3,246 matches
-
Un exemplu invocat de Chomsky și Herman în sursa de mai sus este programul Who Wants to Be a Millionaire la ABC (asta spun ei în volum, deși programul a apărut în Marea Britanie). Asemenea afirmații sunt interesante, ducând la discuții polemice mai ales în acele părți ale lumii unde regimuri totalitare au controlat mass-media timp de multe decenii în moduri mult mai brutale decât ceea ce se întâmplă în America lui Noam Chomsky. Pentru a încerca demonstrarea faptului că mijloacele mass-media nu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Școlii germane Bauhaus, ceea ce se va numi Op Art este revendicat de spațiul american, unde o serie de artiști germani s-au refugiat după ascensiunea nazismului, punând bazele acestei noi școli artistice la Chicago și ca o formă de răspuns polemic la foarte americana Pop Art. Dacă aceasta din urmă este figurativă, reciclând și recontextualizând obiecte promovate de societatea de consum contemporană, Op Art (optical art) este eminamente nonfigurativă, precum contemporanul ei artistic pentru o vreme, expresionismul abstract, și se bazează
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și intenția, repede demascată, de a adera la o organizație „oficială” a fost considerat scandalos în cercul colaboratorilor de la unu, - o adevărată trădare, care a dus la excluderea din grupare a poetului. Fără să-l numească direct, un articol violent polemic, semnat de Gheorghe Dinu în numărul 40 al revistei unu din octombrie 1931, cu titlul Șacalul acestui colibri, (tipărit sub „locul rămas alb” pe pagina unde trebuia să apară Obrazul de cretă al lui Voronca), condamna infracțiunea celui care ar
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
implicit, refuz al distanțării, de critic sau istoric literar interesat de analiza lucidă, fără parti-pris-uri a operei; cu atât mai mult cu cât intră în joc, foarte adesea, sentimentul solidarității de grupare, adeziunea la un ideal comun, cu inerentele delimitări polemice, nu mai puțin frecvente. Ilarie Voronca nu face excepție de la regulă. Ba, mai mult, - cum am avut prilejul să remarcăm, urmărindu-i activitatea de teoretician al „poeziei noi” - el pune în susținerea ideilor mișcării și a propriului program un patos
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
până la Nichita Stănescu. Poetul s-a văzut silit, tocmai fiindcă a întrezărit primejdia reducerii poeziei la artă a cuvântului (îndemnat, în adâncuri, de același Eminescu), să răstoarne paradigma mallarmeană. În Matematica poetică, răspunzându-i parcă lui Mallarmé, Nichita Stănescu zice polemic: "Matematica s-o fi scriind cu cifre / dar poezia nu se scrie cu cuvinte". Dar cu ce se scrie? Răspunsul este binecunoscut: cu necuvinte. Pare o găselniță de ordin sofistic. Opinia s-a și exprimat. Însă poetul e consecvent până la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu actrița Lea Ventura (Fanchette Vermont), sora pictorului Nicolae Vermont și a traducătorului B.V. Vermont, a avut o fiică, Maria Ventura, care va face o strălucită carieră actoricească, devenind societară a Comediei Franceze. Ca jurnalist, V. e un temperament eminamente polemic. Tonul articolelor sale este categoric, dur, adeseori brutal. Sub pseudonimele Dunăreanul și Un gălățean ori numai sub inițialele numelui, el desfășoară vreme îndelungată o tenace campanie antidinastică. Intervențiile lui sunt inserate fie în periodice ca „Epoca” și „Adevărul” (din ale
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
nu se soldează cu eliminarea altor materiale ori secțiuni: persistă rubricile „de autor”, rubrici precum „Față-n față”, „Țintă fixă” (grupaje monografice consacrate câte unui scriitor contemporan) ș.a. Revista publică, cu diferite prilejuri, importante texte programatice, teoretice, de atitudine, superior polemice, manifeste etc., între care Petru Cimpoeșu, „Postmodernismul românesc” ca instituție a exprimării și un important studiu de caz: romanul „generației ’80” (1/2001) sau Dumitru Crudu și Marius Ianuș, Manifestul fracturist (2-3/2001). M. W., N. Br.
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
traduce din La Fontaine, Chateaubriand, Lamartine, Nicolas Gilbert, Al. Dumas, E. Guinot, transpune în românește basmul sârbesc Lâna de aur. Publică, de asemenea, versuri, povestiri și nuvele, unele apărute și în alte periodice, însemnări de călătorie, cronici literare, recenzii, note polemice. Au mai colaborat Grigore Bengescu, Iuliu I. Roșca, D. Teleor, N. B. Locusteanu, V. Rusănescu. R. Z.
VESTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290508_a_291837]
-
nu le pot lecui. / Sărutul Poeziei / i-a strălucit totdeauna pe frunte”. Dicțiunea suferă o modificare importantă în Dați ordin să înflorească magnolia (1977), prin întoarcearea spre fețele actualității, în primul rând spre efectele civilizației mașiniste asupra umanității. Atitudinea devine polemică, demitizantă, iar modelele sunt acum versurile lui Geo Dumitrescu și ale lui Adrian Păunescu. Civilizația modernă aduce cu sine și o sciziune a sinelui, înstrăinarea, o ruptură a unității eu-lume, de aceea starea încercată este de neputință sau de regret
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
sentimental mărunt, și față de clișeele realismului socialist. Psihologia lor pare ciudată nu pentru că nu ar corespunde realității, ci pentru că se află în răspăr cu psihologiile convenționale, prefabricate, simplist previzibile, acreditate de modalități literare artificioase sau desuete. În subtext, suceala afirmă polemic ostilitatea prozatorului față de credința că viața poate fi investigată literar după șabloane și de aceea aceste personaje, care „își confecționează o mască de excentricitate și regizează în fiecare moment spectacole pitorești” (Gabriel Dimisianu), sunt vii, autentice, plăsmuiri ale unui realism
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
nu numai în tonalitatea stilistică specifică, ci și în pragmatica internă a spațiului ficțional: personajele acționează nu atât ca răspuns la somațiile realului (care reconstituie cotidianul cel mai banal al existenței sătești), ci în bună parte prin reacție, de regulă polemică, la tezaurul paremiologic obștesc. Ele caută fie să-și potrivească experiența individuală după proverbele în circulație, fie, dimpotrivă, să contrazică proverbele prin dovada vizibilă a experienței neconforme cu sentințele populare. E vorba aici de mai mult decât „comedia limbajului”, demersul
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
a doua ediție a volumului (2003) își așază proiectul sub o întreită influență (a lingvisticii textului, fundamentată de Eugen Coșeriu, a semiozei lui Ch. S. Peirce și a dialogismului lui Mihail Bahtin), V. nu ezită să deschidă uneori fecunde dialoguri polemice cu vocile de autoritate, semnificativă fiind, bunăoară, pledoaria privind reducerea relațiilor transtextuale propuse de Gérard Genette. Sub raport metodologic, principala miză o reprezintă legitimarea conceptului anunțat în titlu, care trimite la o „logică labirintică” a sensului textual, rezultată prin suprapunerea
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
bun început, atunci când își caracterizează demersul ca unul „descriptiv, vizând mai întâi codurile poetice normative pe care teoreticienii simbolismului românesc le-au făcut cunoscute în numeroase intervenții de natură fragmentară, nesistematică, într-un limbaj nu atât conceptual, cât predominant eseistic, polemic și chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile teoretice consistente ale lui Ovid Densusianu, N. Davidescu, Pompiliu Păltănea, Ion Minulescu, Ștefan Petică, ci și la acelea oarecum întâmplătoare, i se adaugă
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
de discuții publice la care am participat, În ultimii ani, pe tema identității transilvane. Ele ating cele mai controversate aspecte ale acestui subiect, cum ar fi regionalizarea, universitatea maghiară sau rolul istoricilor În promovarea naționalismului. Al treilea capitol abandonează tonul polemic În favoarea celui analitic-savant, atacând câteva dintre marile teme de studiu cultivate de istoriografia Transilvaniei, din perspectiva unei istorii a reprezentărilor sociale: imaginea patriei și a Europei, revoluția și sărbătoarea sunt principalele subiecte abordate. Capitolul al patrulea schițează o istorie a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conformiste, atâta vreme cât Îndemnul tovărășesc „ai grijă cum vorbești!” rămâne, din păcate, Încă actual În viața intelectuală românească. Prin ce se caracterizează cele două curente istoriografice? Primul dintre ele, cel al istoriografiei conservatoare, Încorporează trei tradiții intelectuale: 1) istoriografia romantică, militantă, polemică, de la mijlocul secolului al XIX-lea, al cărei scop principal era promovarea și exaltarea valorilor naționale; 2) istoriografia critică, pozitivistă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care punea accentul pe restituirea faptelor, așa cum reies ele din litera documentelor, ceea ce a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
faptului că produsele istoriografice sunt construite de oameni și sunt tributare subiectivității acestora a dus la interesul manifestat față de deconstruirea subiectelor istorice. Este ceea ce face, de exemplu, Lucian Boia, În lucrarea sa Istorie și mit În conștiința românească, provocând reacții polemice cărora le lipsește, din păcate, o minimă comprehensiune față de subiect. „Deconstruirea” sau „demitizarea” sunt, În fond, niște termeni care desemnează operațiuni intelectuale extrem de simple și necesare, practicate peste tot În lume, uneori de foarte multă vreme. Polemicile fără rost Întreținute
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ochii opiniei publice. În schimb, combaterea ideii „autonomiei Transilvaniei”, cot la cot cu vigilenții apărători ai unității naționale, te poate plasa Într-o postură cu adevărat jenantă și, În fond, dăunătoare spiritului public de la noi, copleșit oricum de asemenea mesaje polemice. 3. Încercând să preiau această povară fără alte explicații și justificări, voi aborda În continuare tema centrală a studiului lui Molnár Gusztáv, cea a identității istorice a Transilvaniei, elementul care fundamentează de fapt, În viziunea sa, posibilitatea și necesitatea autonomiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ar putea convinge nicicum pe superstițioșii români că În acele zile se poate lucra. Un an mai târziu, un autor român, Toma Costin XE "Costin" (ale cărui idei erau, practic, identice cu ale lui Maior XE "Maior" ), publică o lucrare polemică În care combate afirmațiile savantului străin. El afirmă că practicile religioase ale românilor nu constituie un argument care să le probeze indolența. Dimpotrivă! Afirmația potrivit căreia lenevia românilor s-ar hrăni din păzirea superstițioasă a zilelor de sărbătoare ș...ț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conaționalii lor nu puteau fi opriți de la lucru nici măcar În sfânta zi de duminică, iar autoritățile erau nevoite să ia aspre măsuri (precum Mavrogheni XE "Mavrogheni" În Țara Românească), pentru a le mai domoli pornirile laborioase. Este limpede că replica polemică a lui Costin XE "Costin" se Încadra și ea În repertoriul imaginilor subiective generate de discuția În jurul problemei sărbătorilor românești. Fără Îndoială că realitatea era mult mai nuanțată, atât În raport cu stereotipiile defavorabile românilor, cât și În comparație cu pledoariile celor care Încercau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de generația Școlii Ardelene și de intelectualii romantici de la 1848), imagine pe care am analizat-o pe larg cu altă ocazie, nu poate revendica o asemenea prioritate. Imaginea de sine a românilor a apărut În primul rând ca o replică polemică dată reprezentărilor construite de observatorii străini, percepții considerate ostile și denigratoare. Românii apreciau că aceste imagini aveau funcția de a legitima și de a Întreține dominația exercitată asupra lor de către respectivii străini oprimatori (printre care maghiarii ocupau locul cel mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tuturor cetățenilor spre același scop, și fericirea cetățenilor, În particular (Împreunându-și mâinile, ca cei care-și dau ajutor reciproc), să fie mai mare. Textul ales nu este unul lipsit de importanță sau reprezentativitate. El face parte dintr-o broșură polemică anonimă, publicată În anul 1812, la Pesta, aparținând, cel mai probabil, lui Petru Maior XE "Maior" . În această lucrare, cărturarul iluminist contrazice o serie de afirmații la adresa românilor, enunțate de geograful Martin Schwartner, afirmații pe care Maior le consideră defăimătoare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu privire la români pune În evidență funcția paradoxală pe care o joacă aceasta În relația dintre cele două comunități. Deși ea conține și numeroase aspecte „pozitive” sau „neutre”, ele nu vor fi apreciate ca atare de către români; dimpotrivă, vor stimula reacții polemice și un război reciproc al „imaginilor adversarului”. Cauza acestei neînțelegeri de fond o constituie lipsa de comunicare și de comprehensiune reală, deoarece fiecare Îl apreciază pe celălalt În primul rând prin filtrul unei imagini distorsionante, și nu prin intermediul unei Înțelegeri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din Principatele Dunărene avea darul să mai diversifice, din punct de vedere social și cultural, această masă uniformă. Concluziile pe care le-am avansat În studiile dedicate deja acestui subiect subliniau faptul că reprezentarea În discuție nu era nici excesiv de polemică și nici predominant negativă, așa cum ne-ar putea lăsa să credem conflictele politice care opuneau elitele românești și maghiare ale vremii. În primul rând, intelectualii maghiari nu acordau românilor o atenție deosebită. Ca urmare, textele referitoare la români sunt destul de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
consemnarea opiniilor străinilor despre noi, databil cel puțin din perioada romantică, a istoriografiei militante, În care se căutau În străinătate referințe cu autoritate, În vederea susținerii dezideratelor naționale. Ea se manifestă, de regulă, În forme superlative (selectarea obstinată a opiniilor laudative), polemice (atacarea virulentă a celor care nu ne-au Înțeles, prezentându-ne Într-o lumină nefavorabilă), sau autocritice (preluarea aprecierilor negative În sensul evidențierii lipsurilor și scăderilor proprii). Se dovedește deosebit de utilă studierea acestor aspecte din perspectiva raporturilor imagine de sine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prolifică“, a personalității lui Alberti. Cercetătoarea descoperă urme albertiene în sofisticata tramă lingvistic literară a cărții, în cunoștințele avansate de geometrie și inginerie, în invențiile mecanice, în obsesia perspectivei și în reprezentarea cinematică a scenelor, nu mai puțin în apărarea polemică a umanismului civic pacifist. Scopul scrierii acestei cărți ar fi fost acela de a o atașa, ca supliment, lucrării De re aedificatoria, compusă cu aproape 20 de ani mai devreme, înainte ca Alberti să fi abordat, propriu-zis, practica desenului arhitectural
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]