2,792 matches
-
20 persoane au sedii proprii, preoți, clase de elevi sau cursuri de limbă maternă. 1993 Agenda activităților 23.I Simpozionul „134 de ani de la Unirea Principatelor Române”. O delegație a societății "Ginta Latină", În frunte cu inginerul Ionel Humiță, a poposit la troița noastră din fața Sălii Sporturilor din Iași unde au păstrat un moment de reculegere și au depus o coroană de flori la statuia lui Al. I. Cuza din Piața Unirii. 24.II a) Parastas pentru eroii neamului, la biserica
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
conducerea d-ne. Directoare Maria Bejan. La muzeul local de istorie am asistat la un Simpozion cu o agendă foarte bogată și la dezvelirea unei plăci În memoria fostului director al Liceului A. D. Xenopol din perioada interbelică, Prof. Vatamanu. Am poposit la cimitirul familiei Stere din satul Ciripcău apoi la muzeul din orașul Florești condus de Prof. P. Moldovanu. În orașul Bălți corul Camerata condus de maestrul V. Pavalache a dat un spectacol În fața unui numeros public și a autorităților județene
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se Întoarce cu multă amărăciune. În Cernăuți la cimitir semnele funerare ale trecutului românesc poartă urmele profanării. Monumentele care amintesc de Aron Pumnul, familia Hurmuzăcheștilor, Flondor abia mai pot fi recunoscute. Urmele lui Mihai Eminescu din Cernăuți unde poetul a poposit În anii tinereții sunt ocolite cu grijă de traseele turistice. Aflăm cu acest prilej că Mihai Eminescu era fiul unei ucrainence, că avea nume ucrainean pe care i l-au schimbat șovinii români. În școala În care a Învățat el
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
material imens din care o parte s-a pierdut in Împrejurările războiului și ocupației care i-a urmat. Reproducem câteva rânduri din concluzia autorului volumului de documente Dr. Anton Rațiu: “Ceea ce m-a șocat și m-a surprins deosebit de plăcut poposind prin acele părți cu așezări românești de băștinași din Îndepărtatul spațiu de la nord de Kiev sau Uman, de lângă Pervomaisc sau Kirovograd de pe lângă Vosnesensk sau Cherson, Zaporojie, a fost faptul că, stând de vorbă cu ei, nu puteai să nu observi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de o rară frumusețe. Bisericuța „Regina Maria” era un giuvaer arhitectural. Cercetători ai Evului Mediu au creat cea mai vestită bibliotecă de bizantologie din lume, serele reginei aprovizionau cu flori nu numai orașele din țară. Vizitând Cadrilaterul În 1986 și poposind mai mult timp În peisajul Încântător al Balcicului Îl ascult pe Andrei Șarametev găgăuz dintr-un sat de lângă Varna. Pe timpul romanilor a fost sergent Într-un regiment pe Valea Prahovei.” De la Balcic la Turtucaie toate satele sunt locuite de neamuri
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
același loc. Ne-a întrebat ce cărți căutam și când i-am spus "Fleurs du mal" și "Cântarea cântărilor" am văzut că a făcut ochii mari, așteptându-se probabil la "Cei trei muschetari" și "Robinson Crusoe" (al cărui erou adevărat poposise cândva prin Chile). A chemat o vânzătoare și i-a spus să caute cărțile și ne-a condus într-un birou alăturat unde lucra soțul ei. Ne-a prezentat bucuroasă, informându-l drept "carte de vizită" și ce rarități căutăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Columb la Bach și de la poetul Ruben Dario la zeul Pan! În peregrinările prin centru, un popas făceam întotdeauna la Cerro Santa Lucia (cerro semnifică înălțime, deal), locul unde la 13 decembrie 1541, ziua Sfântului Santiago, Pedro de Valdivia a poposit pentru prima oară cu cei 150 de oameni ai săi, zonă transformată în 1872 de primarul Vicuna Mackena într-un admirabil complex arhitectonic de scări, balcoane, grădini și fântâni arteziene. Maiestuoasa catedrală din Santiago merita o vizită și am intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
au început să se adune oamenii ce urmau să refacă viața târgului. Iașul era o ruină iar mai faimos, din punct de vedere cultural, decât orășelul de pe Șomuz, în Țara de Sus, nu exista altul. Sosiți unii din refugiu, alții poposeau acolo pentru prima oară în viața lor. Făcând pasiențe și confecționând obiecte din papier maché, incognito, locuia la Fălticeni una dintre nepoatele țarului Nicolae, soția unui colonel român care o salvase din Rusia. Pe vremea când fusese director de muzeu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
documentar. Atât cât era ea, literatura ieșeană a timpului se mai sprijinea pe câțiva universitari și enciclopediști grupați în jurul revistei Iașul Nou, care, din umbră, dirijau, prin hățișul dogmatismului și schematismului oficial, pe ceilalți. Datorită acestora, în noiembrie 1951, a poposit la Iași un copil de geniu: Nicolae Labiș. Era adus din Fălticeni de Const. Ciopraga, viitor academician, el însuși absolvent la „Nicu Gane”, și de Ion Istrati, secretarul filialei Iași a Uniunii Scriitorilor. Cu toată mediocritatea literaturii, cultura ieșeană rămăsese
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
inerția” a fost mănușa azvârlită în obrazul oamenilor lipsiți de calitate, cocoțați în sferele importante ale lumii artistice și societății. Pasărea cu clonț de rubin Plin de elan dar inocent atât cât poate fi un provincial, la 17 ani Labiș poposea în capitală, încredințat că aici sau concentrat valorile culturii românești. Năzuind să pătrundă și el, lucru care s-a întâmplat repede, încă nu știa că Bucureștiul e totodată o concentrare de obedienți care, lingând blidele, pretind altora tot soiul de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dăruise trup și suflet perieghezelor. Ne făceam de lucru până să plecăm din cerc, doar-doar o să apară și el. Îi lăsam apoi înfipt în ușă un bilet cu indicația de direcție. După ce ne săturam de bătut coclaurii din Șorogari și poposeam să prânzim, la adăpost de vânt, într-o văiugă, în zare se profila și Gruia. Când ne observa, lua coastele dealurilor în goană, cu clapele căciulii pălălăind ca niște urechi de cocker. Aproape nemțoaică, mama lui îl crescuse metodic, cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Invoc aici doar o lucrare actuală, datorată lui Paul Ricœur, Memoria, istoria, uitarea − în sine un model pentru ceea ce se poate numi "program de cercetare" −, care acordă acestei probleme un capitol detaliat, încadrat de un comentariu filosofic propriu (17-35). Am poposit mai înainte asupra teoriei memoriei la Plotin, dat fiind că ea se inserează într-un câmp deschis de un interes aparte, între neoplatonismul târziu (vom reveni la secolul IV î.Ch.), gândirea stoică (marca filosofică a puterii principatului roman) și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Își sprijină coatele de pervazul ferestrei. Închide ochii. Vântul călduț i se joacă în plete. - Vino să hoinărim împreună! îi spune un GÎND ștrengar. Fetița nu se împotrivește. Se lasă purtată pe aripi de vânt și de închipuire. - Vrei să poposim aici? o întreabă GÎNDUL hoinar, oprinduse sus, pe Dealul Repedea. Privește pădurea!E toată smălțuită cu toporași, viorele și brebenei. - Să poposim, răspunde fetița. E foarte frumos! Totuși... parcă lipsește ceva? E prea multă liniște? De ce oare? - Întreabă pădurea! o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
GÎND ștrengar. Fetița nu se împotrivește. Se lasă purtată pe aripi de vânt și de închipuire. - Vrei să poposim aici? o întreabă GÎNDUL hoinar, oprinduse sus, pe Dealul Repedea. Privește pădurea!E toată smălțuită cu toporași, viorele și brebenei. - Să poposim, răspunde fetița. E foarte frumos! Totuși... parcă lipsește ceva? E prea multă liniște? De ce oare? - Întreabă pădurea! o sfătuiește GÎNDUL neștiutor. Fetița îi ascultă sfatul, dar pădurea nu are timp să-i răspundă.Trebuie să deschidă mugurașii, să le pună
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
încălzea soarele bine spre prânz; și călătoreau până îndeseară, și până la cădere de mas cădeau și la popasuri. Însă unde mâneau rămânea numai pământul negru, împuțit; nice frunze, nice paie, ori iarbă, ori semănătură, nu rămâneau și se cunoștea și poposeau, că era locul nu așa negru la popas, cum era unde mânea acea mânie a lui Dumnezeu." În portrete intră în măsuri egale simțul personalității și ideea de destin, de aceea umorul e liric, transcris teatral. Ștefan Tomșa II dă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-l linge pe obraz și sfâșie anteriile țiganilor, cu trăsura ce ia pe copil în vacanță, o "nadiceancă pe dricuri care scutura de minune, cu roțile galbene, coșul verde și capra neagră atârnată în curele". Descrierea casei lui Talpan unde poposește băiatul e gogoliană. De acum apar și bătrânii automatizați într-un singur tabiet sau idee fixă, boierii vegetabili, cuconii și cucoanele trăind din câteva minuscule elemente sufletești. Totdeodată se glorifică oamenii rudimentari, cu frică de complicațiile civilizației, precum Petrea Dascălul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vin, seara vine și-a căzut zăpadă. * De ce te-aș plînge? acolo unde ești sunt îngeri, cu ușoare calești de fluturi, sunt fetițe care spun toată ziua rugăciuni și seara adorm cu povești de mătase brună pe ochi. * Seara de poposea lină, ca un coșciug de îngeri dus pe drumuri albe de heruvimi, ochii tăi își întristau albiile și apele. Să-ți aduci aminte și să te tângui, când tilincile vor muri irosite pe întinderi, să-ți aduci aminte și să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dogmaticii latrinității, atunci aceste cuvinte nu au ce căuta în limba română, logica nu poate să înghită asemenea prăpăstii chiar dacă au pretenții de adevăruri sacre. Cred că strămoșii irlandezilor au migrat din Anatolia după destrăma- rea regatului vechi hitit, au poposit în nordul Moldovei cîteva sute de ani unde au conviețuit împreună cu strămoșii noștri, dar săturîndu-se de meleagurile mioritice au luat-o la sănătoasa tot spre vest peste munți și văi, trecînd și peste mare pînă au ajuns la capătul lumii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cartea lui N. Georgescu trebuie salutată cu toată bucuria. Ea deschide un drum nou, în editarea poeziei lui Eminescu, pe care se impune să-l urmeze toți viitorii cercetători. Este, după părerea mea, ghidul obligator pentru toți cei care vor poposi, de azi înainte, pe textele eminesciene. (Convorbiri literare, ian. 2003) Marian Barbu: Folosindu-mă și eu de omniprezența luminii în viața lui Eminescu, găsesc cu cale că minunatele mărgele de sticlă colorate, propuse de N.C. Georgescu, în cartea Scrisul, ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cartea lui N. Georgescu trebuie salutată cu toată bucuria. Ea deschide un drum nou, în editarea poeziei lui Eminescu, pe care se impune să-l urmeze toți viitorii cercetători. Este, după părerea mea, ghidul obligator pentru toți cei care vor poposi, de azi înainte, pe textile eminesciene. (Gavril Istrate, în Convorbiri literare, ian. 2003)
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unor persoane de vază precum: regele Bimbisăra al Magadhei, Pasedani, domnitorul din Kośala, Iivaka, medicul lui Bimbisăra și comerciantul Anăthapindika, care au susținut primele comunități create. De pildă, Bimbisăra i a dăruit Maestrului o pădure de bambuși, în care acesta poposea deseori împreună cu monahii săi. Anăthapindika, bogatul negustor din Śrăvastī (păli: Săvatthi), a ridicat într-o pădure din apropierea satului o mănăstire în care Buddha zăbovea frecvent în timpul anotimpului ploios. Iluminatul a dirijat comunitatea progresiv formată în jurul lui, grație forței persuasive care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
recunoscut nici o diferență de castă sau rang social, și Calea pe care a predat-o era deschisă tuturor bărbaților și femeilor care erau pregătiți să-l înțeleagă și să-l urmeze. Învățătura lui Buddha atrăgea elita populației peste tot unde poposea. Cortegiul său era diferit de cel care-l urma pe Iisus. El includea brahmani, filosofi, prinți, nobili, negustori bogați, savanți, care fie deveneau monahi, fie reveneau în lume, dar manifestau față de Iluminat o simpatie activă. Clasa socială căreia îi aparținea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
va veni la sfârșitul lumii pentru a instaura pacea și dreptatea. După constituirea celui de-al doilea imperiu național, sub dinastia Gupta (320-470 d. Hr.) și ulterior sub dinastia lui Harșa (606-647), buddhismul continuă să înflorească. Pelerinii chinezi, care au poposit în India lungi perioade de timp între anii 400-700 d. Hr., ne oferă în descrierile lor o bună imagine a realităților buddhiste din acea vreme. De pildă, Fahsien, care a vizitat India între anii 399-413, ne relatează că buddhismul făcea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Vitoria îl judeca pe Lipan. Avea ea să-i spuie multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întîlnirea dintre Vanea și Azorel (variantă a celui cu Laika și Grivei) și discuția lor pe tema schimbării. N-a terminat bine Sp. și a venit Cs. ca să-i „dedice”, chipurile, lui Carmen, „bancul cu săpunul” (o scabrozitate). În fine, poposit în redacție, Dan Dumitrescu de la Onești dă drumul și el (nu fără talent anecdotic și cu o voce impozantă) unei porcării: bancul cu cei doi stareți aflați la reciclare! Trecînd de la haz la îngrețoșare, mi-a venit să strig cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]