3,896 matches
-
și În afara tradiției marxiste”51.Ca urmare, progresul tehnic Înseamnă dezvoltarea sistemului tehnic În direcția complexității și eficienței economice a lui. De aici constatarea că progresul tehnic stă la baza creșterii eficienței economice și a creșterii economice Însăși. Într-o prelegere ținută de Herbert Marcuse În cadrul unui ciclu de conferințe organizat de Universitățile din Franckfurt și Heidelberg, cu prilejul comemorării centenarului nașterii lui Sigmund Freud, În toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
trebuie Însușit, textele care trebuie parcurse, domeniile În care se așteaptă a fi demonstrate capabilități și deprinderi la Încheierea cursului, precum și descrierea metodelor de predare și de evaluare care sunt utilizate. 67 Ciobanu Olga, Elemente de teoria si metodologia instruirii prelegeri universitare, București, ASE,2004. 68 Ambăruș Valentin, Ciprian Rezuș, Gabriel Ungureanu, Managementul calității În Învățământul superior, Iași, Editura PIM, 2006, p.39. 69 Popescu Sorin (ș.a.), Ghidul calității În Învățământul superior. Proiectul CALISRO, Editura Universității din București, 2004. George-Ștefan COMAN
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
trebuie Însușit, textele care trebuie parcurse, domeniile În care se așteaptă a fi demonstrate capabilități și deprinderi la Încheierea cursului, precum și descrierea metodelor de predare și de evaluare care sunt utilizate. 67 Ciobanu Olga, Elemente de teoria si metodologia instruirii prelegeri universitare, București, ASE,2004. 68 Ambăruș Valentin, Ciprian Rezuș, Gabriel Ungureanu, Managementul calității În Învățământul superior, Iași, Editura PIM, 2006, p.39. 69 Popescu Sorin (ș.a.), Ghidul calității În Învățământul superior. Proiectul CALISRO, Editura Universității din București, 2004. George-Ștefan COMAN
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
3.1. După cum se observă În figura 3.1, conținutul mesajului informațional cuprins Într-o disciplină este divizat În unități relativ independente, unitare din punct de vedere al studiului, Înțelegerii și Însușirii pe o anumită perioadă de timp, caracteristică unor prelegeri, fiind Însoțite de posibilitatea verificării și evaluării cunoștințelor. Conform programului liniar, cel ce Învață va face puține greșeli de acumulare și evidențiere a cunoștințelor Însușite, deoarece Înaintează cu pași mici și va primi, după fiecare rezolvare corectă, confirmarea succesului. După cum
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
3.1. După cum se observă În figura 3.1, conținutul mesajului informațional cuprins Într-o disciplină este divizat În unități relativ independente, unitare din punct de vedere al studiului, Înțelegerii și Însușirii pe o anumită perioadă de timp, caracteristică unor prelegeri, fiind Însoțite de posibilitatea verificării și evaluării cunoștințelor. Conform programului liniar, cel ce Învață va face puține greșeli de acumulare și evidențiere a cunoștințelor Însușite, deoarece Înaintează cu pași mici și va primi, după fiecare rezolvare corectă, confirmarea succesului. După cum
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
predat disciplinele de Geometrie analitică și diferențiala studenților din anul I, dar și Matematici speciale la anul ÎI, toate la Facultatea de Mecanică a I.P.I. Bogată să experiență didactica, rigoarea și grijă pentru detaliu s-au reflectat nu numai in prelegerile rostite în amfiteare, în seminariile pe care le-a cvondus, ci și în volumele cu caracter didactic publicate prin Centrul de multiplicare al I.P. Iași : cursul de Geometrie analitică și diferențiala (1973), Matematici speciale (1981, în colabotrare cu Valeriu Sava
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
G., Greenwich, CT: JAI Press. Foxcroft, D.R., Ireland, D., Lister-Sharp, D.J., Lowe, G.,Breen, R. (2003), "Longer-term primary prevention for alcohol misuse in young people: A systematic review", în Addiction, 98(4), pp. 397-411. Freud. S.(1980), Introducere în psihanaliză- Prelegeri de psihanaliză, patologia vieții cotidiene, Editura Didactică și pedagogică, București. Goffman, E. (1961), Asylums, Doubleday and Company, New York. Gans, H., (1974), Popular Culture and High Culture, Basic Books, New York. Georgescu, D., Moldovan, A.M., Cicu, G. (2007), Despre droguri, Editura Concordia
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
norma limbii române conține și sintagma ceea lume, al cărei semnificat (sinonim cu acela al sintagmelor lumea de apoi sau lumea cealaltă) este acela de "tărâm transcendent"413. Prin urmare, plasarea textemului a fi (venit) de pe ceea lume în preambulul "prelegerii" pe care urmează să o țină Domnu Stamatin echivalează cu o strategie diaforică, menită să scoată în relief opoziția ireductibilă NEBUNIE (= "imanență") vs. MOARTE (= "transcendență"). Această dizanalogie este mediată apoi, în manieră endoforică, cu ajutorul celeilalte expresii, în cadrul căreia culturemul săltat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
9, p. 599. 129 Arhivele Naționale Ungare (MOL) R 374, cutia 6; p. 235, 1943 biz, scrisoarea întreprinderii comunale din oraș, Cluj, 7 august 1943. 130 Cit. în L. Balogh Béni, "Războiul nervilor" - Relația ungaro-română și problema minorităților între 1940-1944, (prelegere, doctorat) Budapesta, 2010, p. 161. 131 Cit. în Illésfalvi Péter, Szabó Péter, Számvéber Norbert, Transilvania pe drumul armatelor 1940-1944 Budapesta, Puedlo, p. 42. 132 Romsics Ingnác (coord.), În minoritatea maghiară și în disporă - Documente ale Secției Naționalități și Minorități din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lucrarea De Augmentis Scientiorum. Motivul pentru care a fost considerată valoroasă și a exercitat o influență această operă a fost critica asupra lipsurilor de care sufereau pe vremea aceea diferitele genuri de cunoștințe și de discipline"58, spune Hegel în prelegerile sale de istoria filosofiei. Se pare că Hegel nu a ținut seama și de noutatea criteriilor și de faptul că aceste noi criterii duc la concluzii noi, la numirea de științe necunoscute până atunci și implicit la o reorganizare a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Goethe, Johann Wolfgang von, Faust, Editura Univers, București, 1982. Gouguenheim, Sylvain, Aristotel la Muntele Saint-Michel. Rădăcinile grecești ale Europei creștine, Editura Nemira, 2011. Hayard, Fernand, Que faut-il penser de l'Inquisitation?, Libraire Artheme Fazard, Paris, 1958. Hegel, G.W. Fr., Prelegeri de istoria filosofiei, vol. II, Editura Academiei, București, 1964. Hutin, Serge, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. Hyatt-Verill, A., Inchiziția, Editura Mandero, București, 1992. Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993. Ioan Moshu, Limonariu, Episcopia Ortodoxă Română, Alba Iulia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în care Aristotel nu face știință în sensul modern al termenului, ci mai degrabă, el realizează o lucrare enciclopedică privind cunoștințele omenești. 57 Jean-Marie Pousseur, Bacon: 1561-1626. Inventer la science, Belin, Paris, 1988, p. 153. 58 G.W. Fr. Hegel, Prelegeri de istoria filosofiei, vol. II, Editura Academiei, București, 1964, p. 369. 59 Francis Bacon, Oeuvres, vol. I, L'Hachette, Paris, 1834, p. 16 60 Voichița Ionescu, Dicționar român-latin, Editura Orizonturi, București, 61 Pentru clasificarea științelor am folosit: Francis Bacon, De
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
identifica cu tipul clasic de cursuri complete pe care studenții erau obligați să le învețe și cu care se prezentau la examene de altfel, studenții căpătau toate cunoștințele din manuale care erau la fel de indicate ca cel mai bun curs. În prelegerile lor, profesorii explicau o problemă particulară, specială, rezultat al cercetării proprii, auditoriul luând astfel contact cu o gândire vie, originală și fecundă 10. Din 1860 încoace, Biserica Ortodoxă funcționa la remorca statului laicizant, pe care o considera drept o anexă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la o estetică religioasă, serios articulată și bine argumentată, sunt de-a dreptul sporadice, iar atunci când apar, sunt lipsite de o minimă consistență doctrinară. Pe acest fond relativ sărac pentru spațiul teologic și intelectual, deopotrivă, apariția lucrării domnului Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei (2 vol., Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Editura Doxologia, 2009) constituie o premieră ce merită toată atenția, mai ales că este vorba de un tratat consacrat problematicii esteticii teologice. Desigur, autorul pătrunde pe un teren relativ nou
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ai nevoie nu sînt atunci un mijloc de analiză științifică, ci de propagandă politică în scopul de a-i convinge pe ceilalți. Ele nu sînt pluguri pentru desțelenirea pămîntului gîndirii contemplative, ci săbii împotriva adversarilor, mijloace de luptă. Într-o prelegere sau într-un amfiteatru, dimpotrivă, ar fi o nelegiuire să folosești cuvintele în acest fel. Cînd vorbești despre "democrație", abordezi diferitele ei forme, analizezi modul în care funcționează, constați consecințele fiecărei forme pentru condițiile de viață, opunîndu-le apoi celorlalte forme
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
activitate didactică, de aproape 40 de ani, Elena Budeanu a predat cursuri de Chimie organică; Metodica predării chimiei (1946-1962); Teorii fundamentale ale chimiei, la Secția de filozofie, Chimie generală, la Facultatea de Fizică (1962-1967) și la Secția de biologie (1967-1976). Prelegerile sale se distingeau prin claritate și ținută științifică. Paralel cu activitatea de predare a cursurilor, a condus lucrări practice de laborator, a îndrumat practica pedagogică a studenților de la Facultatea de Chimie, a antrenat și inițiat studenții în munca de cercetare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
profesor Nicolae Zamfirescu, care se transferase la Institutul Agronomic din București. Între anii 1952-1974, a îndeplinit și funcția de șef de catedră. Pentru modul în care a conceput și organizat munca la catedră, pentru felul în care și-a susținut prelegerile, pentru dragostea și devotamentul cu care s-a ocupat de formarea și creșterea cadrelor didactice, numele lui a rămas gravat cu litere de aur în istoricul disciplinei de Fitotehnie de la Institutul Agronomic din Iași. Activitatea științifică a profesorului Filip Canțăr
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
publicat un curs de inginerie seismică la Universitatea din Scopje-Iugoslavia (Forces, Materials an Structures in Tall Buildings Design - în 2 volumeă; în anii 1979-1980 este invitat pentru 3 luni în Japonia universitară la „Disaster Prevention Institute of Kyoto”. Aici ține prelegeri și i se recunoaște sistemul de armare în cruce (Xă al construcțiilor (aplicat și în România în București și la Târgovișteă. Calitatea de om de știință internațional îi este recunoscută și prin numirea ca membru al „Asociation for International Cooperation
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
când opțiunea socială și politică a scriitorilor ocupa primul plan, ea nu s-a mulțumit cu transmiterea de informații, ci a căutat să pună în evidență originalitatea autorilor prezentați în funcție de criteriul estetic. Talentul didactic, susținut de argumente științifice, făcea ca prelegerile ei să fie audiate cu mult interes de către studenți. De aceeași pregătire temeinică au beneficiat aceștia și la celelalte cursuri pe care le-a ținut la ambele secții: metodica predării specialității, tehnica cercetării științifice, cursuri practice de analize literare și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Print, Cluj-Napoca, 2004. , Lumea este un mare azil, Studii despre putere, traducere de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005. Habermas, Jürgen și John Rawls, Despre liberalismul politic, traducere de Ciprian Siulea, Tact, Cluj-Napoca, 2012. , Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000. Ricoeur, Paul, Iubire și justiție, traducere de Mădălin Roșioru, ART, București, 2009. Stahl, H. Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
doctor în filozofie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și conferențiar la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov. Domeniile sale de interes sunt filosofia politică, teoriile dreptății sociale, politicile sociale. Este autoarea a trei cărți, Prelegeri de estetică (Editura Fundației Axis, 2006), Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural (Institutul European, 2015), From the natural Man to the Political Machine: Sovereignty and power in the works of Thomas Hobbes (Peter Lang, 2015). Daniela Sorea este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
politice, traducere de Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005, p. 148. 4 Walter Benjamin, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca , 2002, p. 195. 5 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000, p. 32. 6 Jacques Derrida, Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională, traducere de Bogdan Ghiu și Mihaela Cosma, Polirom, Iași, 1999, p. 29
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
obiectivul cel mai de seamă, în afară de aceasta, falimentul vechii poetici, care s-a produs o dată cu trezirea interesului pentru gustul personal al cititorului, a întărit convingerea că arta, fiind fundamental irațională, trebuie lăsată în seama "aprecierii". Când Sir Sidney Lee, în prelegerea sa inaugurală, a spus că "în istoria literară căutăm condițiile externe - politice, sociale, economice - în care este produsă literatura" *1, n-a făcut decât să rezume teoria majorității cercetătorilor literari academici. Rezultatul lipsei de claritate în ceea ce privește problemele de poetică a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și valorii operei literare. Teoriile psihologice sunt în mod necesar teorii despre efectele operei literare și de aceea ele pot dux, în cazuri extreme, la, un criteriu de evaluare al poeziei ca acela propus de A. E. Housman într-o prelegere intitulată The Name and Nature of Poetry (Numele și natura poeziei - 1933), în oare ne spune, sperăm că în glumă, că poezia bună poate fi recunoscută după fiorul ce-am simțim, la lectura ei, de-a lungul șira spinării. Această
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
acest sens ne oferă epoca barocă, în oare o practică artistică surprinzător de nouă a găsit o expresia slabă atât în declarațiile artiștilor cât și în comentariile criticilor. Un sculptor ca Bernini a putut ține la Academia din Paris o prelegere în care și-a exprimat părerea că practica lui personală este absolut conformă cu cea a clasicilor, iar Daniel Adam Pöppeknasnn, arhitectul care a construit în Dresda clădirea tipică pentru rococo care este Zwinger-vul, a scris o întreagă lucrare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]