5,162 matches
-
Realitatea Zilei”, „știrea Zilei” etc.) și talk-show-uri destinate divertismentului, care tratează teme legate de viața vedetelor, viața de familie, sănătate, hobbyuri etc. („De 3 ori femeie”, „Teo Show”, „Lori”, „Trenul vieții”, „Oamenii vorbesc” etc.). Talk-show-ul politic a devenit în epoca postmodernă unul dintre cele mai importante spații destinate dezbaterilor democratice. Talk-show-ul propune un simulacru de agora, în care se discută probleme politice grave, urgente, văzute însă prin prisma potențialului lor de spectacol. Televiziunea ne prezintă nu dezbaterea politică ș...ț ci
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
implicare a aspectelor general-culturale În viața socială corelată direct „economiei”. Se vorbește de „dematerializarea” sau „subiectivizarea” produselor prin prevalarea tot mai mare a aspectelor de „soft” (programe de calculator) asupra celor de „hard”, „intelectualizarea” tehnologiilor (tehnologiile informatico-cognitive), trecerea spre modelele „postmoderne” ce pun pe prim-plan „valorile spirituale”, față de cele „materiale” (mai corect, a cerințelor spirituale de viață față de cele materiale), „spiritualizarea economiilor” etc. „Ceea ce s-a petrecut În viața modernă nu este doar Îmburghezirea culturilor războinice și Înlocuirea pasiunilor prin
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
strict procedurală, neutră, neimplicată În ansamblul de interese, opinii, cerințe, ideologii etc. Managementul nu este un actor „deasupra” conflictelor sociale din organizații. Dimpotrivă, ca expresie a conducerii, managerul reprezintă „persoana” proprietarului, a investitorilor, acționarilor și nu este deloc „imparțial”. Teoriile postmoderne (critice, deconstructiviste) dau chiar definiția managementului În raport cu funcția sa esențială; a exprima interesele prioritare ale proprietarilor, „Managementul” poate fi privit ca o funcție de coordonare legitimată prin care conflictul dintre aceste interese diferite poate fi menținut În centrul atenției („could be
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
problemelor și ordonarea diferită a priorităților. De asemenea, din problemele identificate de femei și bărbați ca fiind prioritare reies diferențe de gen, respectiv că femeile și bărbații au și o agendă diferită. Dualismul femei/bărbați a fost criticat de feminismul postmodern mai ales pentru că separă lumea în două părți, și nu într-omultiplicitate. Pentru feminismul valului al treilea, este relevantă pluralitatea experiențelor pe care le au femeile, importante fiind acum diferențele „între femei situate în contexte sociale și politice particulare” (xe "Miroiu
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
formă particulară pentru femeile de etnie rromă și pentru cele cu educație superioară. Dar această observație care vizează particularul nu se referă doar la modul în care raportăm teoria la agenda cetățenilor din România, ci și la contextualizarea/adecvarea teoriilor postmoderne la agenda acestora. Dacă femeile auși interese comune, teoriile moderniste ale feminismului liberal și socialist sunt mai apropiate de interesele femeilordecât cele postmoderne. Din identificarea agendei femeilor și a bărbaților a reieșit că este necesar să nu abandonăm dualismul femei
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
la modul în care raportăm teoria la agenda cetățenilor din România, ci și la contextualizarea/adecvarea teoriilor postmoderne la agenda acestora. Dacă femeile auși interese comune, teoriile moderniste ale feminismului liberal și socialist sunt mai apropiate de interesele femeilordecât cele postmoderne. Din identificarea agendei femeilor și a bărbaților a reieșit că este necesar să nu abandonăm dualismul femei/bărbați, deoarece există diferențe între agendele lor. Este, de asemenea, necesar să identificăm ce anume presupun aceste diferențe. Ele trebuie avute în vedere
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
care operăm și consecințele acceptării sau contestării acestuia? În cazul opoziției egalitate/diferență (inegalitate), scopul este atingerea egalității, care presupune utilizarea unei norme masculine universale. Dar postmodernismul critică universalul și îmbrățișează particularitățile. În acest caz, abandonarea feminismului modern în favoarea celui postmodern este în detrimentul femeilor. În legătură cu agenda intereselor femeilor și ale bărbaților, reiese că femeile nu își permit să fie postmoderne dacă au sărit modernitatea și nu își permit să nu utilizeze argumentele feminismului liberal, și el tot un proiect modern. Lipsa
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
presupune utilizarea unei norme masculine universale. Dar postmodernismul critică universalul și îmbrățișează particularitățile. În acest caz, abandonarea feminismului modern în favoarea celui postmodern este în detrimentul femeilor. În legătură cu agenda intereselor femeilor și ale bărbaților, reiese că femeile nu își permit să fie postmoderne dacă au sărit modernitatea și nu își permit să nu utilizeze argumentele feminismului liberal, și el tot un proiect modern. Lipsa banilor/veniturile mici a fost o problemă identificată de femei indiferent de vârstă, educație, mediu de rezidență. Aceasta survine
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
este în interesul femeilor. Anumite teoreticiene feministe afirmă că postmodernismul trebuie să evite simpla celebrare a diferențelor și a particularităților doar de dragul diferențelor și al particularităților (xe "Fraser"Fraser, xe "Nicholson"Nicholson, 1990). Diana xe "Coole"Coole susține că „printre postmoderni este la modă să prezinți diferențele de gen ca fiind deja depășite și confuze (...), dar când trebuie să reprezinți și să ameliorezi opresiunea grupurilor sociale, granițele sunt și trebuie să fie mai clare” (xe "Coole"Coole, 1993, p. 210). Prin
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
să prezinți diferențele de gen ca fiind deja depășite și confuze (...), dar când trebuie să reprezinți și să ameliorezi opresiunea grupurilor sociale, granițele sunt și trebuie să fie mai clare” (xe "Coole"Coole, 1993, p. 210). Prin urmare, o politică postmodernă nu poate fi uxe "Băluță"rmărită exclusiv, iar feminismul, pentru a-și atinge scopul (autonomia femeilor), trebuie să apeleze la diferite strategii, în funcție de nivelul la care acționează. Cred că, atunci când introducem diferențele în practica politică, este necesară ancorarea lor, a
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
la locul de muncă, 2003, Centrul „Parteneriat pentru Egalitate”. xe "Christopher"Christopher, Shannon, 1995, „A World Made Safe for Differences: Ruth Benedict’s «The Chrysanthemum and the Sword»”, American Quarterly, vol. 47, nr. 4, pp. 659-680. Connor, Steven, 1999, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, Editura Meridiane, București. xe "Coole"Coole, Diana H., 1993, „Contemporary Feminism: Towards Postmodernism?”, în Diana H. xe "Coole"Coole, Women in Political theory. From Ancient Misogyny to Contemporary Feminism, ediția a II-a, Macmillan, Houndsmill
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Women’s Interests in Local Politics”, în Kathleen B. Jones, Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir (ed.), The Political Interests of Gender: Developing Theory and Research with a Feminist Face, Sage, Londra. xe "Hekman"Hekman, Susan J., Gender and Knowledge. Elements of Postmodern Feminism, Northeastern University Press, Boston. xe "Hirschmann"Hirschmann, Nancy J.; xe "Di Stefano"Di Stefano, Christine, 1996, Revisioning the Political. Feminist Reconstructions of Traditional Concepts in Western Political Theory, Westview Press, Boulder, Columbia. xe "Hoagland"Hoagland, Sarah Lucia, 1990, Lesbian
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
punerea pe același nivel a tuturor părerilor reprezintă fundamentul democrației, o convingere complet imbecilă și contradictorie. Dacă toate opiniile au aceeași valoare, atunci convingerile antidemocraților sunt la fel de valabile ca ale democraților. De fapt, neonaziștii europeni s-au Înscris În curentul postmodern. Iată ce spune Jean-Yves Gallou: „Nu există o logică universală care să fie valabilă pentru toate ființele raționale. Fiecărui substrat etnic Îi corespund o logică proprie, o viziune personală asupra lumii”. Relativismul cultural, care părea atât de eliberator, duce În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
jos a orașului Cluj sau București”. „Judecata” dlui I.N. este multiplu amendabilă. Ea exprimă - fără echivoc - o mentalitate retardatară, defazată, predispusă - din comoditate și imobilism intelectual - la un vulgar reducționism al noțiunilor. Deși n-a citit prea mult din literatura postmodernă românească (din cea occidentală nici atât) - bănuim, la drept vorbind, un imens lapsus de lectură, nu știu dacă poate vehicula câteva nume de autori - domnia sa are o opinie demolatoare despre aceasta. Nu e nimic de făcut... Recomandarea mea rămâne aceeași: cât
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a fost o metaforă și că trebuie interpretată ca atare. În acea seară BBC-ul a transmis de două ori reportajul corespondentului său aflat la Iași, parcă încercând să decripteze limbajul metaforic al politicianului-poet. Tot o metaforă, de data aceasta postmodernă, mi se pare și lista de acum a lui Nicolae Dabija. Domnia sa rămâne poet, un romantic ușor întârziat, despre care am scris și eu cu respect și exigență, dar care crede că poate opera cu același instrumentar al imaginației și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
putea fi considerat un atribut al postmodernității, încă un semn al "sfârșitului Marilor Povestiri" (după J.F. Lyotard), pare mai curând o reașezare a narativului în forme miniaturizate, diseminate, personalizate. Ca fapt cultural, narațiunea se află în general într-o "condiție postmodernă" a multiplicării, a fragmentării, a subiectivității și tehnicismului 287, nu a eradicării. Declinul povestirii de manual a fost acutizat și de noua preferință pentru documente, modernizarea lecțiilor devenind sinonimă cu identificarea surselor istorice, scoase din instrumentarul exclusiv al profesioniștilor și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cultura mass-media "a făcut din istorie o agresiune"293, exploatând în același timp, cu deplină libertate, factologia istorică, ca bază de date și ofertă comercială. Se poate însă concepe o narațiune fără evenimente și fără personaje? Sau, așa cum acuză critica postmodernă a istoriei, fără un act deliberat de "punere în intrigă?"294 Întoarcerea la narativ, la faptul de a povesti, nu înseamnă doar reducerea trecutului la o arhivare a celor implicați și a acțiunilor lor. Ce înseamnă totuși evenimentul pentru istoric
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
discurs, ea nu se poate situa în afara societății, căci "disponibilitatea spre anume scenarii a membrilor unei anumite culturi permite crearea și interpretarea acțiunilor dintr-un text"298. Evenimentul și "durata lungă" nu se exclud, ci se justifică reciproc. Iar critica postmodernă a istoriei nu ignoră 299 faptul că istoriile de orice construcție au ca subiect principal temporalitatea. Nu se poate construi nimic în afara narativului, iar minimalizarea sau ignorarea acestui fapt nu este productivă. Identificarea slăbiciunilor textului scris nu este echivalentă cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1). 27 Paul Ricoeur, Memoria, istoria, uitarea, traducere de Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik, Editura Amacord, Timișoara, 2001. 28 David Lowenthal, Trecutul e o țară străină, traducere de Eugeniu Stan, Editura Curtea Veche, București, 2002, p. 247. 29 "În istoriografia postmodernă, accesul la cunoașterea trecutului ca experiență vie este considerat a fi dincolo de puterile noastre de cunoaștere [...], pentru istoricii epocii mass-media, trecutul fiind complet absorbit în reprezentările sale" (Patrick H. Hutton, op. cit., p. 21). 30 Istoricii înșiși sunt cufundați în tradiție
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în Jean Claude Ruano-Borbalan (ed.), L'Histoire aujourd'hui, Auxerre, Éditions Sciences Humaines, 1999, p. 402. 292 Pierre Nora, Le retour de l'événement, p. 212. 293 Ibidem, p. 215. 294 Studiul retoricii istoriografice este un curent major al criticii postmoderne, cu versiuni foarte radicale la Hayden White, de exemplu (vezi lucrarea sa, Metahistory. The Historical Imagination in Nineteenth-Century Europe, The John Hopkins University Press, Baltimore & Londra, 1975). 295 Părintele "duratei lungi", Fernand Braudel, a fost foarte categoric în denunțarea efemerității
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Fernand Braudel, Les Ambitions de l'histoire, Éditions de Fallois, Paris, 1997, pp. 30-49). 296 Pierre Nora, op. cit., p. 212. 297 Ibidem, p. 223. 298 Jean-Michel Adam, Françoise Revaz, op. cit., p. 21. 299 Vezi o evaluare a concepțiilor moderne și postmoderne despre timp și istorie, în articolul lui Sorin Antohi, Studiile istorice între modernitate și postmodernitate, publicat în "Litere, Arte, Idei", supliment cultural al ziarului "Cotidianul", nr. 35, din 18 septembrie 1995, pp. 7-8. 300 Jacques Rancière, Les noms de l
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mentorilor mei, care m-au (in)format, studenților care m-au stimulat și nu în ultimul rînd familiei mele, care m-a sprijinit permanent în "aventura" mea semiotică. CUVÎNT ÎNAINTE DE CE SEMNE? DE CE SEMIOTICA? Pentru a oferi noi repere societății postmoderne a revoluțiilor comunicării și exploziei mediatice și a răspunde nevoii individului de a înțelege sensul, a prelucra sensul, a împărtăși sensul (comunicare vine de altfel de la "communis" precum "comuniune spirituală", "comunitate" și atîtea cuvinte din aceeași rădăcină). Dacă ne-am
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ascensiunea științelor umane, dar și de criza intelectualului angajat (M. Jean-renaud, 1998: 268). Dacă pentru unii cercetători structuralismul ar fi subsumabil postmodernismului, pentru alții viziunea holistă, ambiția scientizării și credința în progresul cunoașterii distonează profund cu individualismul, hedonismul și scepticismul postmodern. În spațiul francez, termenul poststructuralism aplicat de analiștii americani și englezi lui Derrida, Foucault este respins vehement de un T. Todorov (1996: 187) pentru care acest apelativ indicînd o continuitate și o depășire a ceea ce l-a precedat, este total
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
analiză "spectrală" fonologică, lexicală, semantică, ritmică a sonetului baudelairian Les Chats întreprinsă de Roman Jakobson și Claude Lévi-Strauss). Pentru cultura de masă demersul structural regulator devine un indispensabil mecanism de lectură activă atît în receptarea naivă cît și în cea postmodernă subversivă, critică și un mecanism de generare în serie a tipurilor mediatice dominante (soap opera, sitcom, roman polițist pentru genurile de televiziune sau fapt divers, mesaj publicitar pentru presa scrisă). Demistificare a literaturii "nobile" (highbrow) care nu mai poate avea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
noastră industrială ar vedea în primul rînd tigrul Esso și cavalerul Ajax, embleme ce ne plonjează într-o lume magic infantilă" (E. Morin, prefața la Cathelat și Cadet, 1976: 12). În epoca simulacrului și simultaneizării apare însă și o revenire postmodernă la funcțional, denotativ, fiabil în achiziționarea și utilizarea obiectelor (cf. G. Lipovetsky) și dublată de publicitatea referențială gen Daniel Ogilvy, de restituirea realului printr-o structură narativă și figurativă elocventă (cf. Super Glue și remake-urile sale: vecinul aspirat de un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]