderea unor ploi abundente. Excepție fac părțile cu altitudini mari ca podișul Moldovei Centrale unde cad mai multe precipitații atmosferice iar rîurile sunt relativ mai bogate în apă. Numai rîurile Prut și Cogîlnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rîulețele Nîrnova și Lăpușna sînt afluienți ai Prutului. Aceste rîulețe
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
relativ mai bogate în apă. Numai rîurile Prut și Cogîlnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rîulețele Nîrnova și Lăpușna sînt afluienți ai Prutului. Aceste rîulețe au direcția de la N-E spre S-V datorită înclinării reliefului podișului Moldovei Centrale. Rîulețul Cogîlnic se varsă spre sud în locurile Mării Negre. Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase afînate sunt largi, luncile bine exprimate, versanții domoli sau moderat înclinați. Numai pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
5, cele cu textură mixtă-14,5%, ultimele sînt răspîndite în lunile inundabile, pe pante și sectoarele cu alunecări de teren. 1. Solurile brune de pădure. - Aparțin fociesului cald și sînt răspîndite în regiunile cu o altitudine de peste 300 metri ale podișului Moldovei centrale (în raioanele Nisporeni, Strășeni). Se deosebesc 2 subtipuri: slab debazificate și podzolite. Acestea sînt cele mai vechi soluri care s-au format sub pădurile de stejar si fag. Au profilul slab diferențiat, culoarea brună-deschisă, uneori roșcată datorită prezenței
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
circa 240 tone (hectar, nu conțin carbonați umiditatea suficientă). Sînt folosite pentru cultivarea unor specii de plante pomicole și a soiurilor de tutun aromat. 2.Solurile cenușii de pădure. - Aparțin fociesului cald și celui temperat. Formează numeroase creole continui pe podișul Moldovei Centrale, predominînd cea mai mare parte a raionului Nisporeni. Solurile cenușii de pădure sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub păduri de stejar, carpen și stejar, de tei, frasin și stejar în condițiile unui regim hidric periodic percolativ
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
predominant rurală la una urbană în doar 70 de ani. Începând cu 1935, dezvoltarea urbană a cuprins o proporție la fel de mare din peisajul elvețian cât a cuprins în precedenții 2.000 de ani. Această explozie urbană nu afectează doar zona podișului, ci și văile montane din Jura și din Alpi și au apărut îngrijorări privind utilizarea pământului. De la începutul secolului al XXI-lea, creșterea demografică în zonele urbane este mai mare decât cea din zonele rurale. Elveția are o rețea densă
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
utilizarea pământului. De la începutul secolului al XXI-lea, creșterea demografică în zonele urbane este mai mare decât cea din zonele rurale. Elveția are o rețea densă de orașe, în care orașele mari, medii și mici se completează unele pe altele. Podișul este foarte dens populat, cu circa 450 de locuitori pe km iar peisajul prezintă permanent semne ale prezenței umane. Ponderea celor mai mari zone metropolitane, Zürich, Geneva-Lausanne, Basel și Berna, tinde să crească. În comparație la nivel internațional, importanța acestor
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
general, cea mai umedă, deoarece iulie și august sunt cele mai uscate. Clima Turciei este temperat-maritimă pe litoralul Mării Negre și subtropicală pe litoralul Mării Mediterane. În ianuarie, temperaturile medii sunt de 5 °C în nord, la Samsun, -4 °C în podișul Anatoliei (la Kayseri) și 11 °C în sud, la Antalya. Precipitațiile sunt reduse în sud și centru (în jur de 400 mm/an) și bogate în nord-vest, pe litoralul Mării Negre (1.600 mm/an). Turcia a înregistrat în ultimele 4
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
dominate de culmea Fan Și Pan(3.144 m). Apar o serie de depresiuni intramontane, cea mai mare fiind Dien Bien Phu. Regiunea montană din partea central-sudică se numește Cordiliera Annamită. La vest de Song Da, pe direcția nord-sud, se disting podișuri alcătuite din bazalte și fragmentate de râuri tributare Mekongului. Platourile din sudul țării se prezintă abrupte spre est(țărmul Mării de Est) și largi spre vest(spre bazinul inferior al Mekongului). Cea mai mare unitate de câmpie este Câmpia Fluviului
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
printr-un helicodrom, un debarcader militar, depozite, instalații energetice (generator electric cu motor diesel) și un rezervor de apă. Stațiile de radiolocație aflate pe insulă execută o cercetare herțiană la mare distanță, într-un perimetru ce cuprinde Marea Neagră și Marea Mediterană. Podișul continental din sudul Insulei Șerpilor, în dreptul Sulinei, a intrat în litigiul teritorial dintre România și Ucraina, care a fost judecat la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga. Zona litigioasă a fost artificial lărgită până la suprafața maritimă de prin extinderea
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite, precum și resurse de gaze naturale. Prin Județul Alba trec două importante drumuri naționale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legătura între sudul României și nord vestul țări și E68 (DN7) ce asigură tranzitul dintre sudul
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot este parte din coridorul IV European. este tranversat de magistrala 300 București - Brașov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea, dar și de calea ferată Războieni - Târgu Mureș - Deda și Alba Iulia - Zlatna. Predomină regiunile înalte de podiș,deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șureanu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parâng. este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
Târgu Mureș - Deda și Alba Iulia - Zlatna. Predomină regiunile înalte de podiș,deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șureanu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parâng. este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. În vest Valea
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
și Alba Iulia - Zlatna. Predomină regiunile înalte de podiș,deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șureanu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parâng. este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. În vest Valea Sebeșului, și o
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrel. Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine). Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrel. Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine). Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]