3,461 matches
-
remediata prin reglementarea din 1876, ce a acordat un interes mai mare exercițiilor cu caracter practic 76. Un moment important în evoluția studiului științelor la Universitatea Liberă l-a constituit înființarea în 1873 a Facultății de Stiinte Aplicate sau Școală Politehnica (École Polytechnique). Inițial, corpul profesoral al acestei instituții de învățământ superior era constituit din șapte cadre didactice ale Facultății de Stiinte, unul de la Facultatea de Drept și șapte noi titulari; Facultatea de Stiinte Aplicate avea în compunere cinci secțiuni (geniu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
autoritățile române pentru tinerii care mergeau la studii în străinătate. III.1 . Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) Pornim, în prezentarea datelor despre studenții români de la Universitatea Liberă din Bruxelles care obțineau diplome la Scoala Politehnica, tot de la studiul lui Constantin C. Angelescu. Acesta îi inventoria în articolul deja citat și pe doi absolvenți ai Școlii Politehnice, secțiunea geniu civil. Era vorba de Ștefan Constantin Hepites, despre care am vorbit mai sus (mai deținea doctoratul în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ce-și încheia studiile doi ani mai tarziu 1: Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitatea de proveniență) Secțiunea Total 1875 Hepites, Ștefan (Brăila) Geniu civil 1 1877 Radu, Elie (Botoșani) Geniu civil 1 În perioada 1875-1884 au finalizat studiile la Scoala Politehnica din Bruxelles, secțiunea geniu civil, 54 de persoane, dintre care doi români, un rus, un sud-american și un turc2. Secțiunea exploatări miniere înregistra 33 de absolvenți (1877-1884), dintre care doi străini (un francez și un german), cea de mecanică, cinci
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și un german), cea de mecanică, cinci (1882-1885), dintre care un rus; în fine, specializările legate de metalurgie și de chimie, numărau șase (1879-1883), respectiv patru absolvenți (1878-1884)3. Din 1884 și până în 1914 obțineau diplome de inginer la Scoala Politehnica din Bruxelles încă cinci români 4. Alexandru Cristea din Focșani (1889) a urmat specializarea ingineri de arte și manufacturi - secțiunea mecanică -, unde în perioada 1885-1911 au susținut examenele finale nu mai puțin de 64 de studenți, dintre care 18 erau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se leaga și prima alimentare cu apă a Bucureștilor (sistemul Bragadiru, 1901). A mai proiectat gări (Comănești, Curtea de Argeș, Galați), ca și edificii publice (Ministerul Lucrărilor Publice, azi Primăria Capitalei), fiind totodată profesor la Școala de Poduri și Șosele, respectiv la Politehnica din București. În 1926 devenea membru corespondent al Academiei Române. Să adăugăm câteva cuvinte și despre Grigore Bejan 8. Născut în 1865, fost ofițer de infanterie, autor de manuale militare, colaborator apropiat al lui Anghel Saligny la construcția podului de la Cernavoda
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Finanțe disponibilizase pentru schimbul avantajos în perioada ianuarie 1921 - mai 1922 nu mai puțin de 693196,05 franci belgieni 63. Să recapitulam câteva date dintre cele expuse de noi în capitolul pe care-l încheiem acum! Înființată mai tarziu, Școala Politehnica a Universității Libere din Bruxelles și-a sporit treptat efectivele, primind atât studenți belgieni, cât și străini. În total, șapte români au obținut diplomă de inginer a Școlii Politehnice de care am facut vorbire în perioada 1875-1903. Unii dintre aceștia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență transmisă de Însărcinatul cu Afaceri al Legației României în Belgia Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. 103 Ibid. 104 Despre atacurile la adresa Universității Noi din "Gazeta" și "Voința Națională", în Wim Van Rooy, Op. cît., p. 221. Vezi, spre exemplu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență transmisă de Însărcinatul cu Afaceri al Legației României în Belgia Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. Din acest document aflăm că Vespasian Pella și Mihail Costea scriau în numele a 18 studenți, dintre care 12 frecventau regulat cursurile. 115 Wim Van
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență transmisă de Însărcinatul cu Afaceri al Legației României în Belgia Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. 1 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, L'Université de Bruxelles, 1834-1884. Notice historique, Imprimerie P. Weissenbruch, Bruxelles, 1884, pp. CI-CXXXIX. 2 Constantin C. Angelescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Nu întâmplător, proiecte de reformă, precum cel al ministrului Titu Maiorescu, în 1874, accentuau componenta reală din învățământul secundar. Ducând măsurile spre extrem în ceea ce privește învățământul universitar, Maiorescu propunea chiar desființarea Facultăților de Litere și Filosofie la Iași, prin înlocuirea cu Politehnica 58. Așa cum au arătat unii teoreticieni ai educației, precum Ștefan Bârsănescu, "intelectualismul" a fost alimentat de politica școlară, atât prin procedeele de selecție a elevilor, orientate mai ales spre dezvoltarea intelectuală a tinerilor și mai puțin spre capacitățile lor totale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
2005) Prima femeie inginer silvicultor din lume, prima româncă intrată în Guinness Book. Fiica învățatorului Chiriac Dragomir, a dorit de mică să urmeze silvicultura, ceea ce a și făcut, în 1933, când a dat examen la Facultatea de Silvicultură, parte a Politehnicii din București, și a mers la cursuri alături de 130 de băieți care au făcut tot posibilul să o convingă să renunțe. Influențați de decanul Vintilă Stinghe, colegii refuzau să-i vorbească, o marginalizau, dar, cu timpul, după ce s-a căsătorit
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Cuvântului-înainte la Politicul în paranteză, domnul Decan al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara, profesorul Gheorghe Clitan, doamna Profesor Rodica Superceanu, fost Decan al Facultății de Științe ale Comunicării din cadrul Universității Politehnica din Timișoara, alături de soțul domniei sale, dragul meu profesor de matematică, Tiberiu Superceanu, dar și colegi, unii dintre ei foști profesori, dragi mie, printre care menționez numele domnului profesor Alexandru Petrescu, domnul Sebastian Petrișor, doamna Ștefana Ciortea-Neamțiu și alții, nemaivorbind de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Normală de la Iași (lucrează la dezmembrat mașini, 40 euro pe zi, fără contract sau asigurări), ea ingineră, probabil Îngrijește un bătrân, s-a precipitat să plece la un moment dat. Ne povestesc cu mândrie de copiii lor: gemenii au făcut Politehnica la Craiova, unul e asistent, cu 8 milioane pe lună, celălalt e calculatorist, dar n-are post bun. Nu vor să plece În afară. Fata e studentă la Arte plastice la București. tot ce câștigă trimit copiilor În țară. El
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dictaturii, să-și fi administrat „contribuția la căderea” ei mai sistematic decât a făcut-o și continuă să o facă Vătămatu’. Pe Vătămător l-am cunoscut la prima revenire în țară - începutul lui 1990. Era o întâlnire cu studenții de la Politehnică. El reprezenta un grup de taclale și-mi fusese recomandat călduros de către Vătămatu’. Oarecum distant, a ținut să ne lase - pe mine și pe celălalt invitat american - să înțelegem că nu-l impresionam cu nimic și că totul se face
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
păstrat totuși... Un alt ofițer german de care își amintește este colonelul Richard Osich, cunoscut prin 1940. Îi spunea, în glumă, "Stella Spatz" (vrabie). În toamna și iarna anului 1941, Stela Huțan urmează cursuri teoretice de zbor cu motor la Politehnica din București. Obținuse deja brevetul de planorist, și voia să continue cu zborul cu motor. Lucra încă la Societatea Franco-Română, iar cursurile erau seara. Printre alții, i-a avut profesori pe ing. Săveanu (cursul de aerodinamică), pe comandorul Botez (navigație
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
război, era mereu lipsă de locuințe și o bună parte din români, îndeosebi ardeleni, ne aranjasem la Frascati unde eu am stat până prin mai, când reușesc să mă instalez în capitală împreună cu un concetățean, rudă cu familia Iorga, student la Politehnică. Șederea mea la Frascati și drumurile lungi și zilnice au sporit mult oboselile. Sculatul foarte de dimineață ca să pot fi la ora 8 la Institut, rămânerea după-amiaza până târziu în Roma pentru a vizita unele și altele, nesfârșitele și obositoarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mult de o sută de metri și soldații din escorta (români de-ai noștri!...) au și Început cu Înjurături și cu lovituri de paturi de pistoale și de bate. Din cauza anemiei și oboselii, fostul meu șef de lucrări de la Scoala Politehnica din Timișoara, domnul Nicolae Popa, care se nimerise lângă mine În coloana, abia dacă se mai putea urni și atunci, ca să nu fie lovit de securiștii de escorta, din mers, i-am luat traista cu cele câteva obiecte pe care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
românesc. Totodată, s-a acordat o atenție specială învățământului liceal, cu prioritate celui teoretic, dar și învățământului elementar rural. Pedagogii timpului au susținut în mod constant ideea prelungirii duratei învățământului obligatoriu, înființării unor noi instituții de învățământ superior (de pildă Politehnica timișoreană) și tehnico-profesional, reglementarea învățământului particular și stabilirea codului deontologic al educatorului. Prelungirea duratei învățământului de la 4 la 7 ani a reprezentat un moment important în efortul general depus pentru ridicarea nivelului de cultură al populației. Modernizarea procesului-instructiv educativ în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se preconiza un învățământ de tip elitist. În deceniile interbelice, Parlamentul României nu a votat decât un singur act juridic privind învățământul universitar, Legea pentru autonomia universitară din 1931. În acest răstimp istoric au funcționat în România cinci universități, o Politehnică la București (fondată în 1920), două Academii de Înalte Studii Comerciale și Industriale (București, Cluj), două Academii de Studii Agricole (București și Cluj). În preajma celui de-al doilea război mondial în România activau aproximativ 50.000 de cadre didactice de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
căsătorit cu Caroline Massin, atunci când aceasta a fost amenințată cu arestarea pentru prostituție ("singura eroare din viața mea", după cum singur aprecia Comte), căsătorie încheiată prin separarea celor doi. Refuzându-i-se accesul în învățământul universitar ca profesor de matematică la Politehnică și ca profesor de istoria științelor la Collège de France, la începutul anului 1826 Comte a început să-și promoveze ideile printr-o serie de 72 de prelegeri ce urmau a fi ținute la domiciliu său (în fiecare duminică între
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
financiare, a adus la putere în interiorul marilor firme, o nouă categorie de conducători, "managerii", adevărați tehnicieni ai gestiunii formați în universități (Germania, țările scandinave), în acele "business schools" după modelul american existent dincolo de Atlantic sau în facultățile tehnice (în Franța, Politehnica, ENA, HEC sau Sciences Po, în Marea Britanic, London School, în Italia, Universitatea Bocconi din Milano etc.). Redusă ca număr dar modificată astfel, marea burghezie din lumea afacerilor și tehnocrației devin mai puternice decît niciodată. Proclamînd caracterul permanent și fundamental
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
minte. Și doar nu aveam să ne-apucăm de învățat la fizică ! Cel mai la îndemână ne era fotbalul. Îmi amintesc de un meci de fotbal cu totul special, jucat pe un teren normal, cu zgură, nicidecum pe gazon, al „Politehnicii”, de patru echipe simultan: două ocupau o poartă, celelalte două, cealaltă poartă. Aveam două mingi și când atacau unii, ceilalți se dădeau la o parte. Situația păruse cea mai bună soluție deoarece nici noi, cei de la Universitate (două echipe), nici
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
echipe simultan: două ocupau o poartă, celelalte două, cealaltă poartă. Aveam două mingi și când atacau unii, ceilalți se dădeau la o parte. Situația păruse cea mai bună soluție deoarece nici noi, cei de la Universitate (două echipe), nici cei de la Politehnică (celelalte două echipe) nu am vrut să cedăm terenul. La un moment dat, a fost organizat un campionat de „fotbal de masă” în cameră. Pe o masă netedă erau marcate două porți, iar ca minge foloseam o monedă mică. O
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
promoție a Facultății de Fizică Iași III.8.4. Grupa 473 - în timpul studiilor universitare și după absolvire. Scurte comentarii spre aducere aminte A. În timpul studiilor universitare Am fost la început 31 de studenți. Pe parcurs, unii s-au transferat la Politehnicile din Iași (Apostol Corneliu) și București (Iosipescu Ileana, Ghinea Constantin și Georgescu Virgil). Unii au abandonat facultatea din diferite motive, alții au fost exmatriculați, cum s-a întâmplat cu colega Roza Rozenberg, care a părăsit facultatea, în anul al doilea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
unde au lucrat colegii mei, domenii în care fiecare și-a desăvârșit pregătirea (grade didactice, doctorate, alte facultăți, cursuri de pregătire profesională), unii au deținut funcții de conducere. De exemplu, colegul Ion Popescu a absolvit și Facultatea de Mecanică a Politehnicii din Brașov, ocupând apoi funcția de șef de secție la Uzinele „Steagul Roșu” din Brașov; colegul Alexandru Puiu a ocupat funcția de șef al Serviciului Aparate de Măsură și Control de la Combinatul Chimic Borzești, iar colegul Paul Toma a ocupat
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]