2,532 matches
-
Maria, Constantin Brâncoveanu, Papa postelnic, Elisabeta schimonahia Brâncoveancă"". Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino a restaurat în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală, și Casa Domnească. Și el apare într-un tablou din pridvor în postură de ctitor. În anii 1938-1940, Ministerul Aerului și Marinei a restaurat biserica și întreg ansamblul monahal.
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
iar ulterior aducerii ei în Comlod (în anul 1915), mutată pe actualul amplasament, datorită alunecărilor de teren. Este o biserică de dimensiuni modeste, cu absida altarului nedecroșată, poligonală, cu trei laturi. Pe latura de sud s-a realizat un mic pridvor, prin prelungirea șarpantei acoperișului și sprijinirea acesteia pe cinci stâlpi din lemn, pentru a proteja fundația de apele de infiltrație. Deasupra pronaosului se înalță micul turn-clopotniță de forma unei prisme cu baza pătrată și coif ascuțit. Din inventarul acestei biserici
Biserica de lemn din Comlod () [Corola-website/Science/327191_a_328520]
-
cea dintâi a obștii, a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea; prezența câtorva icoane valoroase, atribuite zugravului zărăndean Constantin din Rișca, ar putea modifica însă această cronologie. Amplei renovări din anii 1955-1959, i se datorează adosarea pridvorului deschis sudic (altă ușă se găsește pe latura apuseană), înlocuirea șiței clasice cu țiglă, învelirea turnului-clopotniță scund în tablă (reînnoită în 2008) și tencuirea suprafeței interioare a bârnelor, urmată de împodobirea iconografică a suportului mural rezultat; ultimele reparații s-au
Biserica de lemn din Valea Mare de Criș () [Corola-website/Science/327270_a_328599]
-
Starea bisericii a fost mult timp critică, datorită acoperișului prin care se infiltrau ploile și zăpada, afectând grav pictura interioară. În anul 2006 a fost schimbată întreaga șindrilă de pe biserică și turn. Biserica din lemn, de mici dimensiuni, are un pridvor prevăzut cu o arcadă frontală, sprijinită direct pe patru stâlpi, sculptați în partea superioară, din care se mai păstrează doar trei, cu o deschidere centrală arcuită si două deschideri laterale, fiecare având câte două arce ornamentate cu o linie simplă
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
se află în localitatea sa natală, satul Hobița, din comuna Peștișani, județul Gorj. Este clasificată ca monument istoric, cu , sub denumirea de "Casa-Muzeu "Constantin Brâncuși"". Din pridvor se intră în cele trei încăperi ale casei: odaia de dormit, cunia și celarul. Cunia e bucătăria, locul unde era vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
exclus să fi fost cazul și la Plătărești, cel puțin în proiectul inițial. De asemenea, aceste biserici au naosul construit după un plan treflat și cu o turlă deasupra sa. Pronaosul bisericii este de formă dreptunghiulară, având la intrare un pridvor, adăugat într-o etapă ulterioară construcției bisericii (cel mai probabil în timpul lucrărilor de refacere a mănăstirii din 1684, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost construită temeinic, cu ziduri din cărămidă cu o grosime medie de circa un
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
executate lucrări de consolidare și au fost îndepărtate straturile de tencuială exterioară, biserica revenind la aspectul exterior inițial, cu ziduri având decorații de cărămidă aparentă. Tot acum, a fost restaurată pictura din pronaos și catapeteasma, pictura din naos, altar și pridvor provenind din epoci mai recente și neavând o valoare istorică deosebită. În perioada iunie-iulie 1999, în cadrul proiectului de restaurare a complexului, realizat la comanda Oficiului Național pentru Protecția Monumentelor, au fost executate o serie de săpături arheologice exploratorii, pe baza
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Dealul-Mare și Cornet, comunicând prin șoselele naționale cu Târgu Jiu, Motru, Strehaia, Drobeta Turnu Severin, precum și cu stațiunile Băile Herculane și Bala. Mănăstirea și-a început activitatea încă din anul 1703, iar biserica mănăstirii păstrează integral pictura originară, executată din pridvor până în altar în tehnica a fresco. Pictura este specifică decorațiunii interioare de sfârșit de secol XVII, începutul secolului XVIII din teritoriul românesc aflat între Carpații Meridionali și Dunăre. Functionand initial ca mănăstire de calugari, a fost reinstaurată prin decizia Sinodului
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
bisericii îmbină stilul epocii lui Matei Basarab, aparținând secolului XVII, caracterizat prin construcția impunătoare, cu turla clopotniței pe pronaos, prin coloane de cărămidă circulară și scara clopotniței pe peretele nordic, cu stilul brâncovenesc din secolul al XVIII-lea, noutatea fiind pridvorul sprijinit pe coloane în arcade, de asemenea și catapeteasma sculptată. Edificiul se înscrie în categoria bisericilor cu plan de tip trilobat și absidele poligonale la exterior, cu lungimea de 23,40 m și lățimea de 10,80 m, având pridvor
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
pridvorul sprijinit pe coloane în arcade, de asemenea și catapeteasma sculptată. Edificiul se înscrie în categoria bisericilor cu plan de tip trilobat și absidele poligonale la exterior, cu lungimea de 23,40 m și lățimea de 10,80 m, având pridvor, pronaos deasupra căruia se află turnul clopotniței, naos cu două abside semicirculare și alta semicircular la interior. Sistemul constructiv este alcătuit din pereți portanți din zidărie de cărămidă. Fără sâmburi și centuri din beton armat. Biserica este zidită din cărămizi
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
din cărămizi bine arse de 27*14*3 cm, alternând pe alocuri cu blocuri de zgură de aramă, material tare și economic ce intră în componența multor ziduri din localitate. Rosturile sunt de mortar foarte tare de 5 cm grosime. Pridvorul este deschis, susținut de zece coloane masive de cărămidă și arce trilobate. Sistemul de boltire este compus dintr-o calotă semisferică care se sprijină pe două arce laterale. Accesul se face pe axul principal al pridvorului și pe partea laterală
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
de 5 cm grosime. Pridvorul este deschis, susținut de zece coloane masive de cărămidă și arce trilobate. Sistemul de boltire este compus dintr-o calotă semisferică care se sprijină pe două arce laterale. Accesul se face pe axul principal al pridvorului și pe partea laterală de sud. Pridvorul este dreptunghiular pe toată lățimea bisericii, având cinci arcade în față, două spre nord și unul spre sud, toate în formă de potcoavă și subîntinse de câte un tirant de stejar. Acestea se
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
susținut de zece coloane masive de cărămidă și arce trilobate. Sistemul de boltire este compus dintr-o calotă semisferică care se sprijină pe două arce laterale. Accesul se face pe axul principal al pridvorului și pe partea laterală de sud. Pridvorul este dreptunghiular pe toată lățimea bisericii, având cinci arcade în față, două spre nord și unul spre sud, toate în formă de potcoavă și subîntinse de câte un tirant de stejar. Acestea se sprijină pe zece coloane, inclusiv cele două
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
în zimți de fierăstrău. Acoperișul este de tip șarpantă din lemn, cu învelitoare de tablă. Sub streașină se descriu trei rânduri de cornișă, cărămidă dinți de fierăstrău. Decorația interioară foarte frumoasă întregește valoarea întregului monument. Pictura originară este executată din pridvor până în altar în tehnica a fresco, păstrându-se integral. Pictura este specifică decorațiunii interioare de sfârșit de secol XVII, începutul secolului XIX din teritoriul românesc aflat între Carpații Meridionali și Dunăre, când o serie de edificii cu destinație religioasă poartă
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
de oamenii de bine ai vremii. Fondurile bănești necesare construcției bisericii au fost procurate prin colectă publică, din parohii și din țară. Realizată după planurile arhitectului Dimitrie Berechet, biserica este construită din cărămidă, în formă de cruce, cu fațada și pridvorul în stil brâncovenesc și este acoperită cu tablă zincată. Pictura bisericii, realizată în tehnica frescă, a fost executată între anii 1936-1938, de renumitul pictor Ghiță Popescu din București, profesor al Școlii de pictură bisericească din cadrul Patriarhiei Române. Timpul, în trecerea
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
înlocuire mobilier, ușile de la intrare, pardoseala din Sfântul Altar, încălzire centrală, lucrări exterioare la fațadă, acoperișul, împrejmuire cu gard de fier). Repictarea bisericii a fost executată în tehnica encaustică de către profesorii Chelsoi Mircea și Pașcanu Cornel, pictori restauratori din București. Pridvorul deschis are fațada estică pictată și pisania deasupra ușii de intrare. Turnul clopotniței de deasupra pronaosului este prevăzut cu un clopot, adus în 1936 de la Biserica Domnească.
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
Ștefan. După reparațiile din anii 1853 și 1877, când s-a construit din nou turla cea mare, a urmat o amplă renovare în 1898, condusă de arhitectul T. Dobrescu, care a desființat stâlpii care despărțeau naosul de pronaos, a închis pridvorul existent și a adăugat un alt pridvor cu trei arcade acoladă. Cu această ocazie, biserica a fost pictată în stil neobizantin de către preotul-zugrav Vasile Damian. După stricăciunile produse de cutremurul din anul 1977 lăcașul bisericii a fost consolidat începând din
Biserica Sfântul Ștefan „Cuibul cu Barză” din București () [Corola-website/Science/329102_a_330431]
-
1877, când s-a construit din nou turla cea mare, a urmat o amplă renovare în 1898, condusă de arhitectul T. Dobrescu, care a desființat stâlpii care despărțeau naosul de pronaos, a închis pridvorul existent și a adăugat un alt pridvor cu trei arcade acoladă. Cu această ocazie, biserica a fost pictată în stil neobizantin de către preotul-zugrav Vasile Damian. După stricăciunile produse de cutremurul din anul 1977 lăcașul bisericii a fost consolidat începând din anul 1984, făcându-se trei centuri de
Biserica Sfântul Ștefan „Cuibul cu Barză” din București () [Corola-website/Science/329102_a_330431]
-
nu iau nici o măsură pentru a salva edificiul. În 2010, casa este afectată de un incendiu, iar ulterior este renovată, însă fără a se ține cont de statutul de monument istoric. Astfel aspectul exterior este modificat, în special prin refacerea pridvorului de la intrare și înlocuirea tâmplăriei cu ferestre de tip termopan. În prezent casa în care a locuit Ciprian Porumbescu se află localizată pe Strada Prunului nr. 1, în spatele Curții de Conturi din Suceava. Accesul se realizează din Strada Petru Rareș
Casa „Ciprian Porumbescu” din Suceava () [Corola-website/Science/328851_a_330180]
-
construcției având formă de cruce cu laturile inegale. Pe laturile lungi construcția are un singur nivel, iar pe laturile scurte, parter și etaj. Intrarea principală în clădire se realizează pe latura scurtă a unuia dintre corpuri și are aspectul unui pridvor. Etajul acestuia este susținut de patru stâlpi care formează cinci goluri de trecere, trei în față și câte unul pe cele două laterale, terminate la partea superioară în arc frânt. Deasupra golurilor de intrare există cinci ferestre dreptunghiulare, dispuse vertical
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
pentru vânzare la sfârșitul anului 1816, dar moare în împrejurări incerte la 20 iunie 1817, posibil printr-un accident de călărie, înainte de a găsi un cumpărător, potrivit altei surse ar fi omorât pentru trădare de către otomani. A fost înmormântat în pridvorul Bisericii Armenești din Chișinău. Construcția conacului a început sub conducerea fiului său, Murat (Ivan), și a fost terminată abia de către nepotul său, Grigore. Cei doi au construit un castelul în stil francez de o frumusețea uimitoare, cu o grădină de
Conacul lui Manuc Bei () [Corola-website/Science/331010_a_332339]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 167482.21. Biserica de plan trilobat are abside poligonale, pronaosul supralărgit și absida altarului decroșată. Pridvorul deschis este sprijinit pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
pronaos printr-un arc, închis ulterior cu patru pilaștri cu arcade în plin cintru. Pronaosul, mai larg, este acoperit cu o calotă sferică. În interior se păstrează vechea pictură cu figurile lui N. Mavrocordat și a mitropolitului Daniil, ctitorul bisericii. Pridvorul este adăugat. Se păstrează ancadramentul de piatră sculptată și pisania de deasupra ușii. Ferestrele au ancadramente de piatră sculptate. Fațadele exterioare sunt alcătuite din două registre, despărțite de un brâu decorat cu un ornament uniform de pictură. Ambele registre au
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
scopuri. Așa a dăruit un total de 40.000 de florini distribuite către diferite instituții publice din Pesta. Că legat regal grec a plătit, în 1858, extinderea bisericii neunite grecești (Viena 11, Fleischmarkt 13) de către arhitectul Theophil Hansen printr-un pridvor impresionant. Tot Hansen a înlocuit, în 1859-1860, vechiul „Palais Șină” cu o cladire nouă (coordonatele, vezi mai sus). În 1864 a finanțat după războiul germano-danez repatrierea trupelor austriece din Schleswig-Holstein. Baronul a sprijinit financiar cea mai mare parte a construcției
Familia Sina () [Corola-website/Science/334985_a_336314]