2,519 matches
-
și a unor proze scurte semnate de I. D. Manolache, nu apar decât texte critice și câteva traduceri. Mihail Dragomirescu contribuie cu un mic studiu intitulat Câteva pricini de scădere a poeziei, cu un amplu comentariu despre Anna de Noailles (O poetă româncă din pământ străin) și cu mai multe cronici literare. Hugo Friedman semnează articolul Încercare asupra comediei lui Caragiale „Scrisoarea pierdută”, iar Simeon C. Mândrescu prezintă pe larg lucrarea Românii în monumentele literare germane medievale de Em. Grigorovitza. Traducerile sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
bage de seamă și acest "ridicol". El a râs și a biciuit adesea pretenția fără talent. Așa, de pildă, în Doi morți vii (1851), el introduce, fără nici un rost altul decăt ca să-și bată joc de literații netalentați, pe "tînărul poet" Acrostihescu (Alecsandri, după obiceiul lui și al vremii sale, cum am mai văzut, numește personajele după îndeletnicirea lor sau după ridicolul pe care vrea el să-l arunce asupra lor). Acest Acrostihescu, căruia prietenii îi mai zic - desigur cu învoirea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
unui popor înseamnă mai ales sentimentele, ideile, concepțiile sale, și nu-l poate exprima decât poezia de sentiment și de concepție, în contra căreia se ridică teoreticienii poeziei "noi"1 . În al doilea rând, poezia "nouă" - care procede, toată, de la Baudelaire, poetul orășean al lucrurilor exclusiv și caracteristic orășenești - este o poezie orășenească. Iar viața orășenească este mai internațională decât restul vieții unui popor. AndréGide explică slăbiciunea simbolismului prin faptul că, în dosul concepției lor estetice, simboliștii n-au avut o concepție
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
caracterul ei factice, cu lipsa de sentimente adevărate, cu mièvreria ei, a putut conveni perfect boierimii noastre, primitivă, dar - cum spunea Pompiliu Eliade - deja decadentă din cauza traiului fanariotic de la sfârșitul dominației turcești. Și am avut atunci o serie întreagă de poeți boieri (numai boierii făceau literatură, căci numai ei aveau cultură). Această poezie este inferioară (cu tot talentul unuia din reprezentanții ei, al lui Conachi), și cauza principală a inferiorității ei este faptul că această poezie n-a fost estetizată prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prin unii oameni, ca Aurel Popovici, Scurtu, Chendi etc.) II Dar nici Moldova și Muntenia nu evoluează la fel. Fi-rește că deosebirea e mai mică decât între ele și Ardeal. De aceea le-am și putut considera laolaltă față de Ardeal. Poeții boieri din Moldova sunt mai "vechi" decât Văcă-reștii. Conachi cânta aproape numai dragostea, o dragoste senzuală, de o senzualitate specială, s-ar putea zice, o dragoste fanariotă. Văcăreștii, și mai ales Iancu, au în poezia lor și altfel de sentimente
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
MARIAN, Rodica (1.VI.1944, Beiuș) poeticiană și poetă. Este fiica Anei (n. Abrudan) și a lui Dumitru Marian, funcționar. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj (1967), fiind apoi redactor la Radio Turda, secretar științific la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Cluj, timp în care semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
poeticii și semioticii, publicate în reviste științifice (inclusiv străine) și literare (unele semnate Rodica Popescu), precum și în volume colective, mai ales în Studii de eminescologie, Meridian Blaga ș.a. Colaborează cu poezie la „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Orizont”, „Cahiers Bleus” ș.a. Ca poetă, debutează editorial în volumul colectiv Alfa ’87. Conceptul de text poetic integral, introdus de M. și aplicat exegezei poemului Luceafărul de Mihai Eminescu, în volumul Lumile „Luceafărului” (1999), urmărește configurarea procesului poetic luând în considerare textul definitiv și variantele, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
bucătărie a lemnului Arad Lipova Victoriei nr. 34 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Mobilă corp Combinatul de prelucrare - de lucru Sintana, a lemnului Arad Sintana str. Mihai Viteazul nr. 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Arad, Uși-ferestre Combinatul de prelucrare - de lucru str. a lemnului Arad prelucrare Poetului lemn nr. 89 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Arad, Împletituri Combinatul de prelucrare - de lucru str. rachița a lemnului Arad împletituri Zorilor nr. 7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Împletituri Combinatul de prelucrare - de lucru Tudor rachița a lemnului Arad împletituri Vladimi- rescu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Împletituri Combinatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Lazăr actriță de teatru și film, director general al Teatrului Odeon din București Dragoș Galgoțiu regizor Dumitriana Condurache asist. univ. dr. Dumitru Chirilă critic de teatru, redactor Familia Edgar Papu prof. univ. dr. Elena Dulgheru dr. în cinematografie și media, poetă, critic de film Elena Saulea conf univ. dr., membru UCIN Emanuel Vasiliu filolog, regizor de film, drd. în artele spectacolului Eva Sârbu critic de film, redactor Cinema Florica Ichim critic de teatru și film Francesco Gerardi critic de film George
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unic al revistei Mona Lisa pe care, entuziast, am editat-o în 1990), se află epigrama lui Păstorel, spadă de Toledo împotriva criticilor: "Atunci cînd fi-vom pulbere și iarbă, Un critic, comentînd acest portret, Va spune că Pallady fu poet, Iar eu un pictor purtător de barbă". Iată și un triplu portret: delegația parlamentară română care a vizitat Africa de Sud (probabil pentru a constata impactul recentului campionat mondial de rugby asupra populației) a fost formată din: Oliviu Gherman, Corneliu Vadim Tudor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îți întindea în scîrboșii ani staliniști -, cînd brațul îți era scuturat cu un "noroc, tovarășe!" o mînă boieresc moale, în prelungirea taliei lui corpolente, frisonantă pentru fecioarele filoloage care luau notițe în prima bancă. "Braț molatec ca gîndirea unui împărat poet", îi plăcea magistrului să citeze, eminescian, făcînd alintat cu mîna voluta ce se cuvenea... E nelipsit de la vernisaje. O aschimodie cu nelipsitul aparat în stînga. Cu dreapta, îți prinde mîna (ți-o scoate și din buzunar, la o adică) și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Grecia, ca dascăl de limba greacă, și ajunsese la rangul de stolnic. Tatăl lui S., Petru, urmează cariera militară, avansând la gradul de polcovnic. El își trimite fiul să învețe știința armelor la Potsdam și Berlin. Totuși, în 1869 viitorul poet va intra în oștire ca simplu soldat, devenind colonel și comandant de regiment. Atins de o boală psihică, pleacă să se trateze în Germania și Franța. La întoarcere moare în drum spre țară. S. a fost unul din membrii fideli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
azi, București, 1951; Cântece pentru Sanda, București, 1956; Dragoste de viață, București, 1956; Pași spre lumină, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Ion Bănuță, București, 1963; Pasărea de stea, pref. G. G. Ursu, București, 1971. Repere bibliografice: Barbu Lăzăreanu, [Un lucrător cizmar poet], ADV, 1924, 12 563; Perpessicius, Opere, VII, 104-105; N. Davidescu, „Pași spre lumină”, ALA, 1935, 748; Șerban Cioculescu, „Pași spre lumină”, RFR, 1935, 9; L. I. [Lazăr Iliescu] „Tablouri și cântece din călătoria mea”, VR, 1938, 4; Arghezi, Scrieri, XXVII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
și dinamismul scenelor de luptă. Chronicon poate fi considerat un fragment de istorie contemporană, consemnând cele mai importante evenimente ale unui secol, de la 1464 (încoronarea regelui Matei Corvin) până la 1558 (învestirea ca împărat a lui Ferdinand I). Decretat de contemporani poeta ornatissimus, O. nu face decât să se supună convențiilor epocii, versificând cu dexteritate în latină câteva duzini de Carmina. Sunt reunite, astfel, epitafuri - celebre rămân „elegiile” compuse în 1536 la moartea prietenului Erasm și a fratelui Matei, influențate, ca ton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
CARIANOPOL, Virginia (5.III.1943, București), poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Stojec) și a lui Constantin Carianopol, ofițer de carieră, și nepoată a lui Virgil Carianopol. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1965). Între 1965 și 1973, funcționează ca profesoară de limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
critică italiană, cum ar fi aceea de „experimentalism”. Poezia română contemporană, în special cea a tinerilor autori, beneficiază la C. de o lectură competența și entuziasta, care își propune să integreze fenomenul în spațiul cultural european. Elocventa este antologia Nuovi poeți romeni (1986), îngrijita în colaborare cu Marin Mincu. Oferindu-se ca instrument de lucru pentru studiul limbii române la universitate și că hartă pentru explorarea unei zone culturale mai puțin cunoscute, antologia urmărește să ilustreze dinamică experienței poetice a generației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
Zaharia Stancu, Quanto ți ho amato, Milano, 1974; Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifești da Urmuz a Ion Caraion, introd. trad., Milano, 1980 (în colaborare cu Marin Mincu); Folclore letterario romeno, Torino, 1981 (în colaborare cu D. Losonti); Nuovi poeți romeni, introd. trad., Florența, 1986 (în colaborare cu Marin Mincu); Norman Manea, Ottobre ore otto, Milano, 1990, Un paradiso forzato, Milano, 1994, Clown (Îl dittatore e l’artista), Milano, 1995; Constantin Noica, Șei malattie dello spirito contemporaneo, introd. trad., Bologna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
, Sanda (19.II.1919, București - 2.VIII.2005, Paris), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Este fiica Luciei și a lui Al. Duiliu Zamfirescu, scriitor și diplomat, și nepoată a scriitorului Duiliu Zamfirescu. Și-a petrecut copilăria în diferite capitale ale lumii - Roma, Berlin, Haga, Rio de Janeiro, Lisabona, Varșovia, Copenhaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
preferință filosofice, chiar și scrierile lui David Strauss, susținătorul tezei că persoana și faptele lui Iisus sunt plăsmuiri mitice. Mama, Ana (n. Moga), tot dintr-o familie preoțească, de origine aromână, compensa puțina instrucție școlară cu bogate cunoștințe folclorice. Viitorul poet a început să vorbească abia la patru ani și n-a reușit niciodată să pronunțe ușor consoana r. Cursul primar îl începe în satul natal (1901), continuând la școala săsească din Sebeș (1902-1905). Urmează apoi Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
năstrușnicului frate, original adolescent întârziat în conflict cu lumea anchilozată în cutume, în personajul Ciribiș din piesa Capul de rățoi a lui George Ciprian, bunul lui prieten. În plus, atunci când va formula rezerve în privința aprecierilor critice mitologizante, prin care tinerii poeți din jurul revistei Unu, deveniți apologeți ai cultului urmuzian, încercau să propage imaginea Neînțelesului, a Damnatului și a Revoltatului Urmuz, exagerând tragismul vieții lui, Eliza Vorvoreanu va preciza că, dimpotrivă, "din joc, râs, glumă... din exuberanța vieții lui plină de bucurii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna, Moldova și Ștefan cel Mare, toate versurile ei - prin structură și subiectele abordate - fiind variațiuni pe aceleași teme. Descendentă a lui Alecu Russo („Un străbun/ Mi-a lăsat harul să cânt”), poeta aduce prin versurile sale tot o „cântare României”, simțind ca o datorie să descrie, în imagini grațioase și în versuri de o mare sinceritate și sensibilitate, meleagurile natale. Ea creează un spațiu de basm, un sat moldovenesc cu păduri, vii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
generația optzecistă, în momentul debutului P. nu îi împărtășea poetica. Cu excepția ciclului final, unde se întrezărea o viitoare schimbare de atitudine, primul său volum, Ceea ce fulgerul amână, tipărit în 1981, este expresia unui lirism singular în epocă. Spre deosebire de majoritatea tinerilor poeți care practicau stăruitor personalizarea discursului, implicarea în cotidian, ironia și autoironia ori jocurile textuale, autorul apare mai degrabă ca un ermetic care, respingând provocările realității, se dedă la o tainică ars combinatoria. Meticulos elaborate, mizând pe sugestie și pe forța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
ce sunt cuminți, București, 1985. Traduceri: Frigyes Karikás, Un om umblat, București, 1964; Mihály Fazekas, Mateiaș Gâscarul, București, 1966. Repere bibliografice: Romulus Rusan, „Coboară munții”, ST, 1956, 3; Savin Bratu, „Coboară munții”, GL, 1956, 19; Remus Luca, Profil de tânăr poet, VR, 1956, 7; Al. Căprariu, Doi poeți tineri, TR, 1957, 21; Mihail Petroveanu, Doi poeți tineri, GL, 1957, 33; Mircea Moga, „Țară de doină”, CNT, 1976, 23; Victor Rusu, „Țară de doină”, O, 1976, 35; Ioan Adam, „Poeme de țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
Artaud (1896-1948), creatorul teatrului cruzimii, menit să restituie dramaturgiei "valoarea de ispășire și de suferință", găsește în Regele Lear suficient material exemplificator. Funcția dramei este de a da expresie, prin gest și mișcare, inexprimabilului. 1939 Pentru Mark van Doren (1894-1972), poet și critic american, care publică în 1939 monografia Shakespeare, moartea lui Lear este o necesitate dramatică, pentru că un happy-end (în sensul convențional) ar fi de neconceput pentru cineva care aflase prea multe, prea tîrziu. 1940 John Gieldug joacă din nou
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
SADOVEANU, Profira (21.V.1906, Fălticeni - 3.X.2003, București), prozatoare, poetă, memorialistă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Bâlu) și a lui Mihail Sadoveanu. Urmează școala primară la Fălticeni și tot aici frecventează clasa întâi la Gimnaziul „Alecu Donici”. Clasa a doua a trecut-o în particular, iar clasele a treia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]