3,008 matches
-
de Aconcagua, "santinela de piatră", ne-au fost o casă de care ne amintim cu încântare peste ani și ani, la care am revenit adesea de multe ori în drumurile noastre sud-americane, cu bucurie. Cum au maculat și au urâțit popasul nostru, în această casă frumoasă, "colaboratorii mei cu ochi albaștri" de la Ambasadă sau din Centrala "Cooperativei Ochiul și Timpanul", câteva "MONSTRE" (nu mostre) din dosarul de la securitate: D/3130 /T.I. dos. Nr. Fn Strict Secret Tov. Ltcol. Radoi 10 nov.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fost decât un pas. Micii negustori n-au putut supraviețui decât având complicitatea micilor navigatori, care obțineau mărfurile aproape gratis, direct de pe vasele ce le transportau. Comerțul independent în Marea Roșie, Golful Persic și coasta Malabarului a construit un circuit regulat (popasul era insula Madagascar), practicat de marinarii din Boston și New York. La începutul secolului al XVIII-lea, pirateria nord-americană era o afacere în floare, cu depozite și agenții în multe porturi, din Salem, în N, până în Carolina de S. Locul de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
predat Amiralității, după completare. Formați deja ca oameni de punte, pirații se supuneau rigorilor navigației și condițiilor extreme pe care le generau capriciile oceanului. Mult trâmbițata lor viață de huzur se desfășura, dacă era cazul, în zilele de acalmie, în popasurile prin porturi sau cât timp aveau buzunarele pline. O privire de ansamblu asupra existenței la bordul unui vas de pirați nu ar constata mari diferențe față de un vas militar sau civil, cu adaosul unui spațiu mai strâmt de supraviețuire, dacă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
deschiderea la Marea Neagră și interesele comerciale ale statelor europene (Anglia, Austro-Ungaria, Rusia) se concentraseră în a elibera navigația pe Dunăre și mare de monopolul otoman. Atmosfera levantină a porturilor românești a fost contrabalansată, în roman, de cea extrem occidentală, prin popasurile pe litoralul francez și sud-american. Fost ofițer de aviație pasionat de veliere și de călătorii, autorul lăsa să se înțeleagă, în 1964, că a încercat să-și construiască, înainte de război, o modestă corabie a visurilor, într-un șantier dunărean, dar
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
apei, de la vreo 250 m depărtare, căci cișmelele publice cu care înzestraseră orașul edilii Iașilor (ca să nu scriu și eu Ieșilor, cum spun localnicii...) erau destul de depărtate: cu o găleată mare, de-mi trecea de genunchi, aduceam apă făcând câteva popasuri, pe ploaie și pe ger, pe zăpadă și pe noroi - prin fiorosul glod ieșean din timpul acelui refugiu. Corvoada aceasta se repeta de câteva ori pe zi - și nu odată câte o tragică întâmplare îmi vărsa găleata tocmai când era
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
după atîta doliu și mizerie, semănau disperarea și nemulțumirea în rîndul maselor. La Paris, devenit mai mult ca oricînd un centru cosmopolit unde se întîlneau numeroase naționalități, elitele intelectuale suportau asalturile veneticilor, a căror origine incertă nu era decît un popas întîmplător pe calea care-i aducea din orienturi îndepărtate. Dadaismul se etala, în plină ofensivă împotriva clarității și a bunului simț, al cărui joc suspect urmărea în taină o politică dizolvantă; belle-artele și literatura erau infestate de paraziți ale căror
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reportajului merită spusă. După mai multe antrenamente, echipa pleacă la Tîrgu Mureș pentru un meci de campionat. Cu un microbuz închiriat, din acelea care înspăimîntă șoselele. Fetele moțăie una cu capul în poala celeilalte. Se mănîncă din pungă, la un popas. Pe serpentinele care urmează, sandviciurile înghițite în grabă se revoltă. O fată vomită, ținută de frunte de o colegă. Altă colegă o freacă pe față cu apă. Se ajunge la Tîrgu Mureș. Stadionul gloriei lui Bölöni și Hajnal e părăginit
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
celălalt, se cumpănește liniștitor în interioritatea sa prin confirmarea de către celălalt a propriei prezențe. Vorbind cu acest camarad al drumului comun, adresându-i-se și fiind apelat, privindu-l și fiind privit, simțindu-i dinamica mersului și a staționării întru popas și acceptându-l ca o conștiință ce, la rândul ei, îi simte mișcarea și repausul efemer, călătorul îl percepe pe tovarășul său întru străbaterea depărtărilor drept o oglindă în ceață care, deși nu îl redă fidel, detaliat, îi amintește totuși
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Sburătorul, Gândirea. Din acești ani datează polemica lui G. Călinescu cu reprezentanții noii spiritualități. Mai târziu ironia lui se extinde și asupra ortodoxiștilor, în scrierile cărora, zice criticul, coboară sfântul mucenic Evlampie, sfântul ierarh Averahie, preafericitul Mamant etc. 1928 Scurt popas timișorean, ca profesor. 1930 Scoate revista Capricorn (nr.1 și 2, 1930), din care reținem eseul anti-gîndirist: De disparitione angelorum. 1932 Apare Viața lui Mihai Eminescu, primită favorabil de G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Pompiliu Constantinescu, M. Ralea, Ș. Cioculescu etc.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cădeau la mas, ca albinele zăceau; nice cădea stol peste stol, ce treceau stol de stol, și nu se porneau până nu se încălzea soarele bine spre prânz; și călătoreau până îndeseară, și până la cădere de mas cădeau și la popasuri. Însă unde mâneau rămânea numai pământul negru, împuțit; nice frunze, nice paie, ori iarbă, ori semănătură, nu rămâneau și se cunoștea și poposeau, că era locul nu așa negru la popas, cum era unde mânea acea mânie a lui Dumnezeu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îndeseară, și până la cădere de mas cădeau și la popasuri. Însă unde mâneau rămânea numai pământul negru, împuțit; nice frunze, nice paie, ori iarbă, ori semănătură, nu rămâneau și se cunoștea și poposeau, că era locul nu așa negru la popas, cum era unde mânea acea mânie a lui Dumnezeu." În portrete intră în măsuri egale simțul personalității și ideea de destin, de aceea umorul e liric, transcris teatral. Ștefan Tomșa II dă poruncă "răcnind" să fie omorât Vasile Stroici, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ele s-au organizat în două cete, una a rămas acasă pentru a apăra plozii, glia și avutul de pohtele celor nepoftiți iar a doua ceată a plecat să ,,viziteze” Asia și să ochească ce poate fi prădat făcînd primul popas în trecătoarea munților Caucaz spre Marea Caspică iar Iordanes ne spune la Vll,51: ,,Acolo și-au așezat tabăra un timp amazoanele pînă ce și-au întărit armata. Ieșind de acolo și trecînd fluviul Ales, au supus cu același succes
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ce scrie iar deprinderea nu a fost luată de la prădătorii migratori care s-au abătut în roiuri asupra acestui pământ. Tăblițele geților confirmă adevărul scris de cronicarul ungur. Timp de o mie de ani pămîntul nostru a fost poarta și popasul numeroaselor urdii care căscau ochii către averile altora din apus sau doreau un ținut mai mănos pentru turmele lor. Într-o scrisoare a papei Inocențiu lll, către episcopul catolic de Calocea din primii ani ai secolului Xlll apare menționată ,,țara
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și invita câte un trecător în casă „la o cană de vin”. Treceau iarna lipoveni care transportau, cu căruțele, mărfuri de la Focșani la Brăila. „La trei vânturi”, casa fiind în câmp, între Măntăila și Râmnicelu, era loc bun și de popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
temniță grea, dar pe Costinel Popovici nu l-au descurajat, nu l-au clătinat. El crede! Viața legionarului este o pătimire continuă (vezi patimile Mântuitorului Iisus Hristos) și un urcuș ce continuă întru desăvârșire. Temnița, pentru el, a fost un popas pe drumul ales, convins că vom birui toate cumpenele vieții și toate vrăjmășiile și nedreptățile. Temnița a fost pentru el o luptă cu sine, o luptă între tristețe și virtute, sublimul vieții. Din voința lui Dumnezeu, eu am fost achitat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
viclean. Orice rătăcire are cale de întoarcere: Pocăința, care înseamnă întoarcere la Dumnezeu. Omul nu este creator de lumină, ea este una singură și vine de la Dumnezeu. Adevărul trebuie rostit impetuos și cu curaj. Suntem dezrădăcinați, dar nu răpuși. Nici un popas. Viața și lupta își urmează cursul lor. Aștern pe hârtie aceste rânduri sub imperativul: să mărturisesc adevărul. După ani mulți de temniță (cincisprezece), licori de foc, hărțuit apoi în așa zisa libertate și ros de multe amărăciuni care voiau să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ioan Fruma. Sunt prezenți cu versuri Horia Petra-Petrescu (Durerea - parafrază baudelairiană, Bătrânii) și George Fonea (Scrisoare din Basarabia), George Vaida (Sonet, Sus, Sonet pentru munți, Pe țărm, Lacrimile noastre, Drum) și Ion Th. Ilea ( Peste îngrădire, Isvod pentru inimă, Zori, Popas la răscruce de veac), în timp ce Mircea Alexiu, Ionel Neamtzu și I. Săndulescu colaborează cu proză. Giuseppe Cifarelli publică aici câteva traduceri: Gabriele D’Annunzio, Unda și Canto nuovo (fragment), Giovanni Pascoli, Trăsnetul, Tunetul, Nădejdi și amintiri și Cucuveaua, Lionello Fiumi
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
de informații politice interne și externe, sociale, economice, sportive, cu pagină literară, T. se dorește a fi „un informator sincer și de încredere”, care „crede în libertatea scrisului”, după cum se precizează în articolul-program semnat de Grigore Gafencu. În cadrul rubricii literare „Popasuri” apar articole de Traian Șelmaru, N. Carandino, N. M. Condiescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Petru Comarnescu, Emil Ciomac, Miron Radu Paraschivescu (Ce este poezia ș.a.), Virgil Ierunca (Poezie și realitate ș.a.), Geo Dumitrescu (Poezia, ființă necunoscută, Poezia pentru toți), tot
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
tentativele lui T. de a aborda aspecte controversate ale istoriei românești, și nu numai. SCRIERI: Brazdă și paloș, I-II, București, 1954-1956; Interceptarea, București, 1963; Muntele, I-II, București, 1963-1967; Atac la sol, București, 1965; Steaua de mare, București, 1966; Popas în Madagascar, I-II, București, 1967; Strămoșii, București, 1967; Dincolo de linii, București, 1968; Taina recifului, București, 1968; Vitejii, I-II, București, 1968; Aproape de zei, București, 1969; A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
apropiere de târg; neliniștea Vitoriei pentru întârzâierea bărbatului ei, peste obicei, cunoașterea și “citirea” semnelor naturii; mersul femeii la părintele Dănilă, la biserică, să-i “ceteasca”; mersul la baba Maranda, care avea “unele tainice științi si meșteșuguri”; drumul la Piatra, popasul la mânăstire, la icoana Sfintei Ana; mersul la autorități pentru a-și spune necazul. Partea a doua, începând cu cap. VII, când Vitoria “are într-însa știința morții lui Nechifor Lipan si crâncena durere, se văzu totuși eliberată de întuneric
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se văzu totuși eliberată de întuneric”; părintele Dănila îi scrie jalba către autorități; trimite fata, pe Minodora, cu zestrea la mânăstirea Văraticului, la călugărița Melania, sora mamei Vitoriei; lăsarea gospodăriei în grija lui Mitrea; pregătirea de plecare. Firul naratiunii urmeaza popasurile Vitoriei Lipan în căutarea adevărului despre barbatul ei (itinerariul se sfârșește prin găsirea rămășițelor lui Nechifor între Sabasa si Suha). A treia, si ultima parte, stau sub semnul actului justitiar; prezinta actiunile Vitoriei pentru îndeplinirea datinei creștine și cinstirea mortului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă/ Și văd Îndrăgostiți la ceasuri sau cârciumile ce-s ticsite/ Și escapade, și popasuri, iubirile mereu trăznite./ Când orice osândit Își duce la groapă câte un amic/ Fără de preot, făr’ de cruce și neavând pe el nimic./ Dau caraliii de-nțeles că vom urma și noi curând/ Că altceva n-avem de ales. Dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la festivitate își scrutează cu nemulțumire conștiințele și se mustră pentru compromisurile făcute: poate Nancu, poate încă vreo doi. O aniversare în care n ai motive să evoci cu mîndrie trecutul profesional ori să aștepți cu intensitate viitorul e un popas fără semnificație. Reflecția mi-a fost întreruptă de Sp., care-i întreba nerăbdător pe vecini: „După asta, se dă ceva?” S-a dat, iar el - povestește vesel Sergiu - „s-a făcut tun”, „a coborît scările ca la bob”, fîșcîind și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nimeni! Apă otrăvită!” înmărmuriți, am privit cum o varsă la picioarele noastre. Scena mi s-a părut atroce și absurdă. Dincolo de rigorile exercițiului, era și un anume sadism în gestul său. Cred că-i făcea plăcere să ne vadă suferind. Popasul a fost scurt. Ne-am încolonat pentru a ne întoarce în tabără. Din cauza luminii puternice și a colbului ridicat de tălpile cizmelor, aveam ochii inflamați, gura și gîtlejul uscate. Tremuram cu întreg corpul, cuprins parcă de friguri. Dacă n-ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trei sînt cu noxe. Au apărut cazuri de hepatită virală, de encefalită - toate provocate de poluare, de alimentația proastă. Lumea nu știe proporțiile răului! După terminarea perorației, parcă strigat de cineva, intempestiv, a plecat ca din pușcă. *Am trecut, cu popasuri, prin cîteva numere de anul trecut (’85) ale revistei „Lettres soviétiques”. Sînt prea multe lucruri de spus, așa că n-am să notez aci decît opinia lui Robert Rojdestvenski (n. 1932), autorul a șaizeci și una de culegeri de versuri, despre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]