2,756 matches
-
oamenii prindeau pești mari, crapi și somni. Eram uimiți noi, cei din clasa I-a, când în Siret a fost prins un somn mare, mai mare decât Doamna Învățătoare. Când am ajuns să citesc cartea Amintiri din copilărie a marelui povestitor Ion Creangă, îmi imaginam scena desfășurării evenimentelor pe malul Siretului. Ca și Nică mă furișam și eu prin grădinile vecinilor după fructe; nu că nu aveam acasă, dar fructele vecinilor mi se păreau adevărate trofee. Îmi venea greu sa-l
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
că nu aveam acasă, dar fructele vecinilor mi se păreau adevărate trofee. Îmi venea greu sa-l desprind pe Nică din peisajul satului meu, influențat fiind, poate, că tatălui meu i se spunea Nică Mustață; poate tocmai de aceea marele povestitor a rămas pentru totdeauna în inima și în sufletul meu. Tatăl meu era fochist de locomotivă, ceea ce la timpul respectiv era o funcție înaltă. Școala de mecanici de locomotivă a făcut-o la Iași, în perioada în care eu eram
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
au nimic lemnos, conțin doar mesaje directe și decriptate. Fiecare sunet de-al său ne îndeamnă să învingem, să mergem înainte. Nu sîntem obișnuiți nici măcar să auzim așa ceva, iar să facem ce ne spune cu atît mai puțin. mai 2003 Povestitorul de la Sindicat S-a stins Vasile Sotir și, astfel, a secat unul dintre izvoarele de spirit ale fotbalului. Cameraman al echipei naționale și apoi sindicalist, nea Bubu va rămîne în istorie prin umorul său, care-l făcea simpatic inclusiv adversarilor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
este măsura timpului "trăit", ci tocmai timpul "povestirii" (dintr-un document, imagine sau legendă orală). Imaginarul colectiv este modul de a depozita timpul și "marea poveste" a existenței unei comunități. Poate că el este cuvântul care rezumă universul, pentru un povestitor colectiv, al cărui "palat" ar pieri dacă s-ar rosti ultima silabă sau ar dispărea ultima imagine. Cu acest înțeles, timpul trecut este un "filosofem"−vector al imaginarului. Dacă prin filosofem înțelegem o unitate minimală funcțională într-un sistem de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
semantico-simbolică, productivă ea însăși: legătura cu evenimentele glorioase de altădată, cu patrimoniul memorabil de imagini (memorăbilis - "demn de amintit"; memor victoriae - "care-și amintește de victorie"; memorătus - "vrednic de amintit"), dar și cu nararea, ca strategie schematizată de memorare (memorător - povestitor) (Guțu 338-39). La evoluția semantică a acestei familii de cuvinte contribuie și substantivul memoria, care include atât sensul temporal al amintirii faptelor vechi, cât și pe cel de informație de dată recentă (memoria recentiorum temporum - "istoria timpurilor mai noi"). În
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de mesaj - imaginea; tipologia acestor procese este dată de "gradul" de imaginare - a nara (realist), a istorisi (simbolizând), a fabula (a crea "fantasme"); există, totodată, forme narative corelate acestei tipologii - narațiune, istorie, povestire, precum și roluri corespondente ale subiectului - narator, istoric, povestitor de fabule. Forța de reprezentare pentru trecut a acestui câmp sau a acestei rețele semantice este asigurată de utilitatea pentru comunitate și de funcția simbolică a noțiunii de historiae, cu capacitatea sa de a reda evenimentul ca printr-un ochean
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a noțiunii de imaginar. Să amintim totodată aici și faptul că din fabula, parțial coincidentă cu al doilea sens al substantivului historia (povestire, poveste) și cu cel al lui narratio, derivă și fabulator (un al treilea termen pentru rolul de povestitor); totodată, din sensul de bază,22 și cuvintele mai specializate: făbulōsē (adv. în chip fabulos, ca în povești), făbulōsus (adj. legendar, fabulos) și făbulor (vt. dep. a vorbi, a sporovăi).23 Funcția de povestire cu specific fantastic aduce familia lexicală
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
aduce familia lexicală proprie în zona de interes a imaginarului, în mod complementar față de cea istorică ("mimetică") sau de cea mitică ("simbolică"). Latina medie ne-a lăsat moștenire câte trei termeni pentru aceeași noțiune, povestire, respectiv pentru rolul său corespondent, povestitor, dar toți caracterizați de o anumită ambiguitate semantică și aparent nespecializați. Ulterior însă, începând cu latina târzie, cele trei serii etimologice de termeni își subîmpart într-un mod mult mai nuanțat câmpul de semnificații, conducând: prima, către rezultatul procesului de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
limbaj plin de moliciune, de altminteri cu o desăvârșită moderație, indiciu de tact artistic. Ca și Caragiale, Creangă e un dramaturg deghizat în prozator, un monologist, și limba sa e de fapt limba eroilor. Și obiceiul de a admira la povestitor puterea "de a crea tipuri vii" este nejustificat. Întrucât privește Amintirile și Moș Nichifor Coțcariul, se mai poate vorbi de tipuri vii în sensul autenticității. Căci altfel ce observație pătrunzătoare găsim în Amintiri? O mamă de la țară își ceartă copiii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se-ngăduie la drum..." * "- Ei apoi, zi că nu-i lumea de-apoi. Să te ferească Dumnezeu, când prinde mămăliga coajă. Vorba ceea: Dă-mi, Doamne, ce n-am avut, Să mă mir ce m-a găsit." O dată priceput mecanismul povestitorului, suntem luați de veselia lui și enunțarea goalei formule: vorba ceea trezește râsul. Mai este și o erudiție strict lexicală de cuvinte cu sonuri năstrușnice, mai degrabă cacofonice, precum una de cimilituri și zicători, produse, ca la Anton Pann, pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de fericire materială înfăptuită de oaspeți. Ei trăiesc la modul Canaanului, ospătând numai cu carne friptă și bând vin, însă după o rânduială care cere inițiere. Vinul e adus de Ancuța în cofăiel plin, cu ulcică mereu nouă. Înainte ca povestitorul să-și înceapă istoria, toți vâră ulcelele în cofăiel și lăutarii cântă. Din când în când Ancuța aduce de la foc pui fripți în țiglă. O altfel de existență această lume naivă nu poate gândi și știrile despre mâncările sărace din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în migrațiunea păsărilor. Uneori ți se pare că citești unele din cele mai bune romane ale lui Jack London și rămâi mirat, în ciuda deosebirilor de colori, de aceea și mișcare largă, astronomică. Luat în totalitate, M. Sadoveanu e un mare povestitor cu o capacitate de a vorbi autentic enormă. Prin gura sa vorbește un singur om, simbolizând o societate arhaică, de o barbarie ideală, pusă într-un decor sublim și aspru. Goticul, muzicalul lipsesc din această operă, care ar fi clasică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
așa de lipsiți de mister pentru el, ca un explorator pe valea Yukonului sau pe muntele Kilimandjaro. Scoarța modestă a solului natal e înălțată și sălbăticită, făcută, spre plăcerea expediției, impracticabilă. O mare doză de savuros donchișotism intră în maniera povestitorului, a cărui Rosinantă se cheamă Pisicuța și care are și un Sancho Pancha în făptura unui tovarăș leneș, somnoros și mâncău, înveșmîntat pe jumătate cetățean, pe jumătate militar. Homerismul lui Hogaș e acela romantic al lui V. Hugo, cu aceleași
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în acest caz, există unele forme de instruire pentru creatorul popular, dar ele sunt de cu totul altă natură față de cele obișnuite pentru creatorul de literatură cultă. Foarte multe persoane din mediul rural sunt și la ora actuală buni (minunați!) povestitori, dar își irosesc talentul, care s-a manifestat deja, deoarece nu trec în scris cele istorisite. Istoria literaturii, dacă ne referim numai la cadrul românesc, ne oferă două exemple, când doi asemenea povestitori, datorită influenței unor scriitori deja consacrați, au
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sunt și la ora actuală buni (minunați!) povestitori, dar își irosesc talentul, care s-a manifestat deja, deoarece nu trec în scris cele istorisite. Istoria literaturii, dacă ne referim numai la cadrul românesc, ne oferă două exemple, când doi asemenea povestitori, datorită influenței unor scriitori deja consacrați, au devenit, la rândul lor, scriitori de valoare. Este cazul lui Ion Creangă, după întâlnirea cu Eminescu, și al lui Panait Istrati, după întâlnirea cu Romain Roland. Aptitudinile înăscute pentru literatură, trecând peste excepții
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
îmi era plină de sânge. Au venit doctorii, cu Șuțu în cap, și ne-au spus să tăcem, să nu s-audă vorbă afară, că nu e nimic... Dar după o jumătate de oră, bietul Eminescu murise!” Modestia și simplitatea povestitorului nu scad întru nimic caracterul dramatic al acestor ultime ceasuri ale nefericitului poet. Faptele povestite aici sunt consemnate, de altfel, mai de mult, de acei care, în vreme, au stabilit condițiile în care Eminescu a fost ucis de un dement
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
căuta în actul creator, căci rezolvarea unei probleme este o treabă serioasă. În gândirea creativă sunt asociate două idei care nu sunt văzute obișnuit împreună. În umor este același lucru: percepem situația în două cadre de referință incompatibile între ele. Povestitorul glumei începe printr-o linie logică între elemente (un prim cadru de referință), conducând la acumularea de tensiune cognitivă, după care se trece într-un alt cadru total neașteptat, unde se oferă soluția, care este o farsă. Se produce descărcarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la scriitori din epoci diferite, ca Oscar Wilde, Henrik Ibsen și Lev Tolstoi. Ideile poporaniste sunt vehiculate și în Patru zile în Ardeal, relatare a unei scurte călătorii întreprinse în mai 1906, text ce relevă și un cert dar de povestitor, umor, spirit de observație, capacitate de portretizare în câteva tușe sigure. De altminteri, publicistul S. arătase de la început calități de scriitor. În „foiletonul social” din 1893, patetica expunere a crezului democratic și naționalist e așezată în rama, literară, a unei
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
viața intelectuală a celulei, povestind din cărțile pe care le-a citit. Cei care l-au ascultat în această „Academie de sub pământ” - cum îi spune Petre Pandrea, alt personaj al rezistenței intelectuale românești - mărturisesc că avea un dar remarcabil de povestitor și analist. Are o minte vioaie, deschide paranteze, știe să folosească termeni colorați, luați din cărți sau din limbajul străzii (fapt ce se observă și în scrierile sale), în fine, are din ce în ce mai mult vocație de duhovnic. Îi încurajează pe cei
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
epică răspunde diversității reacțiilor declanșate de schimbarea de regim. SCRIERI: Maestrul de lumini, București, 1985; „Tainele inimei”, București, 1988; Faust repovestit copiilor lui..., București, 1991; Povestiri din lumea nouă, București, 1996; Îngerul de la benzinărie, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Povestitori II, RL, 1985, 18; Marian Papahagi, Școala cotidianului, TR, 1985, 27; Nicolae Manolescu, Un prozator realist, RL, 1985, 35; Iorgulescu, Prezent, 327-330; Dan Culcer, „Maestrul de lumini”, VTRA, 1986, 3; Dimisianu, Subiecte, 270-275; Holban, Profiluri, 430-432; Mircea Iorgulescu, Lozul cel
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
fie țânțari însetați de sânge ori muște sâcâitoare, fie, în cealaltă extremă, coloși agresivi, ca elefanții și, în secvențe care își au trepidația lor, „monștrii apelor”, hipopotamii și crocodilii. Cu mic, cu mare, necuvântătoarele africane răspund prompt la apelul unui povestitor care nu mai știe ce pățanii să înșire ca să stârnească și să întrețină interesul. Un ingredient ar fi trebuit să fie și umorul. Dar incidentele ce se vor comice nu au nici un haz. Alte cărți ale lui T.-R., cele
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Nicolae, care se complace în rolul lui Don Quijote), peripețiile legate de copii, năzbâtiile micului Paolo fiind demne de un roman de aventuri. Descrierea orașelor vizitate abundă în referințe livrești, în special din poezia clasică italiană și franceză. Autorul e un povestitor înzestrat, care își presară amintirile cu tot felul de povești spuse celor mici, pe teme sud-americane sau românești. Pe de altă parte, pornind de la istoria și etnografia Braziliei, face comentarii amănunțite cu referire la ideile lui Claude Lévi-Strauss. Câteva capitole
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
de subsol, unde autorul dialoghează cu naratorul și/sau cu cititorul, și prin titlurile capitolelor (de exemplu, „Cap. II în care povestea e scurtată fără cruțare și împotriva tuturor rânduielilor povestirii, viața eroului însăși e stropșită aproape în întregime de povestitor, pentru a ne apropia de sfârșitul ei, plin de vesele peripeții” - Pursângele căpitanului). Procedarea e „postmodernă”. Câte ceva din ea se întâlnește și în prozele ulterioare, ca și în epigrame, chiar dacă nu se mai ating decât rareori performanțele din Hronic...: volumele
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
1941, la ediția a doua, un capitol nou (Figura lui Creangă), în care se străduiește să infirme pas cu pas, pe bază de documente, mărturii și fotografii, această imagine șarjată. Însă principala intenție a biografului e să demonstreze cultura marelui povestitor, argumentele venind în urma descoperirii unei lăzi conținând cărți adnotate ce îi aparținuseră. Creangă apare interesat de mai toate ipostazele importante ale cunoașterii, dornic să învețe limbi străine, cu o ascuțime a minții ce nu s-ar fi putut manifesta fără
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
se numește romancier. Baltagul 1. Date despre autor 2. Prezentarea conTinutului momentele subiectului 3. Personajele romanului; caracterizarea personajelor 4. Caracteristicile romanului 1. Date despre autor Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcanid. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Fiind numit de Geo Bogza “Ștefan cel Mare al literaturii românești”. Opera sa se poate grupa în câteva
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]